CORANUL CEL SFÂNT – DEFINIREA LUI

  Coranul este cuvântul arab inimitabil, revelat profetului Muhammad, Allah este venerat prin recitarea lui, care a ajuns la noi prin transmitere succesivă. Privind cu atenţie la această definiţie, distingem în ea patru restricţii: inimitabilitatea, revelarea, Allah este venerat prin recitarea lui şi succesiunea. Să le explicăm pe fiecare dintre ele în parte pentru a […]

 

Coranul este cuvântul arab inimitabil, revelat profetului Muhammad, Allah este venerat prin recitarea lui, care a ajuns la noi prin transmitere succesivă.

Privind cu atenţie la această definiţie, distingem în ea patru restricţii: inimitabilitatea, revelarea, Allah este venerat prin recitarea lui şi succesiunea. Să le explicăm pe fiecare dintre ele în parte pentru a lămuri adevărul despre Coranul cel sfânt din această definiţie.

1. Inimitabil are în vedere procedeele retorice şi elocvenţa Coranului pe care nu au putut să o imite arabii elocvenţi nici aducând cea mai scurtă sură asemănătoare cu el, în ciuda sfidării repetate şi a aspiraţiei multora dintre ei de a se ridica deasupra elocvenţei lui. Coranul prezintă şi alte aspecte care nu pot fi imitate, însă prin definiţie se are în vedere acest aspect.

2. Revelat înseamnă trimis profetului Muhammad de către Allah Preamăritul şi Preaînaltul prin intermediul lui Gavriil şi aceasta este cea mai importantă condiţie restrictivă din definiţia Coranului şi din stabilirea esenţei sale.

3. Allah este venerat prin recitarea lui înseamnă că una dintre trăsăturile Coranului cel nobil este faptul că numai recitarea lui îi conferă celui care-l citeşte o răsplată din partea lui Allah, că acest lucru este un fel de adorare, orânduită de Allah, că rugăciuneanu este valabilă decât prin recitarea unor secvenţe sau părţi din el şi că nici o altă rugă sau vreun hadis nu-l poate înlocui.

4. Ajungerea la noi prin transmitere succesivă înseamnă că numărul mare de transmiţători cinstiţi au preluat versetele coranice de la alţi transmiţători asemenea lor, ajungând până la primul transmiţător al lor, căruia i-a fost transmis, sub forma revelaţiei, de către Allah Preamăritul şi Preaînaltul, acesta fiind profetul Muhammad.

Numele Coranului şi epitetele sale

 Allah Preaînaltul a dat Coranului numeroase nume, dintre care menţionăm:

Coranul (Al-Qur’an):

Acest Coran călăuzeşte către ceea ce este mai drept.(Al-Israa’ 17:9).

Cartea (Al-Kitab):

Noi v-am pogorât o Carte în care se află pomenirea voastră.(Al-Anbiyaa’ 21:10).

Îndreptarul (Al-Furqan):

Binecuvântat este Acela care a trimis Îndreptarul [Al-Furqan] robului Său, pentru ca el să fie o prevenire pentru toate lumile. (Al-Furqan 25:1).

Îndemnarea (Al-Dhikr):

 Într-adevăr, Noi am pogorât Coranul şi Noi îi vom fi păzitori!(Al-Hijr 15:9).

 

În ceea ce priveşte epitetele Coranului, Allah l-a caracterizat prin numeroase însuşiri:

El este “lumină”:

O, voi oameni! V-a venit vouă Dovadă de la Domnul vostru, căci Noi am pogorât asupra voastră o lumină limpede. (An-Nisaa’4:174).

Și este “îndemn”, “tămăduire”, “călăuzire” şi “îndurare”:

O, oameni! V-a venit vouă îndemn de la Domnul vostru şi tămăduire pentru ceea ce este în piepturi, călăuzire şi îndurare pentru dreptcredincioşi!(Yunus 10:57).

Și este “binecuvântat”:

Această Carte binecuvântată, pe care Noi am pogorât-o, întăreşte ceea ce exista deja înaintea ei.(Al-An`am 6:92).

Și este “limpede”:

V-au venit vouă o lumină şi o Carte limpede de la Allah.(Al-Ma’idah 5:15).

