Am prins drag de hijab

Am prins drag de hijab Yvonne Ridley Obisnuiam sa privesc femeile acoperite ca pe niste creaturi tacute, asuprite. Acum le vad ca pe niste femei multi-calificate, multi-talentate, pline de viata, a caror model face ca feminismul de tip occidental sa paleasca in inconsistent. Politicienilor si jurnalistilor deopotriva, le place sa scrie despre asuprirea femeilor in […]

Am prins drag de hijab

Yvonne Ridley

Obisnuiam sa privesc femeile acoperite ca pe niste creaturi tacute, asuprite. Acum le vad ca pe niste femei multi-calificate, multi-talentate, pline de viata, a caror model face ca feminismul de tip occidental sa paleasca in inconsistent.

Politicienilor si jurnalistilor deopotriva, le place sa scrie despre asuprirea femeilor in Islam… fara a se sinchisi macar sa vorbeasca cu acele femei acoperite.
Ei nu au nici cea mai mica idée despre cum femeile musulmane sunt protejate si respectate in cadrul Islamului, construit cu mai bine de 1400 de ani in urma.
Scriind despre probleme culturale cum ar fi casatoriile cu minori, circumcizia femeilor, executiile de onoare, si casatoriile fortate, cred in mod gresit ca sunt cunoscatori.

M-am saturat sa tot aud cum este adus exemplul Arabiei Saudite, in care femeile ar fi subjugate pentru simplul motiv ca li se interzice sa conduca.
Lucrurile de mai sus nu au nimic de-a face cu Islamul si totusi ei scriu si vorbesc despre ele cu un aer arogant de autoritate, blamand pe nedrept Islamul. Va rog sa nu confundam comportamentul bazat pe o anumita cultura cu Islamul.

Mi s-a cerut sa scriu despre cum Islamul ar permite barbatului sa-si bata sotia. Imi pare rau, dar nu este adevarat. Sunt sigura ca cei care critica Islamul vor cita la intamplare versete coranice sau hadisuri care sunt in general luate din context. Daca un barbat ridica un deget impotriva sotiei sale, nu ii este permis sa lase nici un semn pe trupul ei. Este un alt mod de a spune:”Nu-ti bate sotia, neghiobule!”

Sa aruncam o privire la cateva statistici interesante. Aproape ca pot sa aud cuvinte precum oala, ibric, vanataie. Potrivit Agentiei Nationale pentru violenta casnica, 4 milioane de femei din Statele Unite experimenteaza un asalt grav din partea partenerului intr-o perioda de un an de zile. In medie, mai mult de 3 femei sunt ucise de catre sotii sau iubitii lor in fiecare zi, ceea ce inseamna aproape 5500 de femei au fost sortite mortii dupa 11 septembrie, 2001.

Unii ar putea spune ca acesta este un rechizitoriu socant intr-o societate atat de civilizata, dar inainte ca sa par prea ingusta la minte, as spune ca violenta impotriva femeilor este o problema globala. Barbatii violenti nu vin dintr-o anumita religie sau categorie culturala. Realitatea este ca una din trei femei de pe glob a fost batuta, sau constransa la relatii sexuale sau abuzata in alt mod pe parcursul vietii sale. Violenta impotriva femeii transcende religiile sau bogatia, sau rangul social, sau rasa sau cultura.

Totusi, pana ce Islamul a intrat in scena, femeile erau tratate ca fiind fiinte inferioare. De fapt, noi femeile, inca mai avem o problema in occident, unde barbatii cred ca sunt superiori. Acest lucru se reflecta in felul in care suntem promovate si in structura salariala, luand in considerare intreg spectrul, de la femeile de serviciu la femeile de cariera. Femeile occidentale inca mai sunt tratate ca marfuri, unde sclavia sexuala e in crestere, deghizata sub forma eufemismelor marketingului, unde trupul femeii este comercializat in lumea reclamelor. Cum am mentionat mai devreme, aceasta este societatea unde violul, asaltul sexual, si violenta asupra femeii sunt comune, o societate unde egalitatea femeii cu barbatul este doar o iluzie, o societate in care puterea sau influenta femeilor este in general legata de marimea sanilor.

