Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Tag: credinta islamica

Allah este Al-Halim – partea întâi

 

In limba romana numele Lui Allah Preaslavitul si Preainaltul de AL-HALIM s-ar traduce in mod aproximativ ca Cel Bland, Cel Indulgent, Cel Blajin, Cel Ingaduitor.

Consemnarea acestui nume in Nobilul Coran :
Acest nume a fost consemnat in Nobilul Coran de 11 de ori , dintre acestea cuvantul lui Allah Preaslavitul:

Allah este Al-Halim… Sã stiti cã Allah cunoaste ce se aflã în sufletele voastre si fiti prevãzãtori fatã de El, dar sã stiti cã Allah este Iertãtor [si] Blând [Ghafur, Halim] (Al-Baqarah 2:235)

O vorbã cuviincioasã si de iertare este mai bunã decât o milostenie dupã care urmeazã necãjirea. Iar Allah este Înstãrit Îndeajuns [si] Blând [Ghaniyy, Halim]. (Al-Baqarah 2:263)

Allah stie ceea ce este în inimile voastre cãci Allah este Atoatestiutor [si] Blând [‘Alim, Halim]. (Al-Ahzaab, 51)

Allah tine cerurile si pãmântul ca sã nu se prãbuseascã. Iar dacã s-ar prãbusi, nimeni, dupã El, nu le-ar mai putea tine! El este Rãbdãtor [si] Iertãtor [Halim, Ghafur]. (Faatir, 41)

Sa vedem, insa, ce inseamna numele de „Al-Halim” in ceea ce il priveste pe Allah, Preaslavitul si Preainaltul.
Si cu privire la acest nume, invatatii in islam au spus cum ca:
* “Al-Halim” este Cel care detine rabdarea si ingaduinta, si El nu grabeste pedeapsa supusilor Sai pentru pacatele lor.
*Indulgent si Rabdator si Bland in raport cu cei necredinciosi si cei care ii fac semeni dintre creatiile Sale prin amanarea aplicarii pedepsei pe care acestia o merita pentru faptele lor.
*Si El este Cel ce detine absolvirea de pacate si iertarea si ingaduinta Cel care nupoate fi provocat la manie si nici nu il desconsidera nestiinta celui ignorant si nici pacatuirea celui pacatos.

Si nu se considera a fi “Halim” (Bland, Indulgent, Rabdator) cel care nu pedepseste datorita incapacitatii sale de a face aceasta, ci El, Preaslavitul si Preainaltul este Cel care nu se grabeste cu pedeapsa, desi El este capabil de a face aceasta.
Si blandetea si indulgenta nu poate fi asociata decat cu ingaduinta si rabdare; si, de asemenea, nu poate fi Al-Halim (Cel Bland, Indulgent , Rabdator) decat Hakim (Intelept), precum si Atoatestiutor si Puternic, pentru ca cel care nu este puternic si capabil, blandetea si indulgenta sa nu sunt decat consecinta neputintei si o forma a slabiciunii. Si daca nu ar Stiutor, atunci, ar fi lasarea de catre El deoparte a razbunarii datorata nestiintei si ignorantei, si daca nu ar fi intelept, atunci probabil ca ar fi blandetea si indulgent si rabdarea sa nu ar fi o consecinta a ingaduintei si a bladetii.

*”Al-Halim” – este Cel Bland si Rabdator si Indulgent in raport cu cel ce a incalcat prescriptiile Sale, pentru ca daca ar fi vrut sa il pedepseasca in momentul in care a pacatuit ar fi facut-o, dar El, Preaslavitul si Preainaltul manifesta blandete si indulgent fata de el si amana pedeapsa Sa pana la un timp bine stabilit.
*Si acest nume, poate fi caracterizata prin el una dintre creatiile Preaslavitului si Preainaltului, dar, cu siguranta, sensurile sale in ceea ce priveste creatiile lui Allah, nu sunt aceleasi ca atunci cand se face referire la aceast atribut detinut de Allah Preaslavitul si Preainaltul, intr-o forma sublima si absoluta.
Si daca in cazul creatiilor lui Allah Preainaltul blandetea si indulgenta acestora poate fi modificata de anumite circumstante, cum ar fi pozitia sociala, varsta, starea de sanatate sau boala, furia etc si iar blandetea acestora dispare odata cu disparitia lor, blandetea si indulgenta si rabdarea lui Allah, Preaslavitul nu dispare si nu poate fi facuta sa dispara.
Si daca cel creat poate sa manifeste blandete si indulgenta in raport cu ceva anume si sa nu manifeste acestea in raport cu altceva, si uneori blandetea sa se produce ca urmare a incapacitatii sale de a actiona impotriva a ceea ce il nemultumeste, spre deosebire de acesta, blandetea si indulgenta lui Allah Preaslavitul si Preainaltul se manifesta intotdeauna in conditiile existentei capacitatii si a puterii Sale de a actiona asupra celor ce pacatuiesc.

