Apa si rolul ei in coloritul rocilor – partea a 3-a

  Culorile metalelor si rocilor in legatura dintre coloritul acestora si apa   Cunoastem cu totii rolul important pe care-l joaca apa in procesele geologice –atat externe cat si interne. Din aceste procese rezulta metale diferite, care dau in acelasi timp culorile deosebite ale rocilor. Sa incepem cu procesele si actiunile apei externe. Actiunile externe ale apei: Aceste […]

0Shares

 

Culorile metalelor si rocilor in legatura dintre coloritul acestora si apa

 

Cunoastem cu totii rolul important pe care-l joaca apa in procesele geologice –atat externe cat si interne. Din aceste procese rezulta metale diferite, care dau in acelasi timp culorile deosebite ale rocilor. Sa incepem cu procesele si actiunile apei externe.

Actiunile externe ale apei:

Aceste procese se alimenteaza cu energie solara pentru ca sa poata avea loc, si sub aceste procese se incadreaza doua actiuni principale:

-eroziunea
-sedimentareaSDC15701

In cazul eroziunii, experinta chimica are un rol important  asupra ceea ce se intampla la roci. Apa are un rol mare in schimbarea compozitiei chimice a celor mai dure roci, aceste schimbari ale compozitiei chimice a celor mai dure roci, aceste schimbari ale compozitiei facandu-le simultan cu modificarea culorii. Putem observa de exemplu:

a) Schimbare feldspatiilor, fie bazice, fie acide sau neutre.

Aceste zacaminte sunt cele mai raspandite , formand mineralele rocilor. Din categoria acestor minerale fac parte: minerale argiloase sau cele hidrate de silicat de aluminiu, care au culoarea alb intens.

b) Schimbarea mineralelor de culoare inchisa sau cele amorfe, ca de exemplu piroxenul, hornblenda si mica in minerale amorfe in stare lichida, mineralele hidrat de feromagneziu, precum cloritul si talcul. Degradeurile culorilor depind de permeabilitatea rocii la eroziune datorita componentei minereurilor din ele sau cantitasi apei sau umiditatii atmosferei.

c) Oxidarea minereurilor ferometalice se transforma in pirita si altele din categoria mineralelor chipiritate economice, ca numitul gosans din categoria oxizilor de fier ai apei. In prezenta acestora, se schimba culoarea rocii care contine acest metal, intr-un mod vizibil. Desi cantitatea de apa la cesti oxizi joaca un rol important in apariti culorii, insasi clarificarea zacamintelor se datoreste aparitiei acestei culori, adica rosul, maronul si galbenul, cum ar fi goethitul si limonitul (oxizi de fier aposi). La ora acutala exista multe planuri de folosire a culorilor la clasificarea rocilor din punct de vedere economic.

d) Un alt exemplu al efectului apei in tranformarea zacamintelor primare in altele secundare sau derivate, de componenta chimica variata: elementul uraniu se dizolva din elementul lui de baza in uranitul negru inchis, din cauza apei, si se unifica cu alti ioni ca sa formeze mai mult de doua sute de componente secundare care se deosebesc prin culorile lor atractive care-i incanta pe toti oamenii.

e) Apa solubilizeaza multe componente ale fierului si ale magneziului, si le repartizeaza din nou la suprafata cristalelor, le coloreaza cu rosu, maron si violet.

f) Rezulta din operatiunile de inlaturare si spalare datorate eroziuni chimice in zonele umede, bogate in ploi, lucru cunoscut sub numele de depuneri reziduale, alcatuite din hidrosilicatisi alte reziduuri de fier si nichel.

Si acum, daca ne uitam la procesele de depuneri, care reprezinta al doilea tip de actiune externa, gasim ca aceste  actiuni au loc in permanenta intr-un mediu apos. Atunci cand apa folosita in procesele de eroziune, sau apa curgatoare, se aduna in lacurile de acumulare, se formeaza diferite roci de depunere.

