Ce înseamnă fitrah?

  Într-un hadis autentic, Profetul Mahomed spune că fiecare nou născut se naște în fitra islamică, după care părinții sunt cei care decid dacă respectivul copil devine creștin, evreu sau membru al unei alte religii. Acest hadis denotă că orice persoană prezintă potențialul înnăscut de a deveni musulman. Însemnând pace, salvare și ascultare, islamul este […]

 

Într-un hadis autentic, Profetul Mahomed spune că fiecare nou născut se naște în fitra islamică, după care părinții sunt cei care decid dacă respectivul copil devine creștin, evreu sau membru al unei alte religii.

fitrahAcest hadis denotă că orice persoană prezintă potențialul înnăscut de a deveni musulman. Însemnând pace, salvare și ascultare, islamul este mai întâi de toate, religia naturală a tuturor creaturilor. Deoarece totul în natură a fost creat pentru a se supune lui Dumnezeu și funcționează conform legilor Lui, toate creaturile sunt musulmane. Din punct de vedere al structurii corpului, orice ființă umană și jinn, în ciuda faptului că au altă religie, sunt musulmani, pentru că toate corpurile acționează conform legilor destinate lor de către Dumnezeu. Dacă un nou născut ar duce o viață complet izolată și nu ar fi afectat de mediul înconjurător, el/ea ar rămâne musulman.

Acest hadis mai are și un alt înțeles: mintea unui nou născut este precum o foaie albă de hârtie pe care se poate scrie orice. Dacă el/ea ar fi protejat de orice efect extern care ar induce orice impuritate în creierul lor, acea persoană ar putea învăța orice lucru legat de Islam și ar deveni un musulman perfect. Dar dacă mintea este mânjită cu elemente adverse sau dacă le sunt induse oamenilor dogme și tradiții non-islamice, individul devine parte a acelor religii sau întâlnește greutăți în a deveni un bun musulman.

Orice nou-născut este precum o sămânță ce poate crește și deveni un bun musulman. Condițiile nefavorabile sunt cele care deformează această sămânță și în consecință o determină să fie parte a unei alte religii, sau în anumite condiții, să nu fie parte a nici unei religii. Dacă vrem să producem buni musulmani, ar trebui să fim atenți la cum ne dezvoltăm familiile și la condițiile înconjurătoare. După ce un copil a ajuns la pubertate, păcatele sunt principalul factor în deformarea acestei semințe. Din acest motiv se spune că orice păcat reprezintă un potențial de a ghida păcătosul spre necredință. Trebuie să facem tot posibilul pentru a ne proteja împotriva păcatelor, iar familia, educația și mediul înconjurător sunt elemente importante ce ne pot ajuta să îndeplinim acest scop.

 

sursa: fgulen.ro

Source Link

Views: 6

Islamul, știința și ateismul

    Ateismul înseamnă negarea existenței lui Dumnezeu, ceea ce implică și respingerea comenzilor Lui, a reflectării religioase și a seriozității, și a crede că oamenii sunt independenți de Dumnezeu. Asemenea concepte neagă ideea de păcat, iar oamenii își imaginează că pot trăi așa cum doresc. Ateismul se răspândește din cauza lipsei educației, tinerii sunt […]

Black-White-Nature-PicturesAteismul înseamnă negarea existenței lui Dumnezeu, ceea ce implică și respingerea comenzilor Lui, a reflectării religioase și a seriozității, și a crede că oamenii sunt independenți de Dumnezeu. Asemenea concepte neagă ideea de păcat, iar oamenii își imaginează că pot trăi așa cum doresc. Ateismul se răspândește din cauza lipsei educației, tinerii sunt neglijați, iar școlile apără ateismul.

Ignorarea esenței credinței și a religiei este motivul principal pentru care ateismul începe să se dezvolte și să se răspândească. Oamenii ai căror suflete, inimi și minți nu au fost îndreptate către adevăr, devin în mod inevitabil vulnerabili, și numai ajutorul și bunăvoința lui Dumnezeu îi poate salva. Dacă comunitatea nu luptă pentru a combate această modă, atunci mințile și inimile membrilor săi se deschid către acele influențe ce duc la devierea de pe drumul bun.

lotsa people 300×200 De ce este atât de răspândit ateismul

Ateismul se manifestă mai întâi ca o lipsă de interes asupra principiilor credinței. Oamenii care dețin o asemenea atitudine afirmă adesea că este una pozitivă, deoarece reprezintă o dorință de independență a minții și a libertății de gândire. Deoarece cererile credinței sunt dure, indiferența ne îndreaptă către ceea ce este mai ușor. Astfel cad oamenii în neglijență, ateism și ură pentru religie.