Obisnuiam sa privesc femeile acoperite ca pe niste creaturi tacute, asuprite. Acum le vad ca pe niste femei multi-calificate, multi-talentate, pline de viata, a caror model face ca feminismul occidental sa paleasca in inconsistent. Mi-am schimbat parerea dupa experienta absolut infricosatoare de a fi arestata de talibani dupa ce m-am furisat in Afganistan in 2001, acoperită cu burqa (vesmant traditional afgan).

In timpul captivitatii de 10 zile, am cazut la invoiala ca daca imi dau voie sa plec, voi citi Coranul si voi studia Islamul. In ciuda tuturor dificultatilor, a functionat si am fost eliberata. In schimb mi-am tinut cuvantul, iar ca jurnalist ce acopeream Orientul Mijlociu mi-am dat seama ca trebuie sa imi imbogatesc cunostintele despre o religie care era in mod evident un mod de viata.

Si nu, nu sunt victima sindromului Stockholm. Pentru a fi o victima trebuie sa simpatizezi cu cei care te-au rapit. In timpul detentiei i-am scuipat, i-am injurat, i-am blestemat si insultat pe cei care m-au tinut prizoniera, am refuzat mancarea si am facut greva foamei. Nu stiu cine s-a bucurat mai mult atunci cand am fost eliberata – ei sau eu!

Am crezut ca a citi Coranul va fi un exercitiu intelectual foarte simplu. Am fost socata sa descopar ca acesta afirma in mod clar ca femeile sunt egale in spiritualitate, educatie si merite. Darul femeii de a naste copii si de a-i creste este recunoscut foarte mult ca o calitate…
Mai mult decat atat, Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) a spus ca cea mai importanta persoana in casa este Mama, Mama, Mama. De fapt, el a mai spus ca Raiul sta la picioarele mamei. Cate femei reusesc sa se afle in top 100 al puterii, pentru simplul motiv de a fi “o mama nemaipomenita”?

A alege sa ramai acasa si sa-ti cresti copiii capata o noua demnitate si respect in ochii mei, la fel de pretioasa ca alegerea acelor surori care au decis sa lucreze, sa aiba cariere si profesii.
Am inceput apoi sa ma uit la legile cu privire la mostenire, la taxe, la proprietate si la divort. Probabil ca de aici se inspira avocatii specializati in divort de la Hollywood.

Femeia, de exemplu, primeste ceea ce castiga si ce are ea in proprietate, in timp ce barbatul trebuie sa renunte la jumatate din valorile sale.
Nu este amuzant felul in care presa tabloidelor se entuziasmeaza cand vine vorba despre starurile pop sau actorii care incheie contracte prenuptiale? Femeile musulmane au avut contracte inca de la inceput. Ele pot alege daca vor sa lucreze sau nu si tot ce castiga este al lor, putand cheltui acesti bani, in timp ce sotul trebuie sa plateasca toate facturile casei, cat si intretinerea familiei.

Cam toate lucrurile pentru care luptau feministele anilor ’70 erau déjà disponibile femeilor musulmane de acum 1400 de ani.
Dupa cum am spus, Islamul aduce demnitate si respect pentru rolul de mama si de sotie. Daca vrei sa stai acasa, stai acasa. Este o mai mare onoare de a ingriji caminul si de a fi primul educator al copiilor tai.

Dar in acelasi mod, Coranul spune ca daca vrei sa lucrezi, atunci lucreaza. Fii o femeie de cariera, invata o profesie, sau poti sa devii politician. Fii ceea ce vrei tu sa fii si poti excela in tot ceea ce faci ca musulmana, pentru ca tot ceea ce faci este spre lauda lui Allah (swt).
Exista o concentrare excesiva, aproape iritanta sau o axare pe problema imbracamintei femeii musulmane, din partea barbatilor nemusulmani si musulmani deopotriva.
Da, este o obligatie pentru femeile musulmane de a se imbraca decent, dar, in plus mai exista multe alte probleme importante care privesc femeile musulmane de astazi.
Si fiecare mai este inca obsedat de hijab. Ei bine, acesta este parte din tinuta mea de afaceri. Asta va spune ca sunt musulmana si ca astept sa fiu tratata cu respect.

Va puteti imagina daca cineva i-ar spune unui director de pe Wall Street sau unui banker din Washington sa se imbrace in tricou si in blugi, cum ar raspunde acesta ca acel costum de afaceri il defineste in timpul orelor de lucru, indicand faptul ca vrea sa fie tratat in mod serios.
Si inca l-am avut in Marea Britanie pe fostul Secretar de Externe, Jack Straw, descriind niqab-ul, valul care acopera fata lasand la iveala doar ochii, ca pe o bariera nebinevenita. Cand vor invata barbatii sa-si tina gura inchisa atunci cand vine vorba de garderoba unei femei?

