Conceptul de unicitate – partea a 2-a

Conceptul de unicitate – partea a 2-a   Abdullah ibn Mas’ud spunea că: „Oricăruia dintre oamenii Tawhid-ului i se va da o lumină în Ziua Invierii, însă ipocriţilor li se va stinge lumina lor. Când credincioşii vor depune mărturie, lumina ipocriţilor se va stinge şi ei vor avea mare teamă şi vor implora: Doamne, ţine […]

Conceptul de unicitate – partea a 2-a

 

Abdullah ibn Mas’ud spunea că: „Oricăruia dintre oamenii Tawhid-ului i se va da o lumină în Ziua Invierii, însă ipocriţilor li se va stinge lumina lor. Când credincioşii vor depune mărturie, lumina ipocriţilor se va stinge şi ei vor avea mare teamă şi vor implora: Doamne, ţine aprinsă lumina noastră!”

 

Cel mai important lucru pe care Profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) l-a predicat a fost credinţa în Allah Preaînaltul cel Unic şi Indivizibil, care a format baza credinţei islamice. Acest lucru a fost exprimat în Crezul musulman  – La ilaha illAllah – Nu există altă divinitate în afară de Allah Preaînaltul.

Această afirmaţie este piatra de temelie a Islamului şi pe ea s-a construit esenţa acestuia. Tocmai această mărturie face diferenţa dintre musulmani, necredincioşi (kaāfiriyn – كافرين) şi politeişti (muşrikiyn – مشركين).

Desigur că diferența reală dintre musulmani şi ne-musulmani constă în acceptarea conştientă şi deplina aderare la această doctrină şi aplicarea ei în viaţa de zi cu zi.

Tawhid este cea mai înaltă concepţie despre divinitate, este conceptul pe care Allah Preaînaltul a trimis omenirii, de-a lungul timpului, prin Profeţi.

Cu această înţelepciune a fost trimis Adam pe pământ, ca şi khalifah, acelaşi mesaj i-a fost dat lui Noe, Avraam, Moise, Isus (Pacea fie asupra lui!) şi lui Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), spre a fi transmis oamenilor.

Universul nu este rezultatul unei îmbinări întâmplătoare a materiei, nu este un conglomerat de corpuri dezordonate şi fără sens.

Tot ceea ce există în Univers nu putea exista fără un Creator, un Proiectant, un Supraveghetor şi un Coordonator, deoarece Universul a fost creat şi evoluează după nişte reguli clare,  într-o ordine anume stabilită.

True-Monotheism..Toate acestea sunt rezultatul Voinţei Creatorului lor, iar acesta este Allah Preaînaltul, Stăpânul tuturor, pentru că numai Cineva Care este Infinit şi Etern, Care este cu putere peste toate, este Ințelept, Omnipotent şi Omniscient, Care Ştie totul, Care Vede totul poate fi Autoritatea supremă peste tot ceea ce există şi numai El îl poate controla, îi poate impune reguli sau poate crea altele asemenea lor ori le poate distruge. Allah Preaînaltul are puteri nelimitate şi nu cunoaşte nici oboseala nici slăbiciunea.

Având în vedere toate aceste atribute excepționale şi puteri extraordinare, este firesc ca ele să nu aparţină decât Unicului şi Singurul, căci, presupunând prin absurd, că ar exista şi un altul asemenea lui Allah Preaînaltul, atunci Universul cu tot ceea ce înseamnă el, regulile cui ar urma şi dacă una dintre cele două autorităţi supreme ar vrea ca un lucru să existe şi cealaltă ar vrea să nu existe, atunci lucrul ar exista sau ar fi distrus?

Simpla observare a Universului şi a regulilor după care este format şi funcţionează, după felul în care tot ceea ce există interacţionează unele cu celelalte, formând un tot unitar, armonios, dovedesc că nu există decât un Singur Creator, Indivizibil, Omniprezent, Omniscient şi Atotputernic.