*A spus Ibn Kathir:  „Halim Ghafuur” (Bland si Atoateiertator), adica El este Cel care ii vede pe supusii Sai dand curs necredintei si pacatuind, iar El intarzie pentru ei pedeapsa si asteapta si amana si nu grabeste, iar pe altii ii acopera si le iarta lor pacatele lor.
*”Al-Halim” este Cel care continua sa pogoare asupra creatiilor Sale binecuvantari dintre cele vazute si cele nevazute, in pofida pacatelor si a greselilor lor, si raspunde nesupunerii cu rabdare si indulgenta si le da lor posibilitatea de a se cai, si amna pentru ei pedeapsa lor, oferindu-le astfel sansa de a se intoarce la El cu credinta.

Si in Nobilul Coran, Allah Preaslavitul si Preainaltul asociaza preafrumosul Sau nume de “Al-Halim” cu absolutele nume de Al-Ghafuur, Al-Ghaniyy, Al-Alim, As-Sakur si spune Preainaltul:

Allah nu vã cere socotealã pentru vorbele nechibzuite din jurãmintele voastre, ci El vã cere socotealã pentru ceea ce inimile voastre au dobândit. si Allah este Iertãtor [si] Blând [Ghafur, Halim]. (Al-Baqarah 2:255)

O vorbã cuviincioasã si de iertare este mai bunã decât o milostenie dupã care urmeazã necãjirea. Iar Allah este Înstãrit Îndeajuns [si] Blând [Ghaniyy, Halim] (Al-Baqarah 2:263)

 

sursa: islamromania.roSource Link

Views: 3

După ce mărturisim șahada…

marturisirea de credință

După ce mărturisim șahada…

Rostirea Shahadei este suficienta pentru a devenii Musulman.
Exista insa sapte aspecte care trebuie implinite pentru ca cineva sa fie efectiv Musulman.

Si acestea sunt:


1. Cunoasterea.(Al-Ilm)

-sa cunoasca ceea ce neaga si ceea ce afirma; daca o persoana nu cunoaste intelesul, nici cerintele acestora, ea nu va beneficia de ele, pentru ca nu a crezut in ele; mai degraba este ca cel care vorbeste o limba pe care nu o intelege

2. Siguranta.(Al-Yaqeen)

– inima sa fie ferm convinsa de intelesul Sahahadei, fara urma de indoiala.

Allah spune (traducerea sensurilor)

Dreptcredinciosi sunt numai aceia care cred in Allah si in Trimisul Sau, care apoi nu s-au mai indoit. [49.15]

Trimisul lui Allah, , spunea: “Marturisesc ca nu exista alt dumnezeu in afara de Allah, si ca eu sunt Trimisul lui Allah. Nici un rob nu Il va intalni pe Allah, cu aceasta marturisire, fara sa aiba nici o indoiala in ea, fara ca el sa intre in Jannah.” (Muslim)

3. Sinceritatea.(Al-Ikhlaas)

– adorarea exclusiva a lui Allah, lucru contrar Shirk-ului. acesta este intelesul lui “LA ILAHA ILL ALLAH”
Allah spune (traducerea sensurilor):

Si nu li s-a poruncit decAt sA-L adore pe Allah, cu credinta curata si statornica in religia Lui. [98.5]


4. Adevarul.(As-Sidq)

Trimisul lui Allah, , spunea: “Oricui marturiseste ca nu exista alt dumnezeu in afara de Allah si ca Muhammad este Trimisul lui Allah, cu adevar din inima sa, Allah ii va interzice intrarea in Foc.” (Muslim)

5. Iubirea si afectiunea.(Al-Mahabbah )

– iubirea pentru kalimah si iubirea si placerea pentru tot ceea ce decurge din ea.