I-am avut si pe ministrii guvernului, Gordon Brown si John Reid, exprimandu-si remarcile defaimatoare cu privire la niqab – ambii vin din Scotia, unde barbatii poarta fuste!
Apoi am avut o serie de alti parlamentari care au intrat in aceasta dezbatere, descriind niqab-ul ca o bariera in calea comunicarii. Ce nonsens! Daca asa stau lucrurile, poate sa-mi explice cineva de ce telefoanele mobile sau fixe, emailul sau messangerul sau faxul se folosesc in viata de zi cu zi? Cine asculta radioul? Nimeni nu desfiinteaza tehnologia wireless pentru motivul ca fata prezentatorului nu poate fi vazuta.
Majoritatea surorilor pe cale le cunosc si care au ales sa poarte niqab sunt de fapt europene, sunt occidentale convertite care nu mai vor atentia nedorita a acelor barbati cu priviri pofticioase, care vor incerca sa le abordeze pe femei intr-un mod nepotrivit.

Daca nu va suparati, sunt unele surori din Londra pe care le cunosc, care spun ca ele poarta niqab la demonstratiile anti-razboi, datorita faptului ca nu pot suporta mirosul tigarilor cu marijuana.
Ma tem ca islamofobia a devenit ultimul refugiu al nemernicilor rasisti. Dar atacurile lase si sovine lansate in mare parte de catre barbati, sunt inacceptabile in ochii musulmanelor, cat si in ochii suratelor lor laice, a feministelor de stanga.
Am fost eu insami feminista de multi ani, iar acum, ca feminista musulmana, inca mai promovez drepturile femeilor. Singura diferenta este ca feministele musulmane sunt mai radicale decat suratele lor laice.
Noi toate uram acele spectacole de frumusete scarboase si ne-am oprit din ras cand aparitia Miss Afghanistan in bikini a fost salutata ca fiind un pas gigant spre eliberarea femeilor din Afganistan.

Am fost de multe ori în Afganistan si va pot spune ca nu exista femei de cariera care sa se iveasca din molozul din Kabul. Surorile mele afgane imi spun ca isi doresc ca Occidentul sa renunte la obsesia cu privire la bhurka (vesmantul afgan). “Nu incerca sa ma transformi intr-o femeie de cariera, ofera-i un loc de munca sotului meu, mai intai. Arata-mi cum pot sa-mi trimit copiii la scoala fara teama de a fi rapiti. Ofera-mi securitatea si painea cea de toate zilele”, mi-a spus o sora.

Tinerele feministe musulmane vad hijabul si nikabul, atat ca obligatii religioase, cat si ca simboluri politice. Unele dintre ele spun ca acesta este modul lor de a arata lumii ca se impotrivesc excesurilor stilului de viata occidental, precum bautura, relatiile sexuale intamplatoare, consumul de droguri.

In Islam, superioritatea este obtinuta prin evlavie, nu prin frumusete, bogatie, putere, pozitie sau sex.

Acum sa-mi spuneti ce este mai eliberator. A fi judecata conform lungimii fustei si a marimii sanilor imbunatatiti prin metode cosmetice, sau a fi judecata conform caracterului, a mintii si a inteligentei.
Revistele lucioase ne spun ca daca nu suntem inalte, slabe si frumoase, nu vom fi iubite si nu vom fi dorite. Presiunea creata asupra cititoarelor adolescente de a avea un iubit este aproape obscena.

Islamul imi spune ca am dreptul de a avea o educatie si este datoria mea sa caut invatatura, fie ca sunt casatorita sau nu.

Nicaieri in cadrul Islamului nu ni se spune ca trebuie sa spalam, sa facem curat sau sa gatim pentru barbati – nu numai barbatii musulmani, ci toti bărbații ar trebui sa-si revizuiasca comportamentul fata de femeile din casa lor.

Sa privim acest extras din discursul lui Pat Robertson din 1992, care arata viziunile sale cu privire la femeile puternice. Si apoi sa-mi spuneti cine este civilizat si cine nu.
Acesta a declarat:”Feminismul incurajeaza femeile sa-si paraseasca sotii, sa-si omoare copiii, sa practice vrajitoria, sa distruga capitalismul si sa devina lezbiene.”