De fapt, ateismul nu se bazează pe raționament și nici nu este sprijinit de intuiție și experiență umană. Deci, cu atât mai puțin se bazează pe adevăruri “științifice”. Ateismul nu este decât o stare, uneori de leneveală care se transformă în una activă, de rebeliune.

Views: 8

Religia

Fethullah Gulen   Religia este o înmănunchiere de principii Divine care îi călăuzesc pe oameni spre bine nu prin forţă, ci fă-când apel la libera lor voinţă; toate principiile care asigură propăşirea noastră spirituală şi materială, şi prin aceas­ta fericirea noastră în cele două lumi, le regăsim în religie. Religia este recunoaşterea lui Allah în […]

Fethullah Gulen

 

iStock_000016097473XSmall1Religia este o înmănunchiere de principii Divine care îi călăuzesc pe oameni spre bine nu prin forţă, ci fă-când apel la libera lor voinţă; toate principiile care asigură propăşirea noastră spirituală şi materială, şi prin aceas­ta fericirea noastră în cele două lumi, le regăsim în religie.

Religia este recunoaşterea lui Allah în Unicitatea Sa absolută şi transcendentală, atingerea purităţii spirituale urmând calea Sa, este stabilirea unor relaţii în numele Lui şi după poruncile Lui, şi mai este un interes profund şi dragoste pentru întrea­ga creaţie, în numele Lui.

Mai devreme sau mai târziu, cei care nu recunosc religia ajung să dispreţuiască valorile înalte, cum ar fi puritatea, pa­triotismul şi dragostea de oameni.

Imoralitatea este o boală care se naşte din absenţa religiei, iar anarhia este produsul aceleiaşi lipse.

Oare ateii, care întreaga lor viaţă nu fac altceva decât să ata­ce, nu au datoria de a dovedi care sunt avantajele şi bunele urmări ale ateismului, dacă acestea cumva există?

Religia şi ştiinţa sunt două feţe ale aceluiaşi adevăr. Religia ne călăuzeşte pe calea adevărată a fericirii; ştiinţa, bine înţeleasă şi folosită, este ca o torţă care ne luminează aceeaşi cale.

Bărbaţii şi femeile îşi ating adevărata umanitate prin religie, şi acesta este lucrul care îi deosebeşte de animale; ateii nu arată că ar exista vreo deosebire între fiinţele umane şi animale.

Religia este calea pe care Allah a hotărât-o, pe când ateis­mul este calea satanei; de aceea, lupta dintre religie şi ateism a existat încă din vremea lui Adam şi va continua să existe până în Ziua de Apoi.

Toate florile frumoase ale virtuţilor demne de laudă cresc în grădinile religiei, şi tot acolo cresc şi fructele cele mai dee seamă ale arborelui creaţiei, precum Profeţii, sfinţii şi marii învăţaţi. Ateii îi nesocotesc în mod deliberat. Dar, cât ar în­cerca, nu pot să-i scoată nici din inimile oamenilor şi nici din paginile cărţilor.

Nu există nimic în religia adevărată care să contravină cu-noaşterii, bunei judecăţi şi bunului simţ. De aceea, religia adevărată nu poate fi criticată dintr-o perspectivă raţională. Oamenii care nu acceptă religia sunt lipsiţi de judecată sau au o concepţie greşită despre ştiinţă şi cunoaştere.

Religia este o sursă binecuvântată şi nesecată, aşezată la baza civilizaţiei adevărate. Prin adevărata religie, sufletul şi trăirile noastre se înalţă şi ne poartă spre lumile metafizice, unde pri­mim din abundenţă hrana frumuseţii, a virtuţii şi a bunătăţii.

De la apariţia sa pe pământ, omenirea şi-a găsit adevărata pace şi fericire în religie. Aşa cum nu putem vorbi despre moralitate şi virtute acolo unde oamenii nu practică adevă-rata religie, nu putem vorbi nici despre adevărata fericire. Moralitatea şi virtutea izvorăsc dintr-o conştiinţă curată şi sănătoasă. Religia este cea care conferă puritate conştiinţei, pentru că ea este legătura dintre om şi Divinitate. Religia este şcoala cea mai bună şi instituţia binecuvântată prin care pot fi dezvoltate virtuţile morale. Este o şcoală cu porţile deschise pentru orişicine, fie el tânăr sau bătrân. Numai cei care se ţin aproape de ea pot cunoaşte pacea, mulţumirea şi libertatea. Din contră, oamenii fără religie ajung să piardă totul, inclusiv propria lor identitate.

Virtutea trebuie căutată în practicarea credinţei. Rar se în-tâmplă să găseşti virtuţi demne de laudă la un ateu. Şi la fel de rar, să nu găseşti niciuna la omul credincios.

 

ro.fgulen.com

Source Link

Views: 4