Solidaritatea

  In firea umana exista compasiune pentru cel apropiat lui, iar solidaritatea in scopuri nobile ar trebui sa fie o trasatura importanta a societatilor din care facem parte. Tragediile parca se tin lant in lumea in care traim. Sunt oameni care de mai multi ani traiesc tragedii la ordinea zilei, isi pierd apropiati, au oameni […]

 

In firea umana exista compasiune pentru cel apropiat lui, iar solidaritatea in scopuri nobile ar trebui sa fie o trasatura importanta a societatilor din care facem parte.

Tragediile parca se tin lant in lumea in care traim. Sunt oameni care de mai multi ani traiesc tragedii la ordinea zilei, isi pierd apropiati, au oameni suferinzi in familiile lor sau printre apropiati… Sunt oameni care traiesc o tragedie doar prin lipsa hranei sau medicamentelor… Exista oameni care traiesc sub teroare, iar acest sentiment si stare continua in care se afla, fac din viata lor o tragedie in sine.

Luati de valul preocuparilor zilnice si prioritatilor individuale, noi, oamenii, cream o lume in care suntem in mare masura indiferenti fata de suferintele celorlalti oameni, reci la necazurile si dramele lor. Traim intr-o lume in care stirile despre morti colective, numere impresionante de oameni care mor zilnic, sa nu ne afecteze, sa nu starneasca in noi nicio pornire de compasiune si mila… de solidarizare cu suferinta lor. Exista persoane care justifica printr-o asa-zisa „dreptate divina” necazurile prin care trec ceilalti. Exista oameni care cred ca ei ar fi mai indragiti de Dumnezeu pentru ca nu a dat masina peste ei, au un corp sanasatos, se bucura de familia lor sau nu au copii arsi in vreun incendiu.

Dumnezeu nu isi arata dragostea fata de oameni prin scutirea de necazuri sau saracie. Dumnezeu nu este o entitate ingrozitoare care abia asteapta sa „prinda la colt” pe careva! Dumnezeu nu este un capcaun! Dar Dumnezeu este Cel Absolut…Absolut in Dreptatea Lui, Absolut in Mila Lui, in Iubirea Lui… Nimeni nu poate sti judecata si intelepciunea divina din spatele oricarui lucru din vietile noastre, fie ca este vorba de o nenorocire sau de o bucurie.

Dumnezeu ne spune in Coran ca noi, oamenii, suntem atat de limitati in intelegerea acestor aspecte, incat putem vedea intr-o intamplare un lucru rau, cand, de fapt, acela este un lucru bun, intelept. Si, la fel, putem vedea in ceva un lucru bun, cand de fapt in spatele acelui lucru sa nu stea ceva bun.

solidaritatePlecand de la acestea, noi ar trebui sa fim compasionali fata de ceilalti, iubitori de oameni, de dreptate, sa incercam sa pastram umanitatea drept caracteristica noastra principala, sa fim solidari fata de semeni ai nostri aflati in suferinta (indiferent de rasa, etnie, credinte sau locatii geografice) si sa ne debarasam de judecati josnice cu privire la asa-zisa atitudine a lui Dumnezeu fata de vietile altora.

 

Source Link

Views: 2

Vorbeşte cu încredere în Allah

Vorbeşte cu încredere în Allah Vorbeşte într-o manieră care să demonstreze că ai încredere în Allah   Atunci când se află în situaţii grele şi are nevoie de ajutor sau doreşte să obţină ceva, ignorantul caută soluţii acolo unde consideră că se află sursa puterii în această lume. Unii speră să primească ajutor de la […]

Vorbeşte cu încredere în Allah

Vorbeşte într-o manieră care să demonstreze că ai încredere în Allah

 

Atunci când se află în situaţii grele şi are nevoie de ajutor sau doreşte să obţină ceva, ignorantul caută soluţii acolo unde consideră că se află sursa puterii în această lume. Unii speră să primească ajutor de la prieteni influenţi, alţii de la cei cu avere, reputaţie sau autoritate, uitând că toţi aceştia sunt şi ei creaţi şi se află sub controlul lui Allah. În realitate există o singură putere − Allah − care poate cauza bine sau rău unei persoane. Musulmanii cunosc acest fapt. Din acest motiv, ei întotdeauna aşteaptă ajutor şi susţinere de la Allah, urmărind să Îi obţină mulţumirea. Chiar dacă se află în dificultate, dacă au nevoi sau probleme, ştiu că numai Allah este Cel care le poate alina suferinţele şi că numai Allah îi poate ajuta. De aceea credincioşii se încurajează reciproc să se întoarcă la Allah şi să îşi pună speranţa în El, atunci când sunt în dificultate. Coranul spune:

Dacă Allah vă face să izbândiţi, nimeni nu vă va putea birui, dar de vă va părăsi pe voi, cine este acela care ar putea să vă ajute după El? În Allah trebuie să se încreadă drept-credincioşii! (Aal ’Imran 3:160).