Insuşi Allah Preaînaltul ne-a atras atenţia asupra acestui fapt incontestabil spunând în capitolul Al-`Ankabut, versetul 44:

Allah a creat cerurile şi pământul cu [chibzuinţă] adevărată şi în aceasta este un semn pentru cei credincioşi. (Al-`Ankabut 29:44),

iar în capitolul Ar-Rum, versetele 20 – 28 ne spune:

Printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat pe voi din ţărână şi apoi iată-vă pe voi oameni care v-aţi răspândit [pe pământ]. Şi printre semnele Lui [este acela] că El v-a creat din voi înşivă soaţe, pentru ca voi să trăiţi în linişte împreună cu ele. Şi El a pus între voi dragoste şi îndurare şi întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc. Şi printre semnele Lui sunt crearea cerurilor şi a pământului şi deosebirea limbilor voastre şi culorilor voastre. Intru aceasta sunt semne pentru cei care ştiu. Şi printre semnele Lui sunt somnul vostru în timpul nopţii şi în timpul zilei şi căutarea de către voi a harului Său. Intru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care aud. Şi printre semnele Lui este [acela] că El vă arată vouă fulgerul, cu teamă [de trăsnet] şi cu nădejde [în ploaie], şi că pogoară apă din cer, cu care învie pământul, după moartea lui. Intru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care pricep. Şi printre semnele Lui este [acela] că cerul şi pământul există prin porunca Sa, iar dacă vă va chema pe voi cu o chemare, veţi ieşi voi din pământ. Ai Lui sunt cei din ceruri şi de pre pământ şi toţi Ii sunt Lui supuşi. El este Cel care creează prima oară făpturile şi apoi le face din nou – şi aceasta este şi mai uşor pentru El – şi a Lui este pilda cea mai înaltă din ceruri şi de pre pământ şi El este Atotputernic [şi] Inţelept [Al-‘Aziz, Al-Hakim]. El vă va face vouă pildă din voi înşivă: Aveţi voi dintre cei pe care-i stăpânesc mâinile voastre drepte asociaţi la cele cu care v-am înzestrat pe voi şi sunteţi voi întru aceasta de o seamă cu ei? Vă temeţi de ei aşa cum este teama voastră de voi înşivă? Astfel tâlcuim Noi semnele pentru un neam [de oameni] care pricep. (Ar-Rum 30:20-28)

 

 

________

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 1

Călăuzirea – partea 1

F. Gulen   hidarea este precum o lumină aprinsă în om de către Dumnezeu ca rezultat al folosirii liberei voințe în căutarea credinței. Precum am afirmat mai sus, doar Dumnezeu poate ghida către adevăr. Sunt multe versete în Coran care atestă acest lucru. De exemplu: Dacă Dumnezeu ar fi vrut, i-ar fi adunat întru călăuzire […]

F. Gulen

 

hidarea este precum o lumină aprinsă în om de către Dumnezeu ca rezultat al folosirii liberei voințe în căutarea credinței. Precum am afirmat mai sus, doar Dumnezeu poate ghida către adevăr. Sunt multe versete în Coran care atestă acest lucru. De exemplu:

Dacă Dumnezeu ar fi vrut, i-ar fi adunat întru călăuzire (6:35)

Dacă Domnul tău ar fi vrut, toți locuitorii Pământului ar fi crezut. (10:99)

Tu nu-l călăuzești pe cel pe care-l iubești, ci Dumnezeu călăuzește pe cine voiește. (28:56)

Și tu! Tu nu-i poți face pe morți să audă, tu nu-i vei face pe surzi să audă Chemarea când întorc spatele. Tu nu ești cel care îi călăuzește pe orbi afară din rătăcirea lor. Tu nu-i faci să audă decât pe cei care cred în semnele Noastre și sunt supuși și devin musulmani. (30:52-53)