Allah spune (traducerea sensurilor):

Spune: „[O, Profetule] Daca Îl iubiti pe Allah, urmati-ma si Allah va va iubi si va va ierta pacatele voastre! Allah e Iertator, Indurator[Al-Ghafur, Ar-Rahim] [3.31]

Allah va aduce [în locul lui] un neam [de oameni] pe care-i iubeste si care-L iubesc pe El. [5.54]

Trimisul lui Allah, , spunea: “Nici unul dintre voi nu va crede cu adevarat pana cand eu nu ii voi fi mai drag decat prorpiul sau tata, si fiul sau si intreaga omenire.”

Allah spune (traducerea sensurilor):

Acela care supune fata sa lui Allah si este binefacator, acela s-a prins de toarta cea mai trainica. [31.22]

Intoarceti-va cu cainta spre Domnul vostru si supuneti-va Lui. [39.54]

Allah subhanahu wa ta’ala spune (traducerea sensurilor):

Ati avut voi in Trimisul lui Allah o pilda frumoasa, pentru cel care nadajduieste in Allah si in Ziua de Apoi si Il pomeneste pe Allah mereu. [33.21]

Ceea ce va daruieste Trimisul primiti, iar cele de la care va opreste, de la acelea opriti-va si fiti cu frica de Allah, caci Allah este aspru la pedeapsa! [59.7]

O, voi cei care credeti! Fiti cu supunere fata de Allah si fiti cu supunere [ascultare] fata de Trimisul Sau si fata de diriguitorii vostri! Apoi, daca aveti neintelegeri intzr-o chestiune, aduceti-o [intru judecare] la Allah si la Trimis, daca voi credeti in Allah si in Ziua de Apoi! Aceasta este mai bine si cu mai bune urmari. [4.59]

Spune: “Fiti cu supunere fata de Allah si de Trimis , dar daca intoarceti spatele, Allah nu-i iubeste pe necredinciosi!” [3.32]

sursa: rasarit.comSource Link

Views: 3

Credinţa în profeţii lui Allah

  A. A. Mawdudi   Profeţii au fost numiţi din rândul mai multor neamuri şi în general ei au propovăduit aceeaşi religie pe care a propovăduit-o şi profetul Muhammed. Din acest punct de vedere toţi profeţii sunt egali între ei. Cineva care acceptă pe unul dintre ei, implicit trebuie să-i accepte şi pe ceilalţi, iar […]

 

A. A. Mawdudi

 
muhammad-prophet-calligraphyProfeţii au fost numiţi din rândul mai multor neamuri şi în general ei au propovăduit aceeaşi religie pe care a propovăduit-o şi profetul Muhammed. Din acest punct de vedere toţi profeţii sunt egali între ei. Cineva care acceptă pe unul dintre ei, implicit trebuie să-i accepte şi pe ceilalţi, iar cine reneagă pe unul dintre ei, trebuie să renege şi pe ceilalţi în bloc. Motivul acestei situaţii este destul de simplu. Să ne închipuim că zece persoane fac împreună o declaraţie. Dacă accepţi că unul dintre ei spune adevărul, atunci înseamnă că accepţi şi faptul că şi ceilalţi spun adevărul. Iar dacă refuzaţi pe unul dintre ei, înseamnă că îi refuzaţi şi pe ceilalţi în bloc.

