musulmanii - Romania, the meaningless part. Simple possibilities: It is possible that employees of DRPCIV (Car Permits and Registrations, Romania), together with employees of the Romanian Car Registry, have knowingly registered a large number of stolen vehicles. It is possible that the vehicles in point 1 have had their color changed before being sold.

Musulmanul și câștigul financiar

Omul va fi intrebat in legatura cu banii sai doua lucruri:
1. Care este provenienta lor (daca au fost obtinuti pe cai halal sau haram).
2. Modul in care i-a cheltuit.
A te folosi de banii altcuiva este un pacat mare, indiferent de modul in care s-a intamplat (furt, inselatorie, impotriva stapanului lor).
Este o zicala care spune ca ceea ce este luat prin rusine este interzis.
In limba araba este un termen “istishraf”; daca cineva vede la alta persoana un lucru (material) si incepe sa vorbeasca despre acest lucru (in mod laudativ) astfel ca stapanul lucrului, rusinat renunta la el si i-l daruieste, sau daca ia acest lucru de la stapanul sau, aceste lucruri sunt interzise!
A spus profetul: “Nu se cuvine ca banii unui musulman sa fie luati decat prin multumirea persoanei respective.”
Pedeapsa celui care intra pe nedrept in posesia banilor altuia.

Furtul se pedepseste in islam cu taierea mainii. A spus ALLAH in Coran ca celui care fura i se taie mana. Si oare taierea mainii se socoteste a fi un lucru lipsit de mila?
Cel care nu cunoaste intelepciunea acestei pedepse ar putea gandi astfel.

money-upload
Multi oameni n-au acceptat acest lucru (cei din perioada ignorantei) pentru ca in acele timpuri daca o persoana ii taia alteia mana trebuia sa plateasca o rascumparare echivalenta a 500 dinari de aur, insa in islam, chiar daca acea mana ar fi furat si un sfert de dinar, ea tot ar fi fost taiata.
Si a spus unul dintre oameni: “O mana valoreaza 500 de dinari de aur, cum sa-i taiati mana pentru un sfert de dinar?” Si i s-a raspuns lui: “O, tu, acesta, cand aceasta mana era de incredere ea era foarte scumpa, dar atunci cand ea a inceput sa insele ea a devenit nula.”
ALLAH niciodata nu-l descopera pe om de prima oara.
Odata lui Omar i s-a adus un hot pentru a porunci ca sa i se taie mana si omul a inceput sa se roage de Omar spunandu-i ca este prima oara cand a furat, dar Omar i-a spus: “Minti! Fii sincer, de cate ori ai furat?”
“Este a noua oara.” a spus omul “dar de unde ai stiut, o conducator al drept-credinciosilor?” Si i-a raspuns Omar: “ALLAH nu descopera robul Sau la primul pacat.”
Si a ii taia hotului/hoatei mana este cea mai mare milostenie pentru ca aceasta mana este un membru stricat; daca omul are o boala la picior si aceasta ameninta sa se extinda si sa-i afecteze tot corpul oare nu se opteaza pentru taierea acelui membru? Si asta pentru a salva restul trupului de a fi cuprins de boala, pentru a-l proteja pe om.
Tot astfel taierea mainii este un mod de a proteja omul sa nu se distruga complet.
Insa atunci cand oamenii au schimbat hotararea lui ALLAH si n-au mai aplicat pedepsele hotarate de El, hotia n-a mai putut fi stapanita, nici combatuta. Astazi hotii primesc diferite pedepse, ei intra in inchisoare si ies de acolo profesionisti, invata inauntru arta hotiei.
Dara daca pedepasa lui ALLAH s-ar aplica, am lasa usile deschise in comunitatile musulmane (si nu numai), insa astazi cu cele mai performante sisteme de protectie, casele sunt jefuite. Sunt jefuiti oamenii in propriile case, masini si au disparut complet siguranta, increderea si asta pentru ca legile divine ale lui ALLAH au disparut.
In islam exista reguli dupa care se aplica pedepsele (taierea mainii) islamul nu este o religie insetata de sange, de pedepsire, de biciuire, de taiere.
A spus profetul: “Incercati cum puteti sa gasiti o scapare pentru ca celui vinovat sa nu i se aplice pedeapsa.”
Si acest lucru trebuie inteles ca daca, de exemplu, cineva a furat crezand de pilda ca bunul ii apartine, atunci pedepasa taierii mainii nu se aplica, pentru ca omul a actionat din greseala, la fel in cazul in care cineva a furat de foame, fiind in pericol de a muri de foame.
Ceea ce trebuie inteles este faptul ca exista reguli in aplicarea pedepselor, insa daca ele s-ar aplica corect, s-ar rasplandi linistea si siguranta si oamenii ar trai linistiti in casele si orasele lor.
Cand Omar era conducator, doi ani nu s-a aplicat pedeapsa taierii mainii si nu i s-a adus lui niciun caz de hotie pana i-a cerut el lui Abu Bakr sa fie destituit. Si l-a intrebat Abu Bakr: “De ce vrei asta?” “O, emir al mu`minin, m-ai pus conducator asupra unui neam si ei stiu exact ce trebuie sa faca si nu cer mai mult decat li s-a dat si oare in ce divergente vor cadea ei?”
Si a spus profetul (in legatura cu aceasta pedeapsa): “O aplicare a acestui lucru este mai buna pentru ei decat o ploaie de 40 de zile.”