Din moment ce Dumnezeu este cel care ne ghidează, Îl implorăm în fiecare rak’a din rugăciunile noastre zilnice: Călăuzește-ne pe Calea cea Bună (1:6). Mesagerul lui Dumnezeu (s.a.a.w.s) spunea: ” Am fost trimis să îndrept oamenii către credință. Doar Dumnezeu este Cel care îi ghidează și le oferă credință în inimi.”calauzirea

Pe lângă aceste versete de mai sus și multe altele asemănătoare, mai sunt și versete care arată că Mesagerul lui Dumnezeu (s.a.a.w.s) este cel desemnat pentru a îndrepta oamenii către credință:

Tu îi chemi către o Cale Dreaptă (23:73)

Noi ți-am dezvăluit un duh din Porunca Noastră pe când tu nu cunoșteai nici credința și nici Cartea. Noi l-am făcut lumină cu care călăuzim pe cine voim dintre robii Noștri. Tu să călăuzețti pe o Cale Dreaptă. (42:52)

Aceste versete nu sunt contradictorii. Dumnezeu crează toți oamenii cu potențialul de a accepta credința. Cu toate acestea, familia, educația și mediul înconjurător au un rol foarte mare în a-i ghida sau în a-i trimite pe căi greșite. De-a lungul istoriei, Dumnezeu a trimis mesageri pentru a ghida lumea pe Calea cea Bună și le-a trimis Cărți cu ajutorul cărora oamenii se pot îndrepta. Profetul Mahomed (s.a.a.w.s), ultimul Mesager, a primit Coranul prin intermediul Revelației trimise de Dumnezeu. Coranul fiind ultima Carte Divină și necoruptă, conține principiile ghidării.

Comportamentul și buna purtare a Mesagerului (s.a.a.w.s) au făcut din stilul lui de viață o cale de ghidare. El recită Revelația Divină, explică Semnele lui Dumnezeu, distruge preconcepțiile, superstițiile și păcatele. De fapt, orice eveniment, orice lucru și orice fenomen reprezintă un semn ce semnifică Unitatea și Existența lui Dumnezeu. Deci, dacă vrei să crezi sincer șă fără prejudecăți, trebuie să lupți împotriva dorințelor carnale și a tentațiilor. În acel moment Dumnezeu te va ghida către una dintre Căile ce duc la El:

Temeți-vă de Dumnezeu și căutați calea către El pentru a fi prosperi atât pe această lume cât și pe cealaltă. (5:35)

Noi îi călăuzim pe Căile Noastre pe cei care au luptat pentru Noi. Dumnezeu este cu făptuitorii de bine (29:69)

 

 

– sfârșitul primei părți –

Source Link

Views: 3

Călăuzirea – partea a 2-a

  Trebuie să îți dai toată silința dacă vrei să meriți și să găsești ghidarea, și să cauți căile ce duc la ea. Cei care au fost binecuvântați de Dumnezeu cu ghidarea Sa, ar trebui să fie exemple pentru ceilalți și să îi îndemne cu ajutorul regulilor islamice. Dumnezeu îi ordonă Mesagerului Său (s.a.a.w.s) același […]

 

Trebuie să îți dai toată silința dacă vrei să meriți și să găsești ghidarea, și să cauți căile ce duc la ea. Cei care au fost binecuvântați de Dumnezeu cu ghidarea Sa, ar trebui să fie exemple pentru ceilalți și să îi îndemne cu ajutorul regulilor islamice. Dumnezeu îi ordonă Mesagerului Său (s.a.a.w.s) același lucru:

Previne-i pe cei mai apropiați din obștea ta (despre sfârșitul ce îi așteaptă și despre consecințele faptelor lor căci vor primi pedeapsa Iadului). (26:214)

Adu-le aminte căci asupra ta stă aducerea aminte. (88:21)

Dă glas la ceea ce ți s-a poruncit(15:94)

Cheamă-i pe oameni pe Calea Domnului tău prin înțelepciune și predică frumoasă și vorbește-le în cel mai ales chip. (16:125)