De asemenea, el mai este caracterizat prin epitetele “nobil”, “glorios”, “vestitor de bine”, “prevenitor” etc.

 

__________

Traducerea sensurilor versetelor din Coran, Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 3

Perioada turcilor selgiucizi

    Atunci cand turcii selgiucizi au cucerit Anatolia, nu au gasit o societate prospera sau foarte numeroasa acolo. Aceste tinuturi ramasesera cu mult in urma altor locuri precum Tebriz sau Damasc care aveau deja o conducere islamica. Exista chiar consemnari despre nivelul de ignoranta si analfabetism care apasau aceasta societate in acele vremuri. Insa, […]

 

 

Atunci cand turcii selgiucizi au cucerit Anatolia, nu au gasit o societate prospera sau foarte numeroasa acolo. Aceste tinuturi ramasesera cu mult in urma altor locuri precum Tebriz sau Damasc care aveau deja o conducere islamica. Exista chiar consemnari despre nivelul de ignoranta si analfabetism care apasau aceasta societate in acele vremuri. Insa, dupa ce a devenit parte a tinuturilor musulmane, situatia s-a schimbat in bine in destul de putin timp (aproximativ 50-60 de ani).

Se cunoaste faptul ca in statul infiintat de selgiucizi, mai ales printre cei aflati in marile cetati, existau scolile inca din secolul XII. Scoala era acel sistem care includea copiii intre 5 si 9-10 ani, implicandu-i intr-un program de educare nu doar Islamic, dar si al stiintelor folositoare omului. In acest sens, un exemplu mentionat in numeroase cronici istorice este cel al Scolii de la Sivas (dar nu numai). Cele doua organisme fundamentale ale unei asezari umane pe vremea turcilor selgiucizi s-au dovedit a fi moscheea si scoala. Imamul de la moschee putea fi aceeasi persoana cu invatatorul/profesorul de la scoala.

Un exemplu in acest sens este bine-cunoscutul Șems-i Tebrizi care venise in Konya la jumatatea secolului al XIII-lea și care se transferase mai târziu la școala din Erzincan.

Perioada turcilor selgiuciziGevher Nesibe Harun construise in secolul al XIII-lea in Kayseri un centru medical inedit, insa acesta era doar unul dintr-o serie de astfel de centre instituite pe perioada selgiucizilor. Acestea functionau drept institutii de invatamant, dar si ca centre medicale si existau in toate orasele. Ele erau compartimentate in asa fel incat, o parte a lor erau folosite pentru a trata bolnavii, iar o alta parte a lor era folosita pentru a oferi hrana celor nevoiasi. Spitalele construite de familia aflata la conducere, era sustinuta de fundatii care erau capabile sa isi faca datoria pe o perioada foarte mare de timp, astfel ca aceste spitale nu deveneau o povara pentru stat. Serviciile medicale erau oferite gratuit, iar in ele lucrau doctori, oftalmologi, chirurgi si farmacisti. Putem aminti cele mai elocvente nume de spital: in Mardin, Spitalul Necmeddin Ilgazi (MâristanMâristan) [502-516 H/1108-1121, in Kayseri, Gevher Nesibe Madrasa si Spitalul Medical (Mâristan) [602 H/1205-1206], in Sivas, Spitalul Izzeddin Keykavus (Dar al-Sihha) [614 H/1217) si altele.

Pe perioada turcilor selgiucizi, musulmanii cunoscusera progrese semnificative in ceea ce priveste institutiile de invatamant superior in domeniul astronomiei, matematicii și fizicii.

In domeniul medicinii, renumiti doctori ai timpului se aflau in Anatolia: Malik al-Hukama’, Sultân al-Atibbâ, Aflâtun al-Dahr, Bakurat al-‘Asr, Masîh al-Zaman, Fakhr al-Milla wa-l-Din… Alti doctori si invatati in medicina ai vremii fusesera chemati sa isi continue cercetarea medicala in Anatolia. Printre acestia, Hakim Barka/Baraka, Ekmeleddin Muayyad el-Nahcuvani, Abu Bakr b. Al-Zaki el-Mutatabbib el-Konavi, Gazanfer Tabrizi, Hubaysh al-Tiflisî.