Si noi stim ce valoare are ploaia!

Sursa: islaminromania.wordpress.com

Source Link

EXEMPLUL DESAVARSIT AL PROFETULUI

EXEMPLUL DESAVARSIT AL PROFETULUI Simple invataturi si porunci de permis si interzis nu reprezinta fundatia bunului caracter in societate, pentru ca aceste lucruri singure nu sint suficiente ca sa dezvolte aceste calitati in firea omului. Un invatator poate simplist sa porunceasca a se face asta si a nu se face cealalta, iar societatea devine moralista. […]

EXEMPLUL DESAVARSIT AL PROFETULUI

Simple invataturi si porunci de permis si interzis nu reprezinta fundatia bunului caracter in societate, pentru ca aceste lucruri singure nu sint suficiente ca sa dezvolte aceste calitati in firea omului. Un invatator poate simplist sa porunceasca a se face asta si a nu se face cealalta, iar societatea devine moralista.

Invataturile de succes ale bunei purtari au nevoie de lung timp de implementare si atentie in aplicare. Invatarea nu poate avea succes daca exemplul pentru societate nu este unul de incredere, pentru ca o persoana cu caracter moral prost nu are cum sa lase o impresie buna in jurul sau.

Cea mai buna invatare este din partea acelui om a carui personalitate, si deci moralitate creaza admiratie printre cei din jur. Vor simti dorinta sa-l ovationeze pentru noblețea caracterului si vor simti o dorinta puternica de a-i urma exemplul de viata. Lumea ar simti instantaneu dorinta de a-i urma pasii.
Pentru a sadi si dezvolta semintele bunului comportament printre companioni, liderul trebuie sa aiba un caracter mai nobil si calitati mai bune decit acestia. Profetul insusi era cel mai bun exemplu de caracter bun, pentru a fi un bun model pentru urmasii sai. Inainte de a-i sfatui sa adopte un stil de viata moral, el planta semintele moralitatii printre companioni prin exemplul propriului sau comportament.

Abdullah ibn Amar a spus : « Trimisul lui Allah nu era nici fara maniere, nici nepoliticos. Obisnuia sa spuna ca cei mai buni dintre voi sint aceia cu cel mai bun caracter” (Bukhari)

Anas a spus : « L-am slujit pe Profet vreme de zece ani. Niciodata nu a zis « Of » (ca expresie a nemultumirii), nici nu m-a intrebat de ce am facut sau nu am facut un anume lucru” (Muslim)

Tot el a mai spus : « Mama mea obisnuia sa-l tina pe Profet de mina si sa-l duca pe unde voia ea. Daca cineva venea sa-i stringa mina, Profetul niciodata nu-si retragea mina din mina celuilalt pina cind acesta nu si-o retragea pe a lui, si niciodata nu-si indeparta privirea de la cel cu care vorbea pina cind acesta nu o indeparta. Si in intilniri nu statea niciodata in asa fel incit genunchii lui sa iasa in evidenta fata de cei ai companionilor » (Tirmidhi)

Aișah a spus : « Daca existau doua optiuni, Profetul o alegea pe cea mai usoara, cu conditia ca ea sa nu implice vreun pacat. Daca implica pacat, atunci el fugea cel mai departe de ea. Profetul nu s-a razbunat pe nimeni pe considerente personale. Insa daca era stirnita minia lui Allah, atunci si minia lui era stirnita. Trimisul lui Allah nu a batut pe nimeni cu mâinile lui : nici pe sotiile sale, nici pe servitori. Insa da, se lupta in razboaie in cauza lui Allah » (Muslim)

Anas a relatat : « Mergeam odata cu Profetul. Corpul ii era infasurat intr-o mantie groasă. Un arab a tras atit de tare de mantie, incit i-am putut vedea o parte a umarului si am fost ingrijorat de taria cu care acela a tras de ea. Arabul a spus : « O, Muhammad, da-mi partea mea din ceea ce Allah ti-a dat tie ». Profetul s-a intors catre el si a ris si a dat ordin ca sa-i fie facuta o donatie » (Bukhari)

Aishah a relatat ca Trimuisul lui Allah a spus : « Allah are inima buna. Ii plac cei cu inima buna. Iar rasplata ce o da pentru inima buna, El nu o da pentru o inima impietrita, nu, asemenea rasplata El nu da pentru nimic” (Muslim)

Intr-o alta relatare se spune : « Bunatatea in orice lucru il face pe acesta frumos. Si din orice lucru se ia bunatatea, el va deveni urit ».

