Perioada turcilor selgiucizi

    Atunci cand turcii selgiucizi au cucerit Anatolia, nu au gasit o societate prospera sau foarte numeroasa acolo. Aceste tinuturi ramasesera cu mult in urma altor locuri precum Tebriz sau Damasc care aveau deja o conducere islamica. Exista chiar consemnari despre nivelul de ignoranta si analfabetism care apasau aceasta societate in acele vremuri. Insa, […]

 

 

Atunci cand turcii selgiucizi au cucerit Anatolia, nu au gasit o societate prospera sau foarte numeroasa acolo. Aceste tinuturi ramasesera cu mult in urma altor locuri precum Tebriz sau Damasc care aveau deja o conducere islamica. Exista chiar consemnari despre nivelul de ignoranta si analfabetism care apasau aceasta societate in acele vremuri. Insa, dupa ce a devenit parte a tinuturilor musulmane, situatia s-a schimbat in bine in destul de putin timp (aproximativ 50-60 de ani).

Se cunoaste faptul ca in statul infiintat de selgiucizi, mai ales printre cei aflati in marile cetati, existau scolile inca din secolul XII. Scoala era acel sistem care includea copiii intre 5 si 9-10 ani, implicandu-i intr-un program de educare nu doar Islamic, dar si al stiintelor folositoare omului. In acest sens, un exemplu mentionat in numeroase cronici istorice este cel al Scolii de la Sivas (dar nu numai). Cele doua organisme fundamentale ale unei asezari umane pe vremea turcilor selgiucizi s-au dovedit a fi moscheea si scoala. Imamul de la moschee putea fi aceeasi persoana cu invatatorul/profesorul de la scoala.

Un exemplu in acest sens este bine-cunoscutul Șems-i Tebrizi care venise in Konya la jumatatea secolului al XIII-lea și care se transferase mai târziu la școala din Erzincan.

Perioada turcilor selgiuciziGevher Nesibe Harun construise in secolul al XIII-lea in Kayseri un centru medical inedit, insa acesta era doar unul dintr-o serie de astfel de centre instituite pe perioada selgiucizilor. Acestea functionau drept institutii de invatamant, dar si ca centre medicale si existau in toate orasele. Ele erau compartimentate in asa fel incat, o parte a lor erau folosite pentru a trata bolnavii, iar o alta parte a lor era folosita pentru a oferi hrana celor nevoiasi. Spitalele construite de familia aflata la conducere, era sustinuta de fundatii care erau capabile sa isi faca datoria pe o perioada foarte mare de timp, astfel ca aceste spitale nu deveneau o povara pentru stat. Serviciile medicale erau oferite gratuit, iar in ele lucrau doctori, oftalmologi, chirurgi si farmacisti. Putem aminti cele mai elocvente nume de spital: in Mardin, Spitalul Necmeddin Ilgazi (MâristanMâristan) [502-516 H/1108-1121, in Kayseri, Gevher Nesibe Madrasa si Spitalul Medical (Mâristan) [602 H/1205-1206], in Sivas, Spitalul Izzeddin Keykavus (Dar al-Sihha) [614 H/1217) si altele.

Pe perioada turcilor selgiucizi, musulmanii cunoscusera progrese semnificative in ceea ce priveste institutiile de invatamant superior in domeniul astronomiei, matematicii și fizicii.

In domeniul medicinii, renumiti doctori ai timpului se aflau in Anatolia: Malik al-Hukama’, Sultân al-Atibbâ, Aflâtun al-Dahr, Bakurat al-‘Asr, Masîh al-Zaman, Fakhr al-Milla wa-l-Din… Alti doctori si invatati in medicina ai vremii fusesera chemati sa isi continue cercetarea medicala in Anatolia. Printre acestia, Hakim Barka/Baraka, Ekmeleddin Muayyad el-Nahcuvani, Abu Bakr b. Al-Zaki el-Mutatabbib el-Konavi, Gazanfer Tabrizi, Hubaysh al-Tiflisî.