Nu putem trece fara a enumera cateva din lucrarile lui Husaysh Al-Tiflisi: Adviyat al-Adviya (stiinta farmaceutica), Ihtisaru Fusuli al-Bukrat (o copie a lucrarii in limba araba a lui Hippocrate), Kifayat al-Tibb (o lucrare scrisa in limba persana pe doua volume, impartita pe 224 de capitole), Risala fi Sharh Ba’zi al-Masail- li-Asbab si  ‘Alamat Muntahabe Min al- Qanun (o publicatie care explica cauzele si simptomele bolilor, folosind exemple din lucrarea Qanun a lui Ibn Sina),  Sihhat al-Abdan, Takdîm al-‘ilac si  Bezrekat al-Minhac, Rumuz al-Minhac si Kunuz al-‘Ilac si Lubab al-Asbab.

Perioada musulmanilor selgiucizi este cunoscuta si pentru profunzimea gandoitorilor precum: Yunus Emre, Mevlana, Abdulmecid b. İsmail el-Herevî (1142), Muhammed Talekanî (1217), Yusuf b. Said es-Sicîstânî (1241-42) si Ömer el-Ebherî (1205).

Aceasta a fost o scurta abordare a intelegerii unei societăti in care iubirea de Dumnezeu se rasfrangea atat de mult in relatiile dintre oameni, dar si in modul de organizare a ei, in care spiritualitatea profunda, toleranta si iubirea fata de oameni dincolo de orice bariere domneau in mod exemplar.

 

 

sursa: www.truth-seeker.com/ro

Source Link

Views: 2

Primul îndemn – 1

  F. Gulen   Comanda Divină de a proclama Islamul se deschide cu imperativul sublim iqra. Tradus de obicei ca recită, înseamnă de asemenea și repetă cu voce tare sau citește. Aceste vorbe sunt adresate umanității, deoarece Profetul (s.a.a.w.s) reprezintă umanitatea în relația ei cu Dumnezeu. Iqra este deci o comandă universală, o deschidere a […]

 

F. Gulen

 

Comanda Divină de a proclama Islamul se deschide cu imperativul sublim iqra. Tradus de obicei ca recită, înseamnă de asemenea și repetă cu voce tare sau citește. Aceste vorbe sunt adresate umanității, deoarece Profetul (s.a.a.w.s) reprezintă umanitatea în relația ei cu Dumnezeu. Iqra este deci o comandă universală, o deschidere a fiecărui individ de a se depărta de imperfecțiune spre virtute și fericire atât în această lume cât și în cea care va urma.

primul verset din CoranIqra este poruncă de a citi semnele pe care Creatorul le-a plasat în creație pentru ca noi să putem înțelege Milostivenia Sa, Înțelepciunea și Puterea. Aceasta este comanda de a învăța, prin experiență și înțelegere, semnificația creației Lui. Cu cât învățăm mai mult să o citim, cu atât mai bine putem înțelege că lumea creată este un singur Univers al cărui frumusețe și armonie reflectă Tabla Păstrată (85:21) pe care este scris tot.

Fiecare ființă creată se aseamănă unui creion ce își înregistrează faptele. Dar numai oamenii pot citi ceea ce este scris. De aceea Coranul ne îndeamnă să citim și nu doar să privim. Noi trebuie să înțelegem creația, nu numai să experimentăm, așa cum se întâmplă cu toate celelalte creații.

Știința reprezintă studiul naturii, a modului în care funcționează Universul și a armoniei și principiilor ce guvernează toate interacțiunile. Știința se dezvoltă prin observare și clasificare, prin explicații și experimente. Ordinea balanțată, interrelaționarea delicată și dinamismul prolific nu pot fi atribuite șanselor (sau norocului). Logica ne dictează că numai o Ființă Supremă a creat și susține toate acestea.

Orice ordine sau sistem sunt concepute și decorate înainte de a fi instaurate. Gândește-te la Tabla Păstrată ca la un semn detaliat decorat, iar la Coran ca expunerea verbală a acestuia. Acestea fiind date, Universul poate fi considerat ca o reflectare a decorațiunii finale în lumea noastră. Datoria noastră este de a căuta și de a încerca să înțelegem sensul fiecărui lucru și facem acestea învățând din greșelile noastre.

 

– sfârșitul primei părți –

Source Link

Views: 0