Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Primordiala este credinta

Demirel Gemaledin   Allah Preaînaltul voieşte ca oamenii să trăiască în linişte şi  prosperitate pe pământ şi într-o fericire veşnică în Lumea de Apoi. Tocmai de aceea a poruncit oamenilor să facă doar lucruri folositoare. A interzis acele lucruri care aduc nenorociri unei singure persoane sau unei comunităţi întregi. Prima poruncă a lui Allah Preaînaltul […]

0Shares

Demirel Gemaledin

Allah Preaînaltul voieşte ca oamenii să trăiască în linişte şi  prosperitate pe pământ şi într-o fericire veşnică în Lumea de Apoi. Tocmai de aceea a poruncit oamenilor să facă doar lucruri folositoare.

A interzis acele lucruri care aduc nenorociri unei singure persoane sau unei comunităţi întregi. Prima poruncă a lui Allah Preaînaltul este ca oamenii să aibă credinţă în suflete. De această credinţă au nevoie toţi oamenii. Credinţa este indispensabilă pentru toţi.

„Iman” (credinţa) este un cuvânt de origine arabă, având sensul de a crede în ceva sau în cineva, a şti că cineva este drept şi cinstit. În islam însă acest cuvânt are o semnificaţie mult mai largă  şi înseamnă credinţa în Allah  şi în faptul că Muhammed (pacea  şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) este trimisul lui Allah. De asemenea ‘iman’ mai înseamnă credinţa atât în mesajele scurte, cât  şi în cele lungi transmise de Allah Preaînaltul prin Trimisul Său, exact aşa cum au fost transmise acestea, fără nici o denaturare.

Cei care posedă o credinţă nestrămutată sunt aceia care arată cea mai mare supuşenie faţă de Allah Preaînaltul. Indiferent de situaţie, aceştia urmează fără  şovăire  şi cu un suprem devotament drumul arătat de Bunul Allah. Ei îşi dedică, cu hotărâre şi dârzenie, inimile lor strădaniei de a putea intra în voia lui Allah şi fac tot ce le stă în putinţa să se ferească de mânia Lui. Aşa cum o inscripţie poate fi durabilă atunci când este gravată în marmură, tot aşa  şi adevăratul iman este gravat în inimile credincioşilor.  Iman mai înseamnă ca un musulman să încerce să pună în practică toate vorbele spuse de Muhammed – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!, să le accepte din toată inima, adică să creadă în ele.

Fiecare musulman trebuie să asculte de profetul Muhammed (pacea  şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!)  şi să meargă neabătut pe drumul indicat de el. Acest drum este şi drumul arătat de Coranul cel Sfânt. Iată că acest drum este Islamul însuşi.

Islam înseamnă deci supunere absolută faţă de Allah  şi adorarea exclusivă a lui Allah. Dar islamul mai înseamnă să te conformezi lui, ceea ce presupune o credinţă nestrămutată, apoi mai înseamnă însuşirea, asimilarea temeinică a islamului, îndeplinirea în întregime a îndatoririlor obligatorii (fard) impuse de islam, evitarea cu cea mai mare atenţie a lucrurilor neîngăduite (haram), îndeplinirea Tradiţiilor Profetice (sunna)  şi neacceptarea unor lucruri nepermise (mekruh) de islam. De asemenea, trebuie abordată cu grijă  şi lucrurile permise (mubah) de islam. Temelia religiei noastre este credinţa. Allah Preaînaltul nu primeşte rugăciunile şi binele făcut de necredincioşi.

sursa: „Cartea rugaciunii”, Liga Islamica si Culturala din Romania

Source Link

Views: 2

0Shares

Cât timp din viața ta…

  Sa consideram ca virsta Profetului Muhammad, pacea si binecuvintarea lui Allah fie asupra lui, la moartea sa , de 63 de ani, ar fi virsta medie a Ummei, pentru a putea vedea cit risipeste omul din timpul lui, in general. Dupa legea lumeasca, omul lucreaza in jur de 8 ore pe zi. Ziua insa […]

0Shares

Sa consideram ca virsta Profetului Muhammad, pacea si binecuvintarea lui Allah fie asupra lui, la moartea sa , de 63 de ani, ar fi virsta medie a Ummei, pentru a putea vedea cit risipeste omul din timpul lui, in general.

Dupa legea lumeasca, omul lucreaza in jur de 8 ore pe zi. Ziua insa are 24 de ore. Asta inseamna ca , lucrind 8 ore zilnic, pina la virsta de 63 de ani, a lucrat, 21 de ani din viata sa.

Medicii sint de parere ca, pentru un om sanatos, este necesar un somn de aproximativ 8 ore, zilnic. Asta inseamna ca intr-o viata de 63 de ani, omul va dormi tot 21 de ani.