 

De exemplu:

a) formarea celor evaporitice, cand se cristalizeaza mineralele in urma actiunii de evaporares atunci vedem efectul apei asupra diversitatii culorilor, cum este cazul anhidritului si gipsului, si diversitatea culorilor acestora depinde de cantitatea de apa pe care o contin.

b) formarea sedimentelor coloidale are loc in urma actiunii de eroziune, iar cand circula in apa curgatoare si se depun dupa ce sunt atrase si combinate cu ionii dominanti, si din cauza ca exista mult fier, magneziu si silicati, depunerile care rezulta capata un colorit deosebit.

c) formarea mai multor tipuri de materiale cimentoase care fac legatura intre granulele transportate in lacurile de acumulare da rocilor culori deosebite, cum este cazul pietrei nisipoase feruginoase.

Procesele endogene se alimenteaza cu energia necesara pentru a se forma cu ajutorul caldurii interne a pamantului si in timpul acestor procese se formeaza mineralele din magma.
Apa este considerata una din componentele magmei, care are un efect mare asupra procesului de cristalizare pe parcursul tuturor etapelor acestui proces.
Primul efect al apei se observa in temperatura de cristalizare, datorita faptului ca existenta acesteia, indiferent de cantitate, duce la reducerea sau scaderea temperaturii de cristalizare in mod evident. Totodata, apa afecteaza consistenta magmei si in acelasi timp si capacitatea de miscare, facand-o mai usoara sau mai grea in drumul ei spre suprafata pamantului, formand roci vulcanice sau ramanand in adancul pamantului, unde se cristalizeaza.

In cazul rocilor vulcanice, componentele gazoase si apa dispar, dar in cazul rocilor minerale apa ramane ca una din componentele mai multor minerale.

In ambele situatii se formeaza roci de diferite culori din cauza formarii diferitelor minerale.

Apa aflata in adancul pamantului influenteaza gradul de oxidare a fierului. Exista o legatura directa intre cantitatea de apa si cantitatea partiala de oxigen.

Procentul de fier are un rol foarte mare in colorarea rocilor vulcanice atunci cand creste si se schimba in feros, culoare devine din ce in ce mai rosie. La fel si culoarea rosie pe care o dobandeste feldspatul de potasiu din cauza existentei reziduurilor de fier: aceasta dispare in cazul in care acest fier se transforma in feros. In ambele cazuri este importanta cantitatea de oxigen si apa care influenteaza aceste procese. Existenta acestui mediu oxidant ajuta la patrunderea elementelor considerate colorante, a minereurilor precum cromul.

In timpul cristalizarii magmei in adancul pamantului, apa este unul din elementele care intra in compozitia multor cristale care s-au desprins din magma.

Existenta apei in magma, in cantitati mari, duce la formarea mineralelor apartinand grupei de amfiboliu si mica, ce se deosebesc nu numai prin culorile lor vizibile, ci si prin fenomenul schimbarii culorilor odata aflate sub microscop. In timpul avansarii procesului de critalizare, apa care exista in magma se concentreaza si extrage odata cu ea multe elemente cu valoare economica, iar pe aceste elemente apa le transforma in ape termale. Din aceste solutii hidrotermale se depun minerale de culori diferite, proces care are loc in urmatoarele etape ale procesului de cristalizare. Cu toate ca apa nu intra in compozitia acestor minerale, observam ca ea joaca un rol important in procesul de formare a culorii mineralelor.

Aceste solutii hidrotermale joaca un rol important in alterare, angajand schimbari in compozitiile chimice ale mineralelor si rocilor prin care trece, ducand la schimbari vizibile in culoarea lor. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “alterare hidrotermala”, in urma careia rezulta multe minerale cunoscute. Multe studii de cercetare arata ca multe minerale primare au in compozitie lichide, precum si cuart si feldspatii. Aceste compozitii lichide, care sunt incarcate cu reziduuri in majoritatea cazurilor, au un rol foarte mare in coloritul mineralelor.

Cele mentionate anterior constituie exemplu care ne arata cum este modificata culoarea mineralelor sau care vorbesc despre cum apa primara, care se separa de magma, are un rol in ceea ce priveste schimbarea culorii mineralelor. Rolul pe care il joaca apa in diversitatea mineralelor formate si culorii rocilor este unul esential si important.

