Allah este Cel care face să se crape semintele si sâmburii. El dă viată la ceea ce este mort si face să moară ceea ce este viu. Acesta este Allah! Cum, atunci, vă lăsati voi abătuti [de la El]? El face să se ivească zorile si a statornicit noaptea pentru odihnă si Soarele si Luna pentru socotirea [timpului]. Aceasta este hotărârea si rânduiala Celui Puternic [si] Atoatestiutor [Al-‘Aziz, Al-‘Alim]. El este Cel care v-a făcut stelele, pentru ca să vă călăuziti după ele în întunericurile uscatului si ale mării. Noi am tâlcuit semnele pentru oamenii care stiu. El este Cel care v-a creat dintr-un singur suflet si v-a dat loc de odihnă si loc de repaus. Noi am tâlcuit semnele pentru oamenii care pricep. El este Acela care a făcut să coboare apă din cer. Apoi, prin ea, Noi am făcut să încoltească toate plantele, din care după aceea am făcut să iasă verdeată, din care scoatem grăunte, unele peste altele, iar din curmali – din mlăditele lor – ciorchini desi si grădini de struguri, măslini si rodii, asemănătoare si diferite unele de altele. Priviti la fructele lor când rodesc, crescând când se coc! În aceasta sunt semne pentru oamenii care cred. (Al-An’am 6:95-99)
Allah este Cel care vă creează pe voi în slăbiciune, apoi după slăbiciune vă dă putere, iar după putere dă slăbiciune si căruntete, căci Allah creează ceea ce voieste si El este Atoatestiutor [si] Atotputernic [Al-’Alim, Al-Qadir]. (Ar-Rum 30:54)
Allah este Cel care a creat cerurile si pământul, precum si ceea ce se află între ele, în sase zile, si apoi S-a asezat pe Tron. Voi nu aveti în afara Lui ocrotitor si nici mijlocitor. Oare voi nu vreti să luati aminte? El cârmuieste toate lucrurile din cer si de pre pământ. Apoi vor urca ele la El într-o zi a cărei măsură este de o mie de ani, după cum numărati voi. Acesta este stiutorul lumii celor nevăzute si a celor văzute, Atotputernic [si] Îndurător [Al-‘Aziz, Ar-Rahim], Care a făcut desăvârsit tot ceea ce a creat. Asadar, [El] a creat omul din lut, la început, Apoi i-a făcut pe urmasii lui dintr-o apă anume dispretuită [sperma]. Apoi l-a plăsmuit pe el si a suflat în el duhul Său. si v-a dat vouă auzul, ochii si inimile. Însă voi îi aduceti atât de putin multumire! (As-Sajdah 32:4-9)
–Allah nu este nedrept fata de nimeni, nici cat greutatea unui graunte de praf, iar daca este o binefacere El o inmulteste si da din partea Sa rasplata mare. (An-Nisa’a 4:40)
Allah dă din belsug cele spre vieþuire cui voieste El dintre robii Săi sau le împutinează lor. Allah este a toate stiutor. Iar dacă tu îi întrebi cine pogoară apa din cer si învie cu ea pământul, după ce el a fost mort, ei răspund: “Allah!” Spune: “Slavă lui Allah!” Însă cei mai multi dintre ei nu pricep. Si nu este această viată lumească decât joacă si glumă, însă în Lumea de Apoi este viata cea adevărată! Dacă ei ar sti! (Al-Ankabut 29:62)
El este Cel care v-a creat pe voi din tărână, apoi dintr-o picătură, apoi dintr-un cheag de sânge. Apoi El vă face să iesiti copii mici, pentru ca apoi să ajungeti la maturitate si apoi să fiti bătrâni – însă unii dintre voi sunt omorâti mai înainte-, si să ajungeti la un termen hotărât. Poate că voi veti pricepe. El este Cel care dă viată si dă moarte si, dacă hotărăste un lucru, El spune: “Fii” si el este. (Ghafir 40:67-68)
Repetati aceste versete si cugetati asupra lor! Veti vedea ca ele nu fac altceva decat sa vi-l faca cunoscut pe Allah, Maretul Facator al cerurilor si al pamantului si a ceea ce se afla in ele si intre ele, Daruitorul celor necesare traiului, Cel Drept, Unicul Demn de lauda si adorare si El este Cel la care ne vom intoarce in Ziua Judecatii.
