Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Am prins drag de hijab

Am prins drag de hijab Yvonne Ridley Obisnuiam sa privesc femeile acoperite ca pe niste creaturi tacute, asuprite. Acum le vad ca pe niste femei multi-calificate, multi-talentate, pline de viata, a caror model face ca feminismul de tip occidental sa paleasca in inconsistent. Politicienilor si jurnalistilor deopotriva, le place sa scrie despre asuprirea femeilor in […]

Am prins drag de hijab

Yvonne Ridley

Obisnuiam sa privesc femeile acoperite ca pe niste creaturi tacute, asuprite. Acum le vad ca pe niste femei multi-calificate, multi-talentate, pline de viata, a caror model face ca feminismul de tip occidental sa paleasca in inconsistent.

Politicienilor si jurnalistilor deopotriva, le place sa scrie despre asuprirea femeilor in Islam… fara a se sinchisi macar sa vorbeasca cu acele femei acoperite.
Ei nu au nici cea mai mica idée despre cum femeile musulmane sunt protejate si respectate in cadrul Islamului, construit cu mai bine de 1400 de ani in urma.
Scriind despre probleme culturale cum ar fi casatoriile cu minori, circumcizia femeilor, executiile de onoare, si casatoriile fortate, cred in mod gresit ca sunt cunoscatori.

M-am saturat sa tot aud cum este adus exemplul Arabiei Saudite, in care femeile ar fi subjugate pentru simplul motiv ca li se interzice sa conduca.
Lucrurile de mai sus nu au nimic de-a face cu Islamul si totusi ei scriu si vorbesc despre ele cu un aer arogant de autoritate, blamand pe nedrept Islamul. Va rog sa nu confundam comportamentul bazat pe o anumita cultura cu Islamul.

Mi s-a cerut sa scriu despre cum Islamul ar permite barbatului sa-si bata sotia. Imi pare rau, dar nu este adevarat. Sunt sigura ca cei care critica Islamul vor cita la intamplare versete coranice sau hadisuri care sunt in general luate din context. Daca un barbat ridica un deget impotriva sotiei sale, nu ii este permis sa lase nici un semn pe trupul ei. Este un alt mod de a spune:”Nu-ti bate sotia, neghiobule!”

Sa aruncam o privire la cateva statistici interesante. Aproape ca pot sa aud cuvinte precum oala, ibric, vanataie. Potrivit Agentiei Nationale pentru violenta casnica, 4 milioane de femei din Statele Unite experimenteaza un asalt grav din partea partenerului intr-o perioda de un an de zile. In medie, mai mult de 3 femei sunt ucise de catre sotii sau iubitii lor in fiecare zi, ceea ce inseamna aproape 5500 de femei au fost sortite mortii dupa 11 septembrie, 2001.

Unii ar putea spune ca acesta este un rechizitoriu socant intr-o societate atat de civilizata, dar inainte ca sa par prea ingusta la minte, as spune ca violenta impotriva femeilor este o problema globala. Barbatii violenti nu vin dintr-o anumita religie sau categorie culturala. Realitatea este ca una din trei femei de pe glob a fost batuta, sau constransa la relatii sexuale sau abuzata in alt mod pe parcursul vietii sale. Violenta impotriva femeii transcende religiile sau bogatia, sau rangul social, sau rasa sau cultura.

Totusi, pana ce Islamul a intrat in scena, femeile erau tratate ca fiind fiinte inferioare. De fapt, noi femeile, inca mai avem o problema in occident, unde barbatii cred ca sunt superiori. Acest lucru se reflecta in felul in care suntem promovate si in structura salariala, luand in considerare intreg spectrul, de la femeile de serviciu la femeile de cariera. Femeile occidentale inca mai sunt tratate ca marfuri, unde sclavia sexuala e in crestere, deghizata sub forma eufemismelor marketingului, unde trupul femeii este comercializat in lumea reclamelor. Cum am mentionat mai devreme, aceasta este societatea unde violul, asaltul sexual, si violenta asupra femeii sunt comune, o societate unde egalitatea femeii cu barbatul este doar o iluzie, o societate in care puterea sau influenta femeilor este in general legata de marimea sanilor.