 

sursa: islamulazi.ro

Source Link

Views: 3

0Shares

Rotirea Pământului în jurul axei sale – partea 1

Adnan Ash-Shareef     În acelaşi timp cu rotirea în jurul Soarelui, Pământul se roteşte şi în jurul axei sale. Coranul cel Sfânt se referă la rotirea Pământului în jurul axei sale în mai multe versete, dintre care vom menţiona câteva:   1. „Schimbarea nopţii şi a zilei”   Expresia „schimbarea nopţii şi a zilei” […]

0Shares

Adnan Ash-Shareef

 

 

PamantulÎn acelaşi timp cu rotirea în jurul Soarelui, Pământul se roteşte şi în jurul axei sale. Coranul cel Sfânt se referă la rotirea Pământului în jurul axei sale în mai multe versete, dintre care vom menţiona câteva:

 

1. „Schimbarea nopţii şi a zilei”

 

Expresia „schimbarea nopţii şi a zilei” apare în următoarele cinci versete sfinte:

În facerea cerurilor şi a pământului, în schimbarea nopţii şi zilei, în corăbiile care plutesc pe mări cu ceea ce foloseşte oamenilor, în apa pogorâtă de Allah din cer, cu care a înviat pământul, după ce a fost mort, şi a răspândit pe el vietăţile, în schimbarea vânturilor şi a norilor supuşi dintre cer şi pământ sunt cu adevărat semne pentru nişte oameni care pricep. (Al-Baqarah 2:164);

În crearea cerurilor şi a pământului şi în schimbarea nopţii şi a zilei sunt semne pentru cei dăruiţi cu minte. (Aal ’Imran 3 :190);

În succedarea nopţii şi a zilei şi în cele pe care Allah le-a făcut în ceruri şi pe pământ sunt semne pentru oamenii care au frică de Allah. (Yunus: 6);

El este Cel care dă viaţă şi dă moarte şi la El se află schimbarea nopţii şi zilei. Oare voi nu pricepeţi? (Al-Mu’minun: 80);

Şi printre semnele Lui sunt crearea cerurilor şi a pământului şi deosebirea limbilor voastre şi culorilor voastre. Întru acesta sunt semnele pentru acei care ştiu. (Ar-Rum: 22).

Repetarea unei expresii în mai multe versete sfinte atrage atenţia cititorului să reflecteze asupra sensurilor ei ştiinţifice.

În cele ce urmează, ne vom referi la succedarea nopţii şi a zilei (ta’aqub) şi la diferenţa dintre ele (tafawut).

Succedarea nopţii şi a zilei. Unul dintre sensurile expresiei „schimbarea nopţii şi a zilei” este „succedarea” lor, adică faptul că noaptea vine după zi şi ziua urmează după noapte, datorită rotaţiei moderate a Pământului în jurul axei sale, aşa cum se observă în timpul care se întinde între asfinţit şi vremea cinei şi zori şi învierea Soarelui. Dacă viteza de rotaţie a Pământului în jurul axei sale ar fi mai mare decât a hotărât Domnul (107 kilometri pe oră), noaptea şi ziua s-ar succeda brusc, iar dacă viteza de rotaţie ar fi mai mică decât cea hotărâtă de Allah, s-ar întâmpla invers. Observăm că miracolul lingvistic şi ştiinţific al cuvintelor „tragem”, „învăluie”, „degrabă”, „slab întunecată”, vine din următoarele versete sfinte care-i sugerează cititorului impresii vizuale ale trecerii treptate de la noapte la zi:

Şi un semn pentru ei este şi noaptea! Noi tragem din ea ziua şi iată-i pe ei în întuneric. (Ya-Sin: 37);

El face ca noaptea să învăluie ziua, urmându-i degrabă. (Al-A’raf: 54);

Şi pe noaptea slab întunecată [furişată] şi pe dimineaţa care vine. (At-Takwir: 17-18).

Diferenţa dintre noapte şi zi. Un alt sens al expresiei „schimbarea nopţii şi a zilei” este deosebirea dintre ele în privinţa trăsăturilor, căci nicio noapte nu seamănă cu ziua şi nicio zi nu seamănă cu noaptea, de când a creat Allah Pământul şi până la sosirea Ceasului. Acesta este sensul cuvintelor lui Allah Preaînaltul:

Şi El este Cel care a făcut ca noaptea şi ziua să urmeze una după alta, pentru acela care voieşte să ia aminte sau voieşte să-şi arate mulţumirea. (Al-Furqan: 62).

Pentru aceia care voiesc să-şi amintească de puterea lui Allah în privinţa creaţiei menţionăm o serie de informaţii din astronomie referitoare la rotirea Pământului în jurul axei sale, ceea ce face ca noaptea şi ziua să se succeadă şi să nu semene una cu alta.