Iata un barbat american care parcă traieste in era pre-islamica si care are nevoie sa se modernizeze si sa se civilizeze. Oamenii ca el poarta de fapt un val, si trebuie sa rupem acest val al habotniciei, pentru ca oamenii sa poata vedea Islamul asa cum este in realitate.”

___________________________________
www.femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 0

Noii musulmani dupa marturisirea credintei (shahada)

 Noii musulmani dupa marturisirea credintei (shahada)   O comunitate sanatoasa trebuie sa furnizeze o paleta larga de oportunitati cu caracter social, dar si educational noilor sai membri musulmani. Izolarea este inspaimantatoare, nefiind usor sa faci fata de unul singur necazurilor si provocarilor. Uneori convertirea sau revertirea la Islam este unul din cei mai usori pasi […]

 Noii musulmani dupa marturisirea credintei (shahada)

O comunitate sanatoasa trebuie sa furnizeze o paleta larga de oportunitati cu caracter social, dar si educational noilor sai membri musulmani.

Izolarea este inspaimantatoare, nefiind usor sa faci fata de unul singur necazurilor si provocarilor. Uneori convertirea sau revertirea la Islam este unul din cei mai usori pasi implicand, insa, un drum anevoios in fata. Astfel, convertitii care raman singuri si evita comunitatea sunt cei mai predispusi la ratacirea Caii.

Citim in Nobilul Coran despre drumul drept (as-sirat al-mustaqim) si-I cerem lui Allah Preainaltul sa ne calauzeasca in aceasta directie :

Pe drumul drept Tu fii-ne Calauzitor (Al-Fatihah 1:6)

Sa ne gandim o clipa la maniera in care este descris acest drum. Cu toate ca in limba araba exista si alte sinonime pentru substantivul „drum”, cuvantul „sirat” descrie un Drum care este drept, lung, periculos, cuprinzator si unic. Daca un drum este cuprinzator inseamna ca multi oameni il pot alege simultan, iar unicitatea in acest context indica faptul ca nu exista niciun alt Drum valabil catre destinatie. Cu alte cuvinte, este Drumul spre salvare, neexistand alternative. Dar, din cauza larghetii sale, nu trebuie sa-l strabatem singuri. De fapt, in rugaciunile noastre de zi cu zi Ii cerem lui Dumnezeu sa ne calauzeasca pe acest Drum. Si nu facem acest lucru in mod individual spunand „Calauzeste-ma”, ci „fii-ne calauzitor”, rugandu-ne ca un grup si declarand ca il slujim pe Dumnezeu, de la Care cerem ajutorul si calauzire de cel putin saptesprezece ori pe zi.Imaginati-va pierduti in padure si intalnind un drum precum acesta : drept, lung, cuprinzator etc. Si imaginati-va ca este plin cu oameni, unii chiar purtand luminite cu ei. Este usor sa li te alaturi si sa-I urmezi. Dar daca dai inapoi sau pasesti de unul singur, risti sa te invarti in cerc si sa pierzi Drumul cel drept. Tot asa, in Islam noi formam o comunitate care calatoreste impreuna si oameni invatati care sa ne indrume. Cand, insa, un convertit paraseste comunitatea, chiar si intentionand sa mearga in aceeasi directie, ii este mult mai dificil sa ramana pe Drumul drept.

 Islamul nu este o religie care sa fie practicata in izolare, ci una care reclama comunitatea. Sa tineti minte ca atunci cand profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) a emigrat la Medina si-a dedicat primele luni intaririi relatiilor comunitare si construirii unei moschei (mesgid). Si pentru noii musulmani din zilele noastre integrarea comunitara este la fel de importanta, iar comunitatea graviteaza in jurul mesgidului. Comunitatea de musulmani poate sa ofere un mijloc de sustinere pentru un musulman convertit sau revertit care a a fost izolat de membrii familiei, un factor educational si instructiv in ceea ce priveste practica islamica, precum si un tovaras constant.

Dar, asa cum adesea identitatile noastre individuale sunt strans impletite cu ale mediului in care ne-am format, tot asa aderarea la o noua comunitate, ca persoana adulta, se poate dovedi o experienta intimidanta, frustranta, in ciuda capacitatii comunitatii de a-si primi noii sai membri. Este important pentru o moschee sa ofere noilor musulmani din zona programe in care sa-i implice cat mai mult posibil.