Tocmai de aceea în Islam este necesar să credem în toţi profeţii. Este kafir (necredincios) cel care nu recunoaşte unul din profeţi, deşi pe ceilalţi îi recunoaşte şi crede în ei. După tradiţie se afirmă că ar fi existat de-a lungul timpurilor 124.000 de profeţi. Dacă am lua în calcul numărul neamurilor şi popoarelor care au perindat pe pământ de-a lungul istoriei umane, de când s-a întemeiat lumea această cifră n-ar fi exagerată. Dintre aceştia noi trebuie să credem în cei care sunt menţionaţi în Coran, credincioşii sunt îndemnaţi să ştie că şi aceia au fost trimişii lui Allah, pentru a lumina calea oamenilor. De aceea noi credem în toţi profeţii care au apărut în India, China, Iran, Egipt, Africa, Europa şi în multe alte zone şi ţări. Dar din cauză că numele lor nu sunt menţionate în Coran, noi nu avem cunoştinţe privind identitatea lor. Şi nici în ceea ce priveşte personalităţile aparţinând altor religii nu ni s-a permis să vorbim cu dispreţ despre ei. Este posibil ca unii dintre aceştia să fi fost chiar profeţii lui Allah.
Acest lucru nu este permis şi pentru simplu motiv că învăţăturile unora dintre aceştia, aşa cum este cazul profeţilor Moise şi Isus, au fost denaturate, după moartea lor chiar de proprii lor adepţi. De aceea părerile noastre ostle nu vor fi exprimate în niciun caz în legătură cu aceştia ci, mai degrabă, în ce stare a ajuns religia după moartea lor. Noi musulmanii preferăm să tăcem, decăt să comitem un sacrilegiu, criticând vreun profet al lui Allah.
Trebuie să ştim bine faptul că nu există nicio deosebire între ceilalţi trimişi ai lui Allah pe pământ şi profetul Muhammed. Ni s-a poruncit să credem în toţi profeţii, fără niciun fel de discriminare. Cu toate acestea între profetul Muhammed şi ceilalţi profeţi există trei deosebiri:
1. Dacă ceilalţi profeţi au fost destinaţi unor anume popoare şi pentru o anumită perioadă de timp, profetul Muhammed a fost trimis întregii omeniri şi pentru toate timpurile.
2. Învăţăturile celorlalţi profeţi ori nu s-au păstrat deloc, ori s-au păstrat parţial şi cu multe modificări şi denaturări. De aceea este foarte dificil să se stabilească astăzi cu precizie, esenţa învăţăturii acesor profeţi. În contrast, se cunoaşte până în cele mai mici amănunte învăţătura lui Muhammed, biogafia şi predicile lui, modul de viaţă, trăsăturile lui morale, obiceiurile şi virtuţile lui. Pe scurt, întreaga lui viaţă. De aceea profetul Muhammed este singurul profet din şirul lung al profeţilor, pe urmele căruia se poate merge fără frica de a rătăci şi în cea mai mare siguranţă.
3. Învăţăturile trimise cu ceilalţi profeţi nu erau atotcuprinzătoare. Fiecare nou profet a preluat învăţătura predecesorului său, a completat-o şi a actualizat-o. Tocmai prin acest fenomen se explică de ce învăţăturile profeţilor erau sortite uitării. Nu se mai simţea nevoia păstrării unei învăţături care fusese înlocuită cu alta care corespundea mai bine mersului socităţii în etapa respectivă.
În cele din urmă, cea mai perfectă învăţătură a fost transmisă omenirii prin intermediul profetului Muhammed şi toate celelalte învăţături anterioare au fost anulate de la sine. Într-adevăr, n-ar fi avut niciun sens ca oamenii să urmeze o învăţătură cu multe imperfecţiuni, în situaţia existenţei unei învăţături, unei doctrine perfecte. Cine îl urmează pe profetul Muhammed implicit înseamnă că îi urmează şi pe toţi ceilalţi profeţi. Pentru că tot ce există bun şi durabil în învăţăturile acestora, se regăseşte concentrat în învăţătura lui Muhammed.
De aceea un credincios care preferă să urmeze învăţătura unui alt profet riscă să nu găsească toate preceptele şi dogmele necesare lui la acesta. Dar învăţătura lui Muhammed este perfectă şi numai ea poate să satisfacă complet cerinţele acestuia.
Tocmai de aceea credincioşii au datoria sfântă de a-l urma pe Muhammed şi învăţătura sa. Un bun musulman trebuie să creadă, fără şovăire, în Muhammed şi să fie pătruns de faptul că:
a) Muhammed este profetul adevărat, de netăgăduit al lui Allah!
b) Învăţătura, credinţa adusă de el este perfectă şi este la adăpost de orice fel de lacune sau erori.
c) Muhammed este ultimul profet al lui Allah, după el nu v-a mai veni altul până la sfârşitul lumii şi nu va exista o altă persoană pe pământ care să se bucure de credinţa semenilor săi.

 

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 3