Obisnuiam sa privesc femeile acoperite ca pe niste creaturi tacute, asuprite. Acum le vad ca pe niste femei multi-calificate, multi-talentate, pline de viata, a caror model face ca feminismul occidental sa paleasca in inconsistent. Mi-am schimbat parerea dupa experienta absolut infricosatoare de a fi arestata de talibani dupa ce m-am furisat in Afganistan in 2001, acoperită cu burqa (vesmant traditional afgan).

In timpul captivitatii de 10 zile, am cazut la invoiala ca daca imi dau voie sa plec, voi citi Coranul si voi studia Islamul. In ciuda tuturor dificultatilor, a functionat si am fost eliberata. In schimb mi-am tinut cuvantul, iar ca jurnalist ce acopeream Orientul Mijlociu mi-am dat seama ca trebuie sa imi imbogatesc cunostintele despre o religie care era in mod evident un mod de viata.

Si nu, nu sunt victima sindromului Stockholm. Pentru a fi o victima trebuie sa simpatizezi cu cei care te-au rapit. In timpul detentiei i-am scuipat, i-am injurat, i-am blestemat si insultat pe cei care m-au tinut prizoniera, am refuzat mancarea si am facut greva foamei. Nu stiu cine s-a bucurat mai mult atunci cand am fost eliberata – ei sau eu!

Am crezut ca a citi Coranul va fi un exercitiu intelectual foarte simplu. Am fost socata sa descopar ca acesta afirma in mod clar ca femeile sunt egale in spiritualitate, educatie si merite. Darul femeii de a naste copii si de a-i creste este recunoscut foarte mult ca o calitate…
Mai mult decat atat, Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) a spus ca cea mai importanta persoana in casa este Mama, Mama, Mama. De fapt, el a mai spus ca Raiul sta la picioarele mamei. Cate femei reusesc sa se afle in top 100 al puterii, pentru simplul motiv de a fi “o mama nemaipomenita”?

A alege sa ramai acasa si sa-ti cresti copiii capata o noua demnitate si respect in ochii mei, la fel de pretioasa ca alegerea acelor surori care au decis sa lucreze, sa aiba cariere si profesii.
Am inceput apoi sa ma uit la legile cu privire la mostenire, la taxe, la proprietate si la divort. Probabil ca de aici se inspira avocatii specializati in divort de la Hollywood.

Femeia, de exemplu, primeste ceea ce castiga si ce are ea in proprietate, in timp ce barbatul trebuie sa renunte la jumatate din valorile sale.
Nu este amuzant felul in care presa tabloidelor se entuziasmeaza cand vine vorba despre starurile pop sau actorii care incheie contracte prenuptiale? Femeile musulmane au avut contracte inca de la inceput. Ele pot alege daca vor sa lucreze sau nu si tot ce castiga este al lor, putand cheltui acesti bani, in timp ce sotul trebuie sa plateasca toate facturile casei, cat si intretinerea familiei.

Cam toate lucrurile pentru care luptau feministele anilor ’70 erau déjà disponibile femeilor musulmane de acum 1400 de ani.
Dupa cum am spus, Islamul aduce demnitate si respect pentru rolul de mama si de sotie. Daca vrei sa stai acasa, stai acasa. Este o mai mare onoare de a ingriji caminul si de a fi primul educator al copiilor tai.

Dar in acelasi mod, Coranul spune ca daca vrei sa lucrezi, atunci lucreaza. Fii o femeie de cariera, invata o profesie, sau poti sa devii politician. Fii ceea ce vrei tu sa fii si poti excela in tot ceea ce faci ca musulmana, pentru ca tot ceea ce faci este spre lauda lui Allah (swt).
Exista o concentrare excesiva, aproape iritanta sau o axare pe problema imbracamintei femeii musulmane, din partea barbatilor nemusulmani si musulmani deopotriva.
Da, este o obligatie pentru femeile musulmane de a se imbraca decent, dar, in plus mai exista multe alte probleme importante care privesc femeile musulmane de astazi.
Si fiecare mai este inca obsedat de hijab. Ei bine, acesta este parte din tinuta mea de afaceri. Asta va spune ca sunt musulmana si ca astept sa fiu tratata cu respect.