Pământul se roteşte în jurul axei sale înclinat, nu drept, axa rotirii sale alcătuind cu axa lui verticală un unghi de 23, 37 de grade. Din această rotire înclinată a Pământului, rezultă anotimpurile şi diferenţa dintre noapte şi zi. Dacă rotirea Pământului ar fi dreaptă în jurul axei sale verticale şi nu înclinată, aşa cum este situaţia planetelor Jupiter şi Venus, pe Pământ s-ar produce următoarele:

− ar lipsi anotimpurile şi noaptea ar fi egală cu ziua pe întregul Pământ şi în tot timpul anului;

− diferenţele de temperatură între zi şi noapte ar fi foarte mari şi nu ar exista condiţii de viaţă pe suprafaţa Pământului;

− s-ar dezechilibra întregul sistem, minunat întocmit, de distribuire a vânturilor, a apei şi de succedare a nopţii în diverse regiuni ale Pământului.

Dacă nu ar exista rotirea înclinată a Pământului în jurul axei sale proprii, nu ar exista deosebire între noapte şi zi şi, tocmai de aceea, diferenţa dintre noapte şi zi este o minune, adică un argument ştiinţific al existenţei lui Allah pentru aceia care au raţiune şi capacitatea de a chibzui.

Cât priveşte puterea care a făcut Pământul să fie înclinat în timpul rotaţiei în jurul axei sale, spre deosebire de celelalte planete, aceia de la care am preluat aceste informaţii astronomice, o pun pe seama întâmplării ciudate sau fericite, conform afirmaţiilor lor. Ei nu raţionează şi nu au capacitatea de a chibzui, aşa cum sunt descrişi şi înCoran, în pofida ştiinţei lor.

Pentru aceia care vor să-I aducă mulţumiri Stăpânului lor pentru că a făcut ca noaptea şi ziua să se succeadă una după alta, prezentăm următoarele informaţii ştiinţifice referitoare la diferenţa dintre noapte şi zi.

Deosebirea dintre noapte şi zi reglează existenţa vieţuitoarelor: migraţia păsărilor, peştilor, insectelor şi reproducerea lor, creşterea plantelor, deschiderea florilor şi maturizarea fructelor lor; toate acestea depind de deosebirea dintre noapte şi zi. Biologii au descoperit recent, în secolul al XX-lea, că fiecare vieţuitoare posedă un ceas biologic interior, influenţat de lungimea nopţii şi a zilei, de momentele răsăritului şi asfinţitului, precum şi de temperatură; de la ele, biologii au învăţat să studieze particularităţile biologice ale făpturilor influenţate de diferenţa dintre noapte şi zi, iar rezultatul a fost creşterea însemnată a producţiei vegetale şi animale pe care am cunoscut-o în secolul al XX-lea.

Principiul serelor pentru reproducerea fructelor şi legumelor în afara sezonului lor şi principiul crescătoriilor artificiale de păsări şi de peşte, care au condus la creşterea uimitoare a producţiei animale, s-au bazat pe înţelegerea comportamentelor biologice ale plantelor şi ale animalelor, aşa cum sunt creşterea, maturizarea, înmulţirea şi migraţia.

Biologia a demonstrat că aceste comportamente sunt influenţate direct de diferenţa dintre noapte şi zi. Pornind de la aceasta, înţelegem dimensiunea ştiinţifică ascunsă în răspunsul pe care Dumnezeu i l-a sugerat lui Moise, atunci când Faraon l-a întrebat cine este Stăpânul lumilor:

A întrebat Faraon: «Şi ce este Stăpânul lumilor?» (Aş-Şu’ara: 23);

Şi a adăugat: «Stăpânul Răsăritului şi al Apusului şi al celor care se află între acestea, dacă voipricepeţi.» (Aş-Şu’ara: 28).