Voi aveți în Trimisul lui Dumnezeu o frumoasă pildă pentru voi, pentru cel care nădăjduiește la Dumnezeu și la Ziua de Apoi și ce Îl amintește întotdeauna pe Domnul său. (33:21)

Mesagerul (s.a.a.w.s) a comunicat tuturor Revelația de la Dumnezeu și i-a chemat pe oameni la credință în cel mai bun și eficient mod. El a anulat toate persecuțiile ce aveau loc și a respins toate triburile ce ispiteau oamenii la necredința în Dumnezeu. El și-a continuat misiunea neașteptând vreo recompensă lumească. A căutat să îndeplinească totul după buna voință a lui Dumnezeu pentru a asigura fericirea oamenilor în amândouă lumile; când a cucerit Mecca (eveniment ce marchează triumful său în a îndeplini cuvântul lui Dumnezeu către omenire), el i-a iertat pe toți cei care timp de 21 de ani i-a persecutat atât pe el cât și pe cei care îl urmau, spunând: “Dumnezeu vă va ierta căci El este Iertătorul. Sunteți liberi.”

O dată Mahomed (s.a.a.w.s) i-a spus lui Ali: Dacă o persoană găsește la tine ghidarea de care are nevoie, acest lucru este mai de preț pentru tine decât dacă ai avea cămile roșii (1). Conform regulii ” cel care determină este la fel cu cel care face”, așa și cel care ghidează pe cineva primește aceeași recompensă ca noul credincios, fără nici o diferență. În mod asemănător declară Mesagerul (s.a.a.w.s):

Oricine stabilește o cale dreaptă primește aceeași recompensă ca cei care o urmează până în Ziua de Apoi, fără nici o diferență. Oricare persoană ce formează o cale greșită este împovărat cu aceleași păcate ca cei care o urmează până în Ziua de Apoi, fără nici o diferență. (2)

Cei care îi cârmuiesc pe ceilalți către ghidare, nu ar trebui să le aducă aminte de acest lucru spunând: “Dacă nu te-aș fi ajutat eu, tu niciodată nu ai fi fost ghidat.” Acesta este un păcat foarte mare ce arată nerecunoștință în fața lui Dumnezeu, deoarece numai Dumnezeu ghidează și desemnează pe cineva pentru a-i ghida pe alții.

În mod similar, cei pe care Dumnezeu îi folosește pentru a oferi ghidarea, nu ar trebui să își atribuie meritele lor înșiși. Mai degrabă, ei ar trebui să spună: “Lăudat fie Domnul căci El a făcut din mine, un om sărac și cu nevoi, o cale atât de bună de a îndrepta pe cineva la ghidare. Dumnezeu este atât Puternic, Milostiv cu supușii Lui și atât de generos încât creează ciorchini de struguri în lemn. Lemnul nu are nici un drept să își atribuie ciorchinii ce cresc pe el. Iar eu nu sunt mai presus decât acel lemn.”

calauzireaÎn ceea ce îi privește pe cei care au găsit ghidarea, ei ar trebui să spună astfel: “Văzând nevoia și neajutorarea mea, Dumnezeu, Stăpânul meu, a folosit unul dintre supușii Săi pentru a mă ajuta să găsesc ghidarea. Lăudat fie El!”; și cel care este ghidat trebuie să fie recunoscător celui care l-a adus pe o asemenea cale. La urma urmei, din moment ce Dumnezeu este Creatorul nostru și a tot ceea ce noi facem, El crează de asemenea și mijloacele prin care este folosită atât ghidarea cât și rea ghidarea, dar asta nu ne diminuează nouă libera voință de a alege dintre cele două.

 

[1] Bukhari, Jihad, 102; Muslim, Fada‘il al-Sahaba, 35.
[2] Muslim, Zakat, 69; Ibn Maja, Muqaddima, 203.
sursa: ro.fgulen.com
Source Link

Views: 2