Va puteti imagina daca cineva i-ar spune unui director de pe Wall Street sau unui banker din Washington sa se imbrace in tricou si in blugi, cum ar raspunde acesta ca acel costum de afaceri il defineste in timpul orelor de lucru, indicand faptul ca vrea sa fie tratat in mod serios.
Si inca l-am avut in Marea Britanie pe fostul Secretar de Externe, Jack Straw, descriind niqab-ul, valul care acopera fata lasand la iveala doar ochii, ca pe o bariera nebinevenita. Cand vor invata barbatii sa-si tina gura inchisa atunci cand vine vorba de garderoba unei femei?

I-am avut si pe ministrii guvernului, Gordon Brown si John Reid, exprimandu-si remarcile defaimatoare cu privire la niqab – ambii vin din Scotia, unde barbatii poarta fuste!
Apoi am avut o serie de alti parlamentari care au intrat in aceasta dezbatere, descriind niqab-ul ca o bariera in calea comunicarii. Ce nonsens! Daca asa stau lucrurile, poate sa-mi explice cineva de ce telefoanele mobile sau fixe, emailul sau messangerul sau faxul se folosesc in viata de zi cu zi? Cine asculta radioul? Nimeni nu desfiinteaza tehnologia wireless pentru motivul ca fata prezentatorului nu poate fi vazuta.
Majoritatea surorilor pe cale le cunosc si care au ales sa poarte niqab sunt de fapt europene, sunt occidentale convertite care nu mai vor atentia nedorita a acelor barbati cu priviri pofticioase, care vor incerca sa le abordeze pe femei intr-un mod nepotrivit.

Daca nu va suparati, sunt unele surori din Londra pe care le cunosc, care spun ca ele poarta niqab la demonstratiile anti-razboi, datorita faptului ca nu pot suporta mirosul tigarilor cu marijuana.
Ma tem ca islamofobia a devenit ultimul refugiu al nemernicilor rasisti. Dar atacurile lase si sovine lansate in mare parte de catre barbati, sunt inacceptabile in ochii musulmanelor, cat si in ochii suratelor lor laice, a feministelor de stanga.
Am fost eu insami feminista de multi ani, iar acum, ca feminista musulmana, inca mai promovez drepturile femeilor. Singura diferenta este ca feministele musulmane sunt mai radicale decat suratele lor laice.
Noi toate uram acele spectacole de frumusete scarboase si ne-am oprit din ras cand aparitia Miss Afghanistan in bikini a fost salutata ca fiind un pas gigant spre eliberarea femeilor din Afganistan.

Am fost de multe ori în Afganistan si va pot spune ca nu exista femei de cariera care sa se iveasca din molozul din Kabul. Surorile mele afgane imi spun ca isi doresc ca Occidentul sa renunte la obsesia cu privire la bhurka (vesmantul afgan). “Nu incerca sa ma transformi intr-o femeie de cariera, ofera-i un loc de munca sotului meu, mai intai. Arata-mi cum pot sa-mi trimit copiii la scoala fara teama de a fi rapiti. Ofera-mi securitatea si painea cea de toate zilele”, mi-a spus o sora.

Tinerele feministe musulmane vad hijabul si nikabul, atat ca obligatii religioase, cat si ca simboluri politice. Unele dintre ele spun ca acesta este modul lor de a arata lumii ca se impotrivesc excesurilor stilului de viata occidental, precum bautura, relatiile sexuale intamplatoare, consumul de droguri.

In Islam, superioritatea este obtinuta prin evlavie, nu prin frumusete, bogatie, putere, pozitie sau sex.

Acum sa-mi spuneti ce este mai eliberator. A fi judecata conform lungimii fustei si a marimii sanilor imbunatatiti prin metode cosmetice, sau a fi judecata conform caracterului, a mintii si a inteligentei.
Revistele lucioase ne spun ca daca nu suntem inalte, slabe si frumoase, nu vom fi iubite si nu vom fi dorite. Presiunea creata asupra cititoarelor adolescente de a avea un iubit este aproape obscena.

Islamul imi spune ca am dreptul de a avea o educatie si este datoria mea sa caut invatatura, fie ca sunt casatorita sau nu.

Nicaieri in cadrul Islamului nu ni se spune ca trebuie sa spalam, sa facem curat sau sa gatim pentru barbati – nu numai barbatii musulmani, ci toti bărbații ar trebui sa-si revizuiasca comportamentul fata de femeile din casa lor.