Si Nobilul Coran este plin de versete de asemenea gen, care iti umplu inima de credinta si liniste si de sentimentul de preamarire a maretiei lui Allah Cel Preaslavitul.
Si marele invatat Ibn al-Qaym considera ca in continutul textelor coranice se concretizeaza insasi definirea lui Allah, ceea ce da prilejul inimilor noastre de a se lega de Acesta.
Si spunea Ibn al-Qaym cum ca daca vei reflecta asupra discursului Coranului, vei regasi:
– un Suveran care poseda tot ce exista si El este Unicul demn de toata lauda
– situatia tuturor lucrurilor se aflain mana Sa si ele isi au originea in El si la El se intorc
– El se intinde peste intreg regatul Sau, nu-I este ascuns nimic din ceea ce se afla in ascunzisurile regatului Sau, Cunoscator a ceea ce se afla pana si in sinele supusilor Sai, Cunoscator al celor lasate sa se iveasca, precum si al celor ascunse de catre acestia
– Unicul care conduce in regatul Sau,
– aude si vede,
– dă si opreste,
– rasplateste si pedepseste,
– si inobileaza si injoseste,
– si creeaza si indestuleaza cu cele necesare traiului,
– si face sa moara si face sa invie,
– si predestineaza si decide si organizeaza,
– toate ordinele coboara de la El, cele mai minore si cele mai insemnate si la El se intorc toate,
– nu se misca nici macar un atom, decat cu voia Sa
– si nu cade nici macar o frunza fara ca El sa o stie
– si sa cugetam si asupra faptului in care se preamareste pre El Insusi
– si cum isi indeamna supusii si ii indruma spre ceea ce le poate oferi fericirea si izbanda si ii atrage catre aceasta
– si ii avertizeaza de ceea ce ii poate distruge,
– si li se face cunoscut supusilor Sai prin numele si atributele Sale
– si se face iubit de ei prin binecuvantarile pe care le pogoara asupra lor
– si le reaminteste binecuvantarea Sa asupra lor
– si le impune ceea ce este obligatoriu pentru ei,
– si ii avertizeaza in legatura cu posibilitatea privariilor de aceste binecuvantari
– si le reaminteste de ceea ce le-a promis lor ca innobilare daca I s-au supus si ceea ce le-a prescris lor din pedepse daca nu I se vor supune…
Subhan Allah! Slava lui Allah – Domnul nostru si Unicul demn de lauda!
Fie ca Allah sa ne faca dintre aceia ale caror piepturi sunt pline de credinta adevarata, credinta care sa ne conduca spre Paradis si spre a-l vedea cu adevarat pe Domnul si Stapanul nostru Cel Preainalt – Allah, pentru ca asa cum ni s-a promis prin mesajele profetilor (Pacea lui Allah fie asupra lor!) cea mai mare placere, fericire, a oamenilor Paradisului este tocmai vederea fetei lui Allah. Fie ca Allah sa ne faca dintre acestia!
Si asa cum spuneam, Allah este “ghayb”, este din punctul de vedere al capacitatii noastre de a-l percepe un “necunoscut”, iar modalitatea de cunoastere a “ghayb”-ului nu este decat increderea in indrumarea cea dreapta care a venit de la Allah, Preasfantul si Preainaltul (prin intermediul revelatiei).
Si nu ne este permis sa vorbim despre “ghayb” (“necunoscut”) fara a avea un indiciu sau o dovada clara. Si a spus Allah Cel Preainalt:
Și nu urma [lucrul despre] care nu ai cunostintă! Auzul si văzul si inima, pentru toate acestea vei fi întrebat! (Al-Israa’: 36)
Si drumul adevarului pe care Allah ne-a calauzit isi are seva in credinta in Allah, dupa care luam de la Allah revelatia pe care ne-a trimis-o (prin intermediul profetilor Sai) si credem in ea, si, prin ea, il cunoastem pe Domnul nostru cu atributele si numele si actiunile Sale.