Adunind, ne vom da seama ca din cei 63 de ani ai vietii sale, omul lucreaza 21 de ani si doarme la fel de mult, deci, foloseste 42 de ani, doar pentru acestea.

Mai stim, ca omul pina la virsta de 13 ani, virsta pubertatii, nu este obligat sa practice legile lui Allah ta’ala, acesti ani, ii va petrece cu jocuri.

Aceasta inseamna ca, ramin, din viata sa, 8 ani…
Draga frate, draga sora, poti marturisi cu toata sinceritatea ca ai petrecut sau petreci acesti 8 ani in slujba lui Alllah?

Cei 8 ani ramasi, din viata noastra, ii petrecem cu familia, rudele si cu problemele noastre de zi cu zi….

Musulmanul care se roaga, are nevoie pentru cele 5 rugaciuni zilnice, cca. 1 ora, pina la 1 ora si jumatate, din cele 24 de ore , insemnind 2 ani, 7 luni si 15 zile, in slujba lui Allah, daca ar fi sa traim 63 de ani.

Iar acum sa ne gindim bine, cit timp , cite ore petrecem noi in satisfacerea placerilor si nevoilor noastre si cite ore petrecem in slujba lui Allah?!…
Este trist, ca din intreaga viata pe care Allah ta’ala ne-a daruit-o , petrecem doar 2-3 ani, in slujba Sa.

Am vorbit despre cei care isi fac rugaciunea, insa doar Allah stie daca aceste rugaciuni vor fi acceptate.

Cei care insa, nu fac rugaciunea, nu petrec nici macar un minut din aceasta viata, in slujba lui Allah , in schimb petrec aproape tot timpul, umplindu-si burtile, si satisfacindu-si poftele.

Insa noi, ne dorim pentru acest scurt timp, Paradisul, care este atit de intins, cit cerul si pamintul?!

Deci, draga frate, sa stii ca cei 2-3 ani din cei de 63 de ani, sint adevarata ta viata, pentru care vei fi rasplatit!

Allah ta’ala insa , stie ca robii Sai pot deveni usor delasatori, si ne-a aratat cai prin care putem dobindi multa rasplata.

Caci mersul, sederea , ridicarea in picioare, mincatul, bautul, toate actiunile noastre, chiar si somnul, toate, apartin lui Allah, Stapinul Lumilor.

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 0

0Shares

Averroes – filosoful andaluzian

Averroes – filosoful andaluzian   Averroes a fost unul din cei mai importanți filosofi arabi ai Evului Mediu. A fost, de asemeni, medic, teolog și expert în jurisprudența islamică. Cronologic, este ultimul mare filosof arab al Evului mediu.   Numele său original în arabă este ابوالوليد محمد بن احمد بن محمد بن رشد – Abū […]

0Shares

Averroes – filosoful andaluzian

 

filosof musulmanAverroes a fost unul din cei mai importanți filosofi arabi ai Evului Mediu. A fost, de asemeni, medic, teolog și expert în jurisprudența islamică. Cronologic, este ultimul mare filosof arab al Evului mediu.
 
Numele său original în arabă este ابوالوليد محمد بن احمد بن محمد بن رشد – Abū l-Walīd Muhammad ibn Ahmad ibn Muhammad ibn Rushd; formele Averroes sau Averrhoes sunt latinizări ale numelui Ibn Rushd.
Averroes a beneficiat de educație în orașul natal, unde tatăl și bunicul său au deținut poziția de cadiu (judecător civil), jucând un rol important în istoria politică a Andaluziei. A studiat. într-o bună măsură cu Ibn Tufayl, teologia, jurisprudența, medicina, matematica și filosofia, îndeplinind, la rândul său, funcția de judecător. Comentariile sale la Aristotel i-au adus, între latini, supranumele de „Comentatorul”, așa cum lui Aristotel i se spunea „Filosoful”. Poziția lui în interpretarea textelor lui Aristotel va constitui cauza acelor dezbateri acute în lumea creștină. Averroes urmărea să purifice aristotelismul de influențele platonice și neoplatonice și în acest sens era în mod programatic un aristotelician prin excelență. Cu toate acestea, latinii, care doreau un Aristotel creștin, l-au înțeles în alt mod iar numele său a fost asociat cu erezia. Învățăturile lui Averroes l-au influențat pe un alt mare gânditor andaluz, misticul Ibn ‘Arabi.
Cea mai importantă operă filosofică a sa este Incoerența incoerenței (Tahāfut al-Tahāfut), scrisă în 1180, în care apără filosofia lui Aristotel de afirmațiile lui Al-Ghazali din lucrarea Incoerența filosofilor (Tahāfut al-falasifa).
Source Link

Views: 5

0Shares