In viata cuiva nivelul credintei creste si descreste, insa ceea ce ar putea sa previna parasirea Islamului de catre cineva este sprijinul celorlalti musulmani si indrumarea pe care nu ar fi putut-o avea de unul singur. O comunitate sanatoasa ar trebui sa urmareasca oferirea unor multiple oportunitati sociale si educationale noilor musulmani. Activitatile informale dau oamenilor sansa relationarii si cultivarii legaturilor, in timp ce cursurile si seminariile furnizeaza calauzirea stiintifica pe noul teren.

Pe de alta parte, asa cum pentru comunitate este importanta furnizarea de proiecte care sa relationeze, tot astfel este dorita implicarea noilor musulmani. Internetul nu poate substitui interactiunea sociala reala a fratilor si surorilor, viata lor de zi cu zi.

La moschee

Imamii nostri si profesorii stiu (sau ar trebui sa stie) cum sa explice lucrurile fara a suprasolicita ascultatorii. La fel de important, ei pot oferi sfaturi particularizate, specifice. Multe websiteuri pot sa contina informatii despre Islam care fie nu prezinta incredere, fie nu se pot practica nediscriminatoriu in spatiul european. Asadar, chiar daca Internetul poate sa fie o resursa inepuizabila, pentru noii musulmani inca ramane critica implicarea in cadrul comunitatilor lor astfel incat nimeni sa nu se izoleze.

Uneori, prima experienta comunitara a unui musulman convertit este vizitarea unei moschei. Si, daca el nu se relationeaza cu cineva, aceasta prima impresie poate sa fie negativa. Este, in special, cazul surorilor care nu pot sa gaseasca femei la moschee. Din fericire, mai multe moschei din tara noastra ofera aceasta asistenta pe care o vom numi, oarecum impropriu, „feminina”. Este cazul Centrului Cultural „Islamul Azi” (Bucuresti, Constanta), dar si a „Ligii Islamice si Culturale” (Bucuresti, Cluj, Timisoara), precum si a celorlalte asociatii, cu un plus pentru „Asociatia Surorilor Musulmane”. Exista si alte asociatii in care femeile sunt dornice sa cunoasca si sa isi ofere invatatura noilor surori și frați in Islam, precum „Asociatia Musulmanilor din Romania”

De asemenea, un simplu punct de contact poate sa fie suficient noului musulman pentru ca el sa rupa bariera participarii la aceste activitati. Voluntarii seriosi pot fi incurajati sa ureze „Bun venit !” noilor musulmani, orientandu-i spre programe pozitive si spre alti musulmani in zona unde locuiesc acestia, indiferent de asociatia/asociatiile religioase zonale.

Dar ce poate sa faca un nou musulman ?

In primul rand, sa ia in serios Islamul si sa-l pretuiasca, iar in al doilea rand sa caute modalitati de a intalni alti musulmani (in special alti convertiti care au trecut prin probleme asemanatoare) si sa invete cat mai mult despre bazele Islamului. Aceasta poate sa solicite timp pe agenda zilnica sau deplasare intrun centru islamic mai apropiat. La noi in tara, insisi unii imami sau musulmani convertiti s-au deplasat in teritoriu, oferindu-se, din pacate microcomunitatea locala neimplicandu-se intotdeauna la fel de mult.

De asemenea, urmariti activitatile acestor asociatii si incercati sa contactati voluntarii activi pentru a le afla sfatul cu privire la ceea ce puteti face. Nu este greu sa va implicati.

Puneti-va la dispozitie abilitatile si deprinderile de care dispuneti.

Islamul inseamna o calatorie in care nu trebuie sa fiti singuri.

Asadar, pasiti pe Drumul cel Drept …

Si bine ati intrat in Islam !