Însuşirile tuturor fiinţelor existente în Răsărit şi în Apus, ca şi comportamentul lor de viaţă sunt influenţate de Răsărit şi de Apus şi de deosebirea dintre ele. Din această perspectivă ştiinţifică, înţelegem şi unul dintre sensurile versetelor în care apar cuvintele Răsărit şi Apus:

Nu! Jur pe Stăpânul Răsăriturilor şi al Apusurilor că Noi suntem în stare… (Al-Ma’arij: 40);

Stăpânul cerurilor şi al pământului şi al celor dintre ele şi Stăpânul răsăriturilor… (As-Saffat: 5);

Domnul Răsăritului şi al Apusului! Nu este alt Dumnezeu afară de El, deci socoteşte-L numai pe El Ocrotitor! (Al-Muzammil: 9);

Stăpânul celor două răsărituri şi Stăpânul celor două apusuri. Aşadar, pe care dintre binefacerile Domnului vostru le tăgăduiţi? (Ar-Rahman 55:17-18).

 

Sfârșitul părții întâi

Source Link

Views: 4

0Shares

Apa si rolul ei in coloritul rocilor – partea a 4-a

Procesul metamorfic Procesul metamorfic este unul din cele mai importante procese care au loc in invelisul pamantului, impreuna cu schimbarile de presiune si temperatura din care rezulta procesul metamorfic, sau schimbarea in ceea ce priveste compozitia chimica, caracteristicile fizice ale mineralelor sau forma rocilor. De exemplu, apa care a patruns in mineralele care s-au depus prin intermediul proceselor externe […]

0Shares

Procesul metamorfic

Procesul metamorfic este unul din cele mai importante procese care au loc in invelisul pamantului, impreuna cu schimbarile de presiune si temperatura din care rezulta procesul metamorfic, sau schimbarea in ceea ce priveste compozitia chimica, caracteristicile fizice ale mineralelor sau forma rocilor.

De exemplu, apa care a patruns in mineralele care s-au depus prin intermediul proceselor externe iese din aceste minerale, si dupa aceea opalul se transforma in cuart, limonitul in hematit sau magnetit. Nu exista nici o indoiala ca apa, impreuna cu bioxidul de carbon, joaca un rol important in procesul de recritalizare, in procesul de metasomatism si in reorganizarea mineralelor in interior.

Apa intra in compozitia majoritatii mineralelor metamorfice, de exemplu in amfibolit si clorit, in talc si altele. Aceste minerale nu se formeaza in lipsa apei, chiar daca conditiile de presiune si temperatura sunt cele ideale. Majoritatea acestor minerale au culoarea verde greenschist. Printre rocile metamorfice de culoare verde intens se numara rocile serpentinice care nu se formeaza decat in prezenta apei, si a influentei acesteia asupra rocilor ultrabazice. La fel, rocile amfibolit, care sunt cele mai raspandite roci, nu capata culoarea negru inchis spre verde decat  in prezenta apei.

franz rosenthalOamenii de stiinta arabi si musulmani din vechime au avut un rol evident in progresul stiintelor universului si a materiilor in general, si multi oameni de stiinta din vest i-au apreciat pentru acest lucru. Exista multe carti care trateaza in mod special acest domeniu, dar eu aici ma multumesc sa citez spusele lui Franz Rosental din cartea sa: “Metoda oamenilor de stiinta musulmani in cercetarea stiintifica”, preluate de Von Kramer, care descria activitatea stiintifica a oamenilor de stiinta musulmani, spunand: “Cea mai importanta activitate de creatie intelectuala pe care au desfasurat-o arabii este vizibila in domeniul stiintei experimentale, acestia facand un efort foarte mare si admirabil in domeniul observatiei si cercetarii, prin adunarea rezultatelor din experinte sau obtinute de pe urma discutiilor si imitatiilor. De asemenea, metodele lor de studiu dau un rezultat mai evident atunci cand sunt corelate cu ceea ce acestia povestesc si descriu. Datorita reflexiilor si inventiilor acestor oameni de stiinta extrem de productivi, lucruri minunate au fost aduse in domeniul matematicii, astronomiei, precum si in alte domenii ale cunoasterii”.

La final, ii rog pe oameni de stiinta musulmani sa lase lenea la o parte si sa caute in Cartea lui Allah indiciile si semnele stiintei, si sa ni le prezinte intr-o forma clara si armonizata cu stiinta actuala, in cadrul marii tolerante ce a caracterizat din cele mai vechi timpuri civilizatia islamica, in lumina credintei puternice a musulmanilor in fratia oamenilor si in necesitatea de raspandire a stiitei printre oameni, si aici sunt avuti in vedere chiar toti oamenii (toti sunt facuti din Adam, si adam este facut din tarana).

 

 

Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Source Link

Views: 1

0Shares