Sa privim acest extras din discursul lui Pat Robertson din 1992, care arata viziunile sale cu privire la femeile puternice. Si apoi sa-mi spuneti cine este civilizat si cine nu.
Acesta a declarat:”Feminismul incurajeaza femeile sa-si paraseasca sotii, sa-si omoare copiii, sa practice vrajitoria, sa distruga capitalismul si sa devina lezbiene.”

Iata un barbat american care parcă traieste in era pre-islamica si care are nevoie sa se modernizeze si sa se civilizeze. Oamenii ca el poarta de fapt un val, si trebuie sa rupem acest val al habotniciei, pentru ca oamenii sa poata vedea Islamul asa cum este in realitate.”

___________________________________
www.femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 0

Hijabul este pentru a onora femeile

Hijabul este pentru a onora femeile Aishah Haider Dupa cum stim, Islamul prevede cateva indrumari referitoare la codul vestimentar atat pentru barbate, cat si pentru femei. Acestea sunt destinate promovarii modestiei, totodata permitand o societate sanatoasa si practica. Am auzit si citit cateva istorisiri si am observant atitudinea multor frati:  ca indrumarile islamice pentru imbracamintea […]

Hijabul este pentru a onora femeile

Aishah Haider

Dupa cum stim, Islamul prevede cateva indrumari referitoare la codul vestimentar atat pentru barbate, cat si pentru femei. Acestea sunt destinate promovarii modestiei, totodata permitand o societate sanatoasa si practica. Am auzit si citit cateva istorisiri si am observant atitudinea multor frati:  ca indrumarile islamice pentru imbracamintea femeii si modestia exista in mare parte in scopul  protejarii barbatului de Fitnah (care în limba arabă înseamnă  încercare spirituală, calamitate).

Exista unii oameni care catalogheaza drept fitnah pe femeile musulmane imbracate inadecvat din punct de vedere islamic sau se poarta in vreun fel nepotrivit. Cateva dintre aceste comentarii evidentiaza o intelegere care este deviată de principiile islamice sanatoase. : “O , frate, aceste fete sunt o fitnah.”, “Daca un baiat se uita la tine mai mult decat o data , inseamna ca nu esti acoperita adecvat. ”, “Daca un baiat te place, atunci esti o fitnah in societate. ”, “Daca faci fitnah la scoala, este mai bine pentru tine sa parasesti scoala. ”, “Acopera-te adecvat incat sa nu fii un test pentru baieti” și așa mai departe.

Aceste comentarii lovesc in nesiguranta, aspiratiile religioase, respectul  de sine al surorilor noastre intr-un mod in care Islamul niciodata nu l-a dorit. Aceasta ambianta poate rezulta in cateva finaluri:

Primul, o persoana va decide ca nu vrea sa aiba de a face cu o versiune practicanta a Islamului si va parasi cercurile practicante, hotarand sa aiba o cale proprie. De ce ar dori cineva sa se afle intr-un mediu care judeca?

Al doilea, poate fi atrasa in aceasta versiune a “Islamului” si dezvolta nesiguranta si aspecte pe care o abordare naturala, ghidata profetic, stiintifica a Islamului nu ar permite-o.

In Islam hijabul nu este solicitat femeilor de catre barbati.

Hijabul si modestia sunt poruncite femeilor de catre Cel Milostiv, Vesnic, Cel Atoatevăzător, Dumnezeu, ca o protectie, ca o bariera care infraneaza actiuni nedorite care sunt în mod clar în detrimentul femeii.  Este un simbol exterior al unei realitati spirituale interioare si aspiratie. Nu este un steag politic pentru un stat Islamic, nu este un semn al subjugarii femeilor de catre barbati, nu este o proba decisiva pentru religiozitate si nu este o masura a pietatii unei femei, a fundalului familial sau un semn al educatiei ei.