Jarir a relatat ca Profetul a spus: “Rasplata pe care Allah o da pentru bunatatea inimii El nu o da pentru nesabuiti, iar cind Allah ia un supus printre cei aleși de EL, ii da bunatate. Acele familii unde nu e bunatate sint saracite de orice virtute. » (Tabarani)

Abdullah bin Harith a relatat ca nu a vazut pe nimeni care sa zimbeasca mai mult decit Trimisul lui Allah (Tirmidhi).

Aișah (radiyallahu anha) a fost intrebata ce facea Profetul acasa ? Ea a raspuns : « Ii servea pe cei de acasa, iar cind intra timpul de rugaciune facea ablutiune si mergea la rugaciune » (Muslim)

Anas a relatat : « Trimisul lui Allah avea cele mai bune maniere dintre toti oamenii. Aveam un frate adoptiv, al carui nume era Abu Umair. Avea o vrabiuta bolnava, pe care o chema Naghiyr. Trimisul lui Allah se juca cu el si il intreba « O, Abu Umair, ce s-a intimplat cu Naghiyr a ta ? » (Bukhari)

Dintre trasaturile Profetului, una era extreme de cunoscuta : aceea ca era un mare filantrop. Nu era niciodata zgircit. Era mereu curajos. Niciodata nu a intors spatele Adevarului. Era drept si inimos. In deciziile pe care le-a luat niciodata nu a comis excese sau nedreptati. Toata viata lui a fost sincer si de incredere.

Source Link

Intelegerea islamica a musulmanului – 2

Islamul consideră că o familie întemeiată pe legătura de căsătorie dintre bărbat şi femeie este mediul firesc şi necesar pentru creşterea ciitoarelor generaţii. Familia reprezintă de asemenea temelia de bază pentru fericirea unui individ şi pentru stabilitatea societăţii. De accea, islamul a subliniat cât este de important să se ia toate măsurile necesare pentru […]

Islamul respectă drepturile omului şi cheamă la egalitate între fiinţele umane; respinge orice formă de discriminare rasială şi pune accent pe importanţa libertăţii. Condamnă constrângerea în religie şi permite libertatea de conştiinţă a omului. Mai mult, islamul menţionează că libertatea trebuie să fie încadrată în limitele valorilor morale şi respectării legii, ca să nu se încalce astfel drepturile celorlalţi.

Islamul îi îndeamnă pe oameni să se cunoască între ei, îndeamnă la dialog şi la cooperare între oameni şi naţiuni, astfel încât să existe o coexistenţă mai bună şi să reuşească să obţină pacea în lume. Termenul „jihad”, care apare în scrierile islamice, se referă la exercitarea tuturor eforturilor de a face bine, începând cu îndreptarea sinelui şi ajungând la răspândirea adevărului şi a dreptăţii printre oameni. „Jihad-ul”, lupta sfântă, este privit de statul musulman ca unul dintre mijloacele disponibile atunci când este nevoie să se apere de agresiune. În această privinţă, învăţăturile islamice respectă legea internaţională. Pe baza acestei înţelegeri a jihad-ului, islamul respinge orice formă de violenţă şi terorism, susţine cauze drepte şi afirmă drepturile omului de a se apăra prin mijloace legale.

Islamul îi îndeamnă pe musulmani să fie oneşti şi să îşi respecte promisiunile. Interzice trădarea şi înşelătoria. Porunceşte un comportament desăvârşit în toate legăturile cu oamenii şi restul creaţiei.

Datorită beneficiilor pe care le are consultarea (Şura) şi ţinându-se cont de experienţa omului în domeniile politic, legislativ şi constituţional, islamul susţine cu tărie principiile democraţiei bazate pe pluralism, pe libertatea de a alege instituţiile politice şi pe alterarea paşnică de putere.

Islamul le cere fiinţelor umane să se folosească de natură într-un mod responsabil. Acest lucru înseamnă conservarea mediului şi protejarea acestui de toate sursle dăunătoare şi de poluare, ca de altfel şi de toate lucrurile care pot distruge echilibrul natural. De asemenea, islamul îndeamnă la protejarea resurselor naturale şi interzice cruzimea faţă de animale, risipa şi irosirea averii.

___________________________________________________

Extras din Carta Musulmanilor din Europa

Source Link

M	T	W	T	F	S	S
		1	2	3	4	5
6	7	8	9	10	11	12
13	14	15	16	17	18	19
20	21	22	23	24	25	26
27	28	29	30