Nu putem trece fara a enumera cateva din lucrarile lui Husaysh Al-Tiflisi: Adviyat al-Adviya (stiinta farmaceutica), Ihtisaru Fusuli al-Bukrat (o copie a lucrarii in limba araba a lui Hippocrate), Kifayat al-Tibb (o lucrare scrisa in limba persana pe doua volume, impartita pe 224 de capitole), Risala fi Sharh Ba’zi al-Masail- li-Asbab si  ‘Alamat Muntahabe Min al- Qanun (o publicatie care explica cauzele si simptomele bolilor, folosind exemple din lucrarea Qanun a lui Ibn Sina),  Sihhat al-Abdan, Takdîm al-‘ilac si  Bezrekat al-Minhac, Rumuz al-Minhac si Kunuz al-‘Ilac si Lubab al-Asbab.

Perioada musulmanilor selgiucizi este cunoscuta si pentru profunzimea gandoitorilor precum: Yunus Emre, Mevlana, Abdulmecid b. İsmail el-Herevî (1142), Muhammed Talekanî (1217), Yusuf b. Said es-Sicîstânî (1241-42) si Ömer el-Ebherî (1205).

Aceasta a fost o scurta abordare a intelegerii unei societăti in care iubirea de Dumnezeu se rasfrangea atat de mult in relatiile dintre oameni, dar si in modul de organizare a ei, in care spiritualitatea profunda, toleranta si iubirea fata de oameni dincolo de orice bariere domneau in mod exemplar.

 

 

sursa: www.truth-seeker.com/ro

Source Link

Views: 6

Primul îndemn – 1

  F. Gulen   Comanda Divină de a proclama Islamul se deschide cu imperativul sublim iqra. Tradus de obicei ca recită, înseamnă de asemenea și repetă cu voce tare sau citește. Aceste vorbe sunt adresate umanității, deoarece Profetul (s.a.a.w.s) reprezintă umanitatea în relația ei cu Dumnezeu. Iqra este deci o comandă universală, o deschidere a […]

 

F. Gulen

 

Comanda Divină de a proclama Islamul se deschide cu imperativul sublim iqra. Tradus de obicei ca recită, înseamnă de asemenea și repetă cu voce tare sau citește. Aceste vorbe sunt adresate umanității, deoarece Profetul (s.a.a.w.s) reprezintă umanitatea în relația ei cu Dumnezeu. Iqra este deci o comandă universală, o deschidere a fiecărui individ de a se depărta de imperfecțiune spre virtute și fericire atât în această lume cât și în cea care va urma.

primul verset din CoranIqra este poruncă de a citi semnele pe care Creatorul le-a plasat în creație pentru ca noi să putem înțelege Milostivenia Sa, Înțelepciunea și Puterea. Aceasta este comanda de a învăța, prin experiență și înțelegere, semnificația creației Lui. Cu cât învățăm mai mult să o citim, cu atât mai bine putem înțelege că lumea creată este un singur Univers al cărui frumusețe și armonie reflectă Tabla Păstrată (85:21) pe care este scris tot.

Fiecare ființă creată se aseamănă unui creion ce își înregistrează faptele. Dar numai oamenii pot citi ceea ce este scris. De aceea Coranul ne îndeamnă să citim și nu doar să privim. Noi trebuie să înțelegem creația, nu numai să experimentăm, așa cum se întâmplă cu toate celelalte creații.

Știința reprezintă studiul naturii, a modului în care funcționează Universul și a armoniei și principiilor ce guvernează toate interacțiunile. Știința se dezvoltă prin observare și clasificare, prin explicații și experimente. Ordinea balanțată, interrelaționarea delicată și dinamismul prolific nu pot fi atribuite șanselor (sau norocului). Logica ne dictează că numai o Ființă Supremă a creat și susține toate acestea.

Orice ordine sau sistem sunt concepute și decorate înainte de a fi instaurate. Gândește-te la Tabla Păstrată ca la un semn detaliat decorat, iar la Coran ca expunerea verbală a acestuia. Acestea fiind date, Universul poate fi considerat ca o reflectare a decorațiunii finale în lumea noastră. Datoria noastră este de a căuta și de a încerca să înțelegem sensul fiecărui lucru și facem acestea învățând din greșelile noastre.