Este o fapta, un rezultat al unei porunci a lui Allah. Toata lumea incearca sa-L asculte, toti dintre noi suntem deficienti. Asa cum un invatat musulman (Ulama) spunea:  ”Un pacat public al unei persone nu este mai grav decat pacatul lui făcut în privat. ”

Înțelegerea hijabului si codului vestimentar islamic drept o protectie pentru barbati, este un mod întru totul eronat și limitat de înțelegere a lui. Cum ne dăm seama de asta? Haideti sa căutăm în  Cartea lui Allah Preaînaltul:

O, Profetule! Spune soatelor tale si copilelor tale si femeilor dreptcredinciosilor sa se inveleasca in jilbaburile lor, caci astfel vor fi mai bine distinse sa fie cunoscute si sa nu li se pricinuiasca necazuri! (Al-Ahzab 33:59)

Din acest verset putem înțelege cauza sau, în arabă, illa din spatele acestei porunci: ”asa incat ele sa fie recunoscute si sa nu fie abuzate. ”Vedeti ca versetul nu are nici o referire la barbat. Este despre protejarea sigurantei fizice a femeii si prezentei sale fata de barbati, nu vorbeste în vreun fel de protejarea starii spirituale a barbatului de femei.

Faptul ca aceasta protectie poate exista este un beneficiu al hijabului pentru comunitate, nu scopul lui. De aici putem deduce 4 puncte care sunt critice pentru o intelegere islamica adecvata a hijabului.

1. Hijabul nu este pentru a proteja barbatii. Daca tu crezi ca este acolo pentru a te proteja pe tine ca barbat, atunci am facut ca o fapta facuta pentru Allah sa fie o fapta facuta pentru noi. Este acolo pentru a proteja femeile, deci nu schimba in rau scopul acestei porunci a lui Allah.

Fara indoiala ca avem de-a face cu indecenta promovata prin intermediul mass-media, la scoala, la serviciu si peste tot. Nu ar trebui sa folosim faptul ca o sora este imbracata intr-un fel care nu este conform cu poruncile lui Allah (sau interpretarile noastre personale ale poruncilor lui Allah) intr-un motiv de a ne purta urat, nerespectuos si fara umilinta spirituală.

Bărbații care se întâlnesc cu situații în care surori ale lor întru credință sunt îmbrăcate inadecvat, ar trebui sa-si plece privirile si sa meargă mai departe. Nu este nevoie sa comenteze despre cum aceasta este fitnah sau sa își exprime „pietatea” cu voce tare  (de exemplu, să rostească “Astagfirullah!”), incat cei din jur sa îl auda si sa aprecieze cat de piosi ar fi ei.

Surorile care intentioneaza sa sfatuiasca pe cineva cu prvire la hijab ar trebui să se întrebe întâi pe ele însele despre intenția sinceră care se ascunde în spatele acelui sfat. Să se întrebe: „O sfatuiesc pentru ca ma face sa ma simt pioasa? Sau o sfatuiesc pentru ca tin la aceasta persoana si vreau sa fie o buna prietena si simt acest lucru ca pe o responsabilitate a mea, de sora a ei  in chemarea ei spre multumirea lui Allah?”

Majoritatea surorilor care decid sa poarte hijab la maturitate nu o fac pentru ca cineva le-a constrans sau le-a tachinat. Ele o fac deoarece au fost capabile sa recunoasca frumusetea acestui hijab dupa ce  au petrecut timpul cu persoane care il purtau cu demnitate si au fost modeste nu doar in imbracaminte, dar si in caracter.

2. Barbatii ar trebui sa incadreze chestiunea cu fitnah femeilor in mediul lor ca un factor al apropierii lor de Allah.

Noi suntem constienti de societatea in care traim si de scolile la care mergem. Aceasta n-a fost niciodata o surpriza. Taqwa (evlavia) este factorul care ne protejeaza , așadar să ne concentram pe aceasta latura.

Exista atatea discutii si seminare referitoare la relatiile intre sexe in comunitatile musulmane incat aproape ca il induce in eroare pe cel din afara. Cum e posibil ca un grup de oameni care se considera indrumati si care au calea Paradisului stabilita de catre Cel mai bun om (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui), au probleme in intelegerea lucrurilor esentiale in a interactiona unul cu altul in mod profesional si cu respect?

Chestiunea cu lupta contra dorintelor, asa cum este mentionata in cartea Imamului Ghazali “Breaking the 2 desires” este una legata de relatia persoanei cu Allah. Sufletul este ceva ce a fost creat de Allah si pentru a-l mari si apara de dorintele de baza ale corpului, el trebuie hranit. Asa cum Shah Waliullah a scris, ceva ce este creat din lumea spirituala nu poate fi hranit cu lucruri materiale. Daca vrem sa reducem dorintele corpului nostru (sex, confort, mancare) si sa crestem disciplina spirituala si constiinta de Allah in sufletele noastre, secretul este sa dezvoltam o relatie si o conexiune cu Cartea lui Allah, cu casele lui Allah (moscheile), cu oamenii credinciosi si cu pomenirea lui Allah.