Si, de asemenea, ii cunoastem pe ingerii Sai, pe trimisii si profetii Sai si raiul si iadul Sau, si ne cunoastem prin ea chiar si pe noi insine si universul ce ne imprejoara, si ceea ce vrea Allah de la noi.
Si tocmai aceasta este si semnificatia vorbelor ce i-au fost atribuite lui Ibn ‘Abbas (Allah sa fie multumit de el!) care spunea: “L-am cunoscut pe Domnul meu prin Domnul meu, si de n-ar fi fost Domnul meu, nu L-as fi cunoscut pe Domnul meu” (care in limba araba suna ca si un poem spunand: ” ‘ariftu rabby bi-rabby // ua lau laa rabby maa ‘ariftu rabby).
Si daca noi am inteles ceea ce ne spune Allah despre sine Insusi, atunci L-am cunoscut cu adevarat pe Allah, prin Allah si am fost adusi pe Calea cea dreapta (“sirat al-mustaqym”), si ne-am absolvit de nestiinta si necredinta (in a-I face asociati lui Allah – “shirk”) si ne-am alaturat neamului dreptcredinciosilor si am devenit cunoscatori ai lui Allah, si buni practicanti ai religiei noastre si nu vom mai avea nici o nevoie de spusele si refectiile filosofilor si nici de acele oranduiri religioase deviate pe care le urmeaza cei rataciti si cei pecare Allah s-a maniat, si nu-ti mai pot fi de niciun folos nici teoriile savantilor din vest, chiar daca aceste pot cuprinde explicatii complexe.
Si aceasta pentru ca in Ziua Judecatii, Domnul nostru nu ne va intreba in nici un caz despre ce au decis oamenii de stiinta mai noi sau mai vechi, ci, cu siguranta, ne va intreba despre ceea ce El Insusi ne-a revelat si ne-a fost facut cunoscut prin avertizarile Domnului nostrum, Preaslavitul si Preainaltul.
Si spune Allah in Surat Al-Mulk:8-10:
Aproape că plesneste de mânie. De fiecare dată când este aruncată o ceată nouă, păzitorii săi îi întreabă: “Oare nu a venit la voi un prevenitor?” Iar ei vor zice: “Ba da! A venit la noi un prevenitor, însă noi l-am învinuit de minciună si am zis: Allah nu a trimis nimic, iar voi nu sunteti decât în mare rătăcire!” Și ei vor zice: “Dacă noi am fi ascultat si am fi priceput, nu am fi printre oaspetii Văpăii!” (Al-Mulk 67:8-10)
Sursa: cineesteallah.blogspot.comSource Link
Views: 5
Misiunea acestuia a fost aceea de a scoate omenirea din starea de ignoranţă şi nedreptate în care se afla, atât de departe de ghidarea dumnezeiască pe care o primiseră prin intermediul unui lanţ de trimişi şi al unor cărţi divine. Când Profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Dumnezeu fie asupra sa!) s-a născut în anul 571 e.n., omenirea trăia oprimată din toate punctele de vedere. Sclavia devenise un mod de trai. Femeile erau înjosite, iar fetiţele erau îngropate de vii, fiind considerate o ruşine şi un blestem. Drepturile omului, demnitatea, egalitatea, fraternitatea şi libertatea erau de mult timp apuse. Acesta era mediul pe care l-a întâlnit Islamul, al cărui înţeles înseamnă „pace” şi în care a trebuit să transmită mesajul unei judecăţi curate şi al justiţiei sociale. Şi a reuşit să doboare discriminarea bazată pe culoarea pielii, pe caste sociale, pe credinţă, rasă sau naţionalitate, instituind egalitatea, frăţia şi justiţia drept piloni de susţinere ai statului islamic.