 

– sfârșitul primei părți –

Source Link

Views: 3

Islamul si civilizatia

    „Vreti să ne întoarcem la vremea când oameni trăiau în corturi – în urmă cu o mie de ani? Islamul era potrivit pentru acei beduini sălbatici si necivilizati ai desertului, deoarece era usor să îi atragă. Dar va fi o civilizatie bazată pe conceptul de Dumnezeu de ajutor în prezent, era avioanelor supersonice, […]

 

 

„Vreti să ne întoarcem la vremea când oameni trăiau în corturi – în urmă cu o mie de ani? Islamul era potrivit pentru acei beduini sălbatici si necivilizati ai desertului, deoarece era usor să îi atragă. Dar va fi o civilizatie bazată pe conceptul de Dumnezeu de ajutor în prezent, era avioanelor supersonice, bombe cu hidrogen si cinematografe? Nu poate tine pasul cu civilizatia avansată din ziua de azi, deoarece este static si prin urmare nu avem alt curs de urmat decât să o eliminăm din conceptiile noastre dacă vrem să devenim cu adevărat civilizati si avansati precum restul lumii.”
Mi-am amintit de dubiile precum cele mentionate anterior când în urmă cu ceva timp am cunoscut un englez „educat” care în ultimii doi ani a locuit în Egipt.
Era un membru al grupului de experti ONU care a fost trimis în Egipt pentru a ajuta guvernul egiptean să ridice standardele de viată ale tăranilor egipteni. Dar în ciuda „iubirii” lor pentru această regiune ei nu stiau si nici nu au căutat să învete limba lor, guvernul egiptean m-a desemnat să fiu traducător între ei si tăranii locali.
Astfel, am cunoscut englezul „educat”.
De la bun început i-am spus că noi egiptenii îi urâm si vom continua să îi urâm atâta timp cât vor continua să agreseze orice parte a estului. De asemenea, i-am spus că noi îi urâm în aceiasi măsură pe aliatii lor, americanii si altii, datorită atitudinii lor nedrepte fată de Egipt, Palestina etc. Uimit de vorbele mele, el s-a uitat la mine si mi-a spus:„Esti comunist?”
I-am răspuns că nu sunt un comunist ci un musulman care crede că islamul este cu mult superior civilizatiei lor capitaliste si în aceiasi măsură si comunismului si că islamul este cel mai bun sistem al omenirii, căci îmbrătisează întreaga viată a omului si se străduieste să realizeze un echilibru între diferite aspecte ale existentei sale. Astfel, am continuat să vorbim aproximativ trei ore, iar în final el a spus: „Poate că tot ceea ce mi-ai spus tu despre islam este adevărat, dar eu cel putin nu mă voi depărta de civilizatia modernă. Îmi place să călătoresc în avioane si îmi place să ascult muzică la radio. Nu as vrea să renunt la toate aceste plăceri.”
Cu adevărat uimit de răspunsul lui, i-am spus: „Dar cine îti interzice aceste plăceri?” „Acceptarea islamului nu înseamnă întoarcerea la vremea barbară si viata în corturi?”

Este într-adevăr straniu că asemenea informatii gresite sunt în continuare atribuite islamului cu toate că nu există nicio bază logică pentru existenta lor iar cei care au studiat istoria religia sunt martori. Nici măcar pentru un singur moment islamul nu a stat în calea civilizatiei si progresului. Islamul a fost revelat unor oameni care erau beduini în mare parte care au fost atât de duri si atât de reci încât Coranul a spus despre ei: ”Beduinii sunt mult mai fătarnici si atei.”
Unul dintre miracolele islamului este acela că a reusit să schimbe acesti beduini duri si fără inimă într-o natiune de fiinte umane. Nu numai că au fost călăuziti pe calea cea dreaptă si au evoluat de la animalitate spre cele mai mărete sfere ale umanitătii, dar ei de asemenea, au devenit ghizi care să călăuzească umanitatea pe calea lui Dumnezeu. Aceasta este o clară ilustrare a abilitătii miraculoase a islamului de a civiliza oamenii si de a le purifica sufletele.

apus

 