A ne plange despre cum unele femei din mediul nostru nu se imbraca corespunzator si ca din cauza asta noi avem framantari spirituale, asta este o scuza ieftina. Asa cum multi dintre invatatii nostri au spus de secole, primul pas in a castiga apropierea de Allah este de a intelege ca unul trebuie sa-si invinovateasca sufletul ei sau al lui si sa-si constientizeze propriile deficient inainte de a-l cauta pe Cel Fara Deficiente. Aceasta se face prin Tawbah-a se intoarce la Allah spre iertare.

3. Hijabul este despre Fiqh-ul (Jurisprudența)  femeilor, nu este purificarea spirituala a barbatilor. Ar trebui sa nu facem nici o greseala. Opinia legala a Islamului normativ, din timpul Profetului pana azi este nedivizată in parerea ca femeile trebuie sa-si acopere parul si sa se imbrace modest in prezenta barbatilor straini. Invatatii sunt de asemenea neimpartiti in parerea ca tu si eu  nu ar trebui sa le vorbim urât parintilor, sa juram pe vreme, sa tratam oamenii dur, sa bem alcool, sa pierdem rugaciunile, sa vorbim infam cu altii, sa barfim sau sa judecam alti oameni fara a le sti situatia.

Barbatul musulman trebuie sa se focalizeze pe spiritualitatea sa prin companie buna, rugaciune si toate celelalte practici pe care trebuie sa le implinim si lasand aceasta sa fie o chestiune a legii femeii si nu a spiritualitatii barbatului.

Din cauza comentariilor critice si duritatii, si cateodata viclene si aluziilor adresate surorilor noastre, multi imami, da’yi (oameni care ii cheama pe altii la Islam), profesori si sfatuitori bine intentionati au probleme in a aborda chestiunea hijabului. Oricine o discuta este catalogat drept un critic. Aceasta se intampla chiar si cand propovăduitorul sau profesorul face acest lucru cu cele mai bune maniere si cu o buna cunoastere. Acest defect este in toti cei implicati, bineinteles, acei dintre noi responsabili de raspandirea unui mediu plin de duritate si cei responsabili de judecarea tuturor figurilor religioase ca fiind dure si greu de tratat cu ele.

Relele maniere ale unora dintre noi in “impunerea binelui” au facut imposibil pentru profesorii nostri si oamenii invatati sa impuna acest lucru corect, deoarece oamenii ii catalogheaza pe toti care discuta  pe acest subiect si pe alte chestiuni la fel. Acest lucru le permite celor care incearca sa afirme ca hijabul nu este o parte din Islam, sa-si faca auzita ignoranta, pe cand invatatii sunt impiedicati de la a-si raspandi cunoasterea.

4. Barbatii ar trebui sa le sfatuiasca pe femeile din familiile lor si sa  le incurajeze in acest subiect  intr-un mod apropiat de caracterul Profetului. Nimeni nu ar trebui sa creada ca hijabul nu este o parte importanta a obligatiilor femeii musulmane fata de Allah. De fapt aceasta este cheia spre Allah. Hijabul nu trebuie privit ca un simbol care ridica pozitia religioasa a unei familii a femeii, nu un steag al Islamului politic, nu o unealta de a-si arata pietatea, nu o carpa a vinei care o face sa-l urasca. De fapt, este o porunca de la Allah care vine in cea mai frumoasa maniera, pentru propria ei protectie. pentru elevarea ei si propria ei demnitate.

In incheiere, ar trebui sa tinem minte ca daca facem ceva bun si suntem apti sa facem-nu trebuie sa respingem acea fapta buna deoarece noi tocmai am realizat ca intentia noastra initiala nu a fost doar pentru Allah. Chiar daca purtam hijab, ne rugam în mod regulat, vorbim frumos, dam de pomana sau facem alta fapta buna care a inceput cu o intentie care nu a fost cinstita sau focalizata spre  Allah, ar trebui sa nu-l lasam pe Shaytan sa ne pacaleasca in a inceta fapta buna.

In schimb, ne putem intoarce spre Domnul nostru. sa-I cerem sa ne purifice intentiile si sa ne dedicam toate faptele noastre Lui.