________

islamromania.ro

Source Link

Views: 4

Omul față de sine

  A. A. Mawdudi   Este un adevăr de necontestat faptul că omul constituie cel mai crud şi cel mai nedrept duşman al său personal. La prima vedere acest lucru s-ar părea ceva incredibil. Cum de este posibil ca omul să fie nedrept faţă de el însuşi, mai ales că o sumedenie de exemple arată […]

 

A. A. Mawdudi

 

indivEste un adevăr de necontestat faptul că omul constituie cel mai crud şi cel mai nedrept duşman al său personal. La prima vedere acest lucru s-ar părea ceva incredibil. Cum de este posibil ca omul să fie nedrept faţă de el însuşi, mai ales că o sumedenie de exemple arată că el se iubeşte mult pe sine. Cum de poate fi propriul său duşman? Apar destul de ilogice aceste afirmaţii, dar la o gândire mai aprofundată ne dăm seama că lucrurile, din păcate, stau aşa.
Partea cea mai slabă a omului este că el nu poate rezista, întotdeauna, unor tentaţii, devenind victima acestora, cu toate consecinţele ce decurg din această situaţie. Sunt oameni care sunt cuprinşi de patima băuturii. Aceştia după ce consumă băuturi alcoolice îşi pierd judecata şi echilibrul. Cei care sunt cuprinşi de acest viciu nu mai ţin cont de nimic, mergând până la distrugerea lor biologică. Există oameni care, consumând alimente în cantităţi exagerate, îşi periclitează propria sănătate. Unii oameni sunt sclavii propriei lor pasiuni sexuale, din care se degradează în ultimul hal.
În acelaşi timp mai există un soi de oameni care sacrifică totul în numele aşa-zise înălţări spirituale. Ei neglijează, în întregime, cerinţele lor fizice, ţin sub control strict pasiunile, îşi leapadă îmbrăcămintea, îşi abandonează casa şi familia, refugiindu-se în munţi, în păduri. Aceştia sunt animaţi de convingerea că lumea nu are niciun sens pentru ei şi nutresc un sentiment de degust faţă de orice este pământesc.
Aceste exemple reprezintă dovezi, de necontestat, ale slăbiciunii umane, care de cele mai multe ori îi conduc la distrugerea personală. Asemenea dovezi de slăbiciune ne este dat să întâlnim la tot pasul.
Islamul propovăduieşte numai şi numai binele şi prosperitatea omului. Scopul lui este de a stabili un echilibru şi o stabilitatea în viaţă. Tocmai de aceea este necesar să arătăm că Șari’ah are un rol aparte în modelarea sufletului fiecărui musulman.
Șari’ah interzice cu desăvârşire orice lucru care prejudiciază grav existenţa fizică, intelectuală şi morală a omului. Se consideră haram (spurcat, nepermis) consumarea sâgelui, băuturile alcoolice, cărnii de porc, cărnii animalelor de pradă otrăvitoare şi murdare şi de asemenea consumarea mortăciunilor, întrucât toate acestea au efecte nocive asupra stării fizice intelectuale, morale şi spirituale ale omului. Interzicând consumarea tuturor acestora, islamul îndeamnă, în acelaşi timp oamenii să consume alimente şi băuturi curate, salubre şi folositoare.
Islamul interzice goliciunea şi îndeamnă oamenii să se îmbrace decent. Condamnă lenevia şi viaţa fără muncă, propovăduind necesitatea de a munci pentru asigurarea celor trebuincioase traiului.
Islamul nu îndeamnă nici la înăbuşirea pornirilor, dorinţelor sexuale. Cere doar ca aceste porniri să se afle tot timpul sub control, subliniind în acest sens importanţa căsniciei.
Islamul interzice cu desăvârşire înrădirile morale şi intelectuale pe care şi le impune omul singur. Permite, chiar porunceşte ca fiecare om să se bucure de binefacerile vieţii, îndemnându-l să lupte pe căi cinstite, să dobândească o viaţă cât mai plăcută.
Nu e neapărat nevoie să părăseşti această lume pentru înălţarea spirituală, puritatea morală, apropierea de Allah, se realizează aici, pe pământ şi de aceea el trebuie să trăiască, supunându-se legilor Lui. Calea izbăvirii nu se află în afara greutăţilor vieţii, ci se află în miezul acestor greutăţi şi în modul cum noi ne achităm de datoriile noastre faţă de Allah.
Islamul interzice cu desăvârşire sinuciderea şi îi înştiinţează pe oameni că viaţa lor aparţine lui Allah. Viaţa este darul dat de către bunul Allah oamenilor, pentru ca ei să se bucure de ea o perioadă de timp determinată. Ea nu ne-a fost dată pentru ca noi s-o prăpădim fără niciun rost.

 

sursa: Liga Islamica si Culturala din Romania

Source Link

Views: 5