Indubitabil, purificarea sufletului este o actiune nobilă la care întreaga omenire ar trebui să aspire si pentru care ar trebui să se străduiască să o obtină; este unul din scopurile ultime ale civilizatiei. Dar islamul nu a fost multumit numai de o simplă purificare. Întotdeauna a adoptat toate manifestările civilizatiei care capturează interesul popular în prezent si care sunt considerate de unii ca fiind esenta vietii. Islamul a sprijinit si a dezvoltat civilizatia în toate tările pe care le-a cucerit de-a lungul timpului
atâta timp cât aceste civilizatii nu se opuneau monoteismului si nu împiedicau oamenii să realizeze fapte bune.
Islamul de asemenea a sprijinit si a dezvoltat patrimoniul stiintific grec: inclusiv medicina, astrologia, matematica,fizica, chimia si psihologia. Islamul a continuat să contribuie la dezvoltarea patrimoniului stiintific al omenirii cu noi realizări stiintifice lucru ce dovedeste că musulmanii erau foarte interesati de dezvoltarea stiintifică. Una dintre aceste dezvoltări o reprezintă Andaluzia formând baza renasterii europene si inventiile sale stiintifice moderne. Acum e timpul să ne întrebăm, când s-a opus islamul unei civilizatii care a servit umanitătii? Care este atitudinea islamului fată de civilizatiile vestice din zilele noastre? Atitudinea islamului fată de civilizatia vestică din zilele noastre este aceeasi comparativ cu fiecare civilizatie trecută.

 

Islamul acceptă toate lucrurile bune aduse de aceste civilizatii dar, în acelasi timp, respinge lucrurile sale dăunătoare. Islamul niciodată nu a sprijinit vreo politică stiintifică sau materialistă de separare. Nu luptă împotriva altor civilizatii din considerente personale sau rasiale deoarece crede în unitatea umanitătii si în relatiile apropiate dintre oamenii de diferite rase si înclinatii.
Trebuie binecunoscut, cauza islamului nu se opune inventiilor moderne, iar musulmanii nu cer ca dispozitivele sau uneltele de lucru să fie inscriptionate cu: ”În numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător” pentru a le folosi în casele lor, fabrici, ferme etc.
Este suficient ca aceste unelte si dispozitive să fie folosite de dragul lui Allah si în numele Lui. În fond, uneltele si dispozitivele nu au religie sau tară, dar felul în care sunt folosite afectează toti oamenii de pe pământ. O armă, de exemplu, este o inventie care nu are nici religie, nici culoare si nici tară dar cel care o foloseste pentru a agresa pe altii nu este musulman. Islamul cere ca o armă să fie folosită ca mod de apărare împotriva agresiunii sau pentru răspândirea în lume a cuvântului lui Dumnezeu.
Una dintre inventiile moderne o reprezintă filmul. Poti fi un musulman bun dacă îl folosesti pentru portretizarea unor emotii curate,

caractere nobile sau pentru descrierea conflictelor dintre oameni,pentru răspândirea binelui. Dar nu esti un musulman dacă îl vei folosi pentru pornografie, dorinte ilicite sau prezentarea unor oameni care duc o viată plină de vicii, morale, intelectuale sau
spirituale. Asemenea filme sunt josnice si răufăcătoare nu numai pentru că provoacă instinctele inferioare ale omului ci si pentru că prezintă viata ca o existentă neimportantă si nerafinată, lucrurile ce niciodată nu vor reprezenta o hrană spirituală a umanitătii.
Credinta islamică nu s-a opus niciodată adoptării în ansamblu a inventiilor stiintifice ale umanitătii. Musulmanii trebuie să folosească toate realizările stiintifice. Profetul (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: ”Studiul stiintei este o poruncă.” Nu este nevoie să precizăm că studiul stiintei include toate felurile de cunoastere. Profetul (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a îndemnat oamenii să studieze toate ramurile cunoasterii.
În concluzie, putem afirma că islamul nu se opune civilizatiei atâta timp cât serveste umanitătii. Dar dacă o civilizatie bazată pe consumarea alcoolului, practicarea jocurilor de noroc, a prostitutiei morale, colonialismul si înrobirea oamenilor, islamul va lupta împotriva unei asa numite civilizatii si va face tot posibilul să protejeze umanitatea de asemenea tentatii josnice.

 

sursa: Asociatia Musulmanilor din România

Source Link

Views: 4