Aceasta este o religie a comunității. Asa cum Domnul nostru spune in Surah Al-Hujurat , noi nu suntem altceva decat frati si surori unii altora. Ar trebui sa ne sfatuim unii pe altii spre bine, dar facand-o cu o  corecta intelegere a bazei legale, aceea spre care chemam, de asemenea cu o corecta intelegere a manierelor care se potrivesc mesajului nostru.

 

 

suhaibwebb.com

Source Link

Views: 3

Dreptul de a alege sa purtam Hijabul

Dreptul de a alege sa purtam Hijabul Ana Dumitra Am văzut ca luna aceasta se comemorează Ziua Hijabului. Nu știu ce sa cred despre existenta unei zile dedicate în mod special unui drept, pana la urma, fundamental al fiecăreia, insa, m-am mai liniștit după ce am văzut ca avem o zi dedicata educației, una apei […]

Dreptul de a alege sa purtam Hijabul

Ana Dumitra

Am văzut ca luna aceasta se comemorează Ziua Hijabului. Nu știu ce sa cred despre existenta unei zile dedicate în mod special unui drept, pana la urma, fundamental al fiecăreia, insa, m-am mai liniștit după ce am văzut ca avem o zi dedicata educației, una apei potabile sau multe altele.

Eu am îmbrățișat Islamul acum 10 ani și am decis sa port Hijab in urma cu 7 ani, aproximativ. Cred ca valentele legate de modestie și buna purtare pe care le presupune Hijabul, eu le absorbisem și asimilasem încă de dinaintea convertirii mele la Islam.

Nu vreau sa vorbesc despre semnificația religioasa a Hijabului, despre sensurile versetelor din Coran și asa mai departe. Ma voi rezuma la experienta mea și atat.

Am fost și sunt în continuare convinsa de caracterul obligatoriu pe care il are Hijabul pentru femeile musulmane. Desigur ca aceasta nu înseamnă că cineva le impune femeilor sa îl poarte, ci doar în raport cu Dumnezeu.

Cred  ca purtarea Hijabului este un act de adorare, după cum vorbea odată Tariq Ramadan. Așadar, ca și rugăciunea, este un act de adorare strict intre persoana care îl poarta și Creatorul ei, Allah. Orice constrangere ar duce la anularea validității ei, deci purtarea Hijabului are valoare doar atunci când vorbim despre un angajament intre acea persoana și Dumnezeu.

Desigur, vedem ca numeroase mișcări ce pretind a milita pentru drepturile femeilor, nu accepta aceasta alegere a fiecărei femei. Vorbesc despre drepturile femeilor, dar nu vor sa accepte ca exista un drept al fiecărei femei de a alege dacă îl poarta sau nu. Exista femei (dintre musulmane sau nu) care au impresia ca au atins o elevare spirituala de la nivelul căreia privesc cu aroganta către femeile care aleg sa imbrace Hijabul.  Nu îmi place deloc atitudinea lor și nu înțeleg cum pot sa pretindă ca lupta pentru drepturile femeilor. Citesc pe internet sau le vad pe unele chiar la televizor vorbind despre Hijab ca un semn al indoctrinarii, al apologeticului … Însă nu înțeleg agresivitatea lor atunci când vorbim despre un act de modestie comportamentala și un mod de acoperire a capului VOLUNTAR, ce nu încalcă în niciun fel vreun cod vestimentar sau de alta natura.

Ma consider o persoana patrioata, loiala tarii mele, vin cu un bagaj cultural puternic romanesc și o identitate românească la fel de puternica. Consider ca este dreptul meu constituțional și fundamental sa am orice religie vreau, sa cred și sa Îl invoc pe Dumnezeu asa cum simt eu, odată ce fac acest lucru în mod pașnic și cu totul privat. Sper ca pe viitor aceste femei musulmane care s-au trezit în cine știe ce povesti de viata complicate sa nu refuleze prin a le ataca pe suratele lor intru credința care ALEG sa poarte Hijab, care aleg sa se roage sau sa meargă la moschee.

  1. Și, în final, ca sa fiu pe val, #Istand4hijab, dar, mai degraba, susțin alegerea fiecărei musulmane în parte de a purta sau nu Hijab.  ☺ Pace!
Source Link

Views: 3