În plus, credincioşii se exprimă întotdeauna conştienţi fiind că Allah este permanent lângă ei şi că fără permisiunea Sa nimeni şi nimic nu le poate face vreun rău:

Allah îi ajută neîndoielnic aceluia care-L ajută pe El. (Al-Hajj 22:40).

Chiar şi în momentele în care viaţa le este pusă în pericol, ei cred că există binecuvântare în ceea ce trăiesc, arătând aceasta şi altora, aşa cum profetul Iacob (Pacea fie asupra sa!) a spus, conform Coranului:

Eu în El mă încred şi în El să se încreadă aceia care se încred! (Yusuf 12:67).

Nu vor vorbi precum cei cuprinşi de teamă, panică şi deznădejde, ci vor rămâne calmi şi îşi vor alege cu măsură cuvintele. Pierderea speranţei este specifică celor care nu reuşesc să înţeleagă subtilităţile credinţei. Deoarece sunt conştienţi că totul se întâmplă cu voia lui Allah şi în concordanţă cu voia şi înţelepciunea Sa, credincioşii nu îşi vor face griji în astfel de momente dificile. Allah va face tot ce este mai bine pentru ei. Ni se spune în următorul verset din Coran că Allah cu siguranţă îi ajută pe cei care Îi oferă Lui ajutor:

O, voi cei care credeţi! Aduceţi-vă aminte de binefacerile lui Allah asupra voastră! În ziua când unii oameni au voit să întindă mâinile lor spre voi [pentru a vă ataca], El a oprit mâinile lor de la voi. Fiţi cu frică de Allah! În Allah trebuie să se încreadă drept-credincioşii! (Al-Ma’idah 5:11).

În Coran există mai multe exemple referitoare la discursul credincioşilor. De exemplu, atunci când neamul Israelului se afla între mare şi armata faraonului, în timp ce unii au căzut în disperare, teamă, pierzându-şi până şi credinţa, spunând „Suntem condamnaţi”, cuvintele profetului Moise (Pacea fie asupra sa!) au fost: „Niciodată. Allah este cu noi !”. În Coran ni se spune cum limbajul profetului Moise (Pacea fie asupra sa!) reflecta credinţa pe care o avea în Allah:

Şi la răsăritul soarelui au pornit în urma lor. Şi când cele două cete s-au văzut una pe alta, au zis însoţitorii lui Moise: «Suntem ajunşi!» Dar el a zis: «În niciun caz! Domnul meu este cu mine şi El mă va călăuzi!» (Ash-Shu’araa’ 26:60-62).

Confruntat cu această problemă, profetul Moise (Pacea fie asupra sa!) s-a bazat şi a depins numai de Allah, invitându-i şi pe cei din jur să facă la fel. Allah i-a spus profetului Moise (Pacea fie asupra sa!) să lovească marea cu toiagul său şi astfel marea s-a despărţit în două părţi, creând un pod sigur pentru neamul lui Israel. Însă faraonul şi armata sa au fost cu toţii înecaţi. Acest episod este un exemplu referitor la ajutorul pe care Allah îl oferă celor care Îi cer protecţia, bazându-se numai pe El. La fel ca în cazul profetului Moise (Pacea fie asupra sa!), din fiecare cuvânt al credincioşilor se poate observa că aceştia nu se tem decât de Allah, având încredere deplină în El. Într-un verset din Coran ni se spune că oamenii credincioşi, ameninţaţi fiind − „oamenii s-au adunat impotriva ta, aşa că teme-te!” –, şi-au exprimat credinţa în Allah spunând:

Allah ne este nouă suficient şi Cel mai bun ocrotitor;

Acelora cărora lumea le-a spus: «Oamenii s-au adunat împotriva voastră, deci temeţi-vă de ei!», credinţa le-a sporit şi au zis ei: «Ne este de ajuns [ajutorul lui] Allah şi El este Cel mai bun ocrotitor al nostru!» (Aal ’Imran 3:173).

 

__________

femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 2

Ce spune Islamul despre Terorism?

  Una dintre caracteristicile tipice din acest moment istoric, in societatea noastra, este prezenta apasatoare a violentei. Ori ca e  o bomba care explodeaza intr-o piata, ori un avion deviat, unde persoane inocente sunt tinute ostatice pentru motive politice. Traim oricum intr-o epoca unde manipulatia de grupuri etnice si pierderea de vieti umane nevinovate au […]

 

Una dintre caracteristicile tipice din acest moment istoric, in societatea noastra, este prezenta apasatoare a violentei. Ori ca e  o bomba care explodeaza intr-o piata, ori un avion deviat, unde persoane inocente sunt tinute ostatice pentru motive politice. Traim oricum intr-o epoca unde manipulatia de grupuri etnice si pierderea de vieti umane nevinovate au devenit ceva obisnuit.

Astfel este natura universala a violentei fara limite . „Terorismul” este considerat ca una din primele bariere impotriva pacii si sigurantei societatii in care traim.  Termenul „terorism” a devenit des intalnit  doar de putine decenii. Unul din rezultatele negative legate de utilizarea acestui termen  nou, este ca limiteaza definitia de terorism a acelor mici grupuri sau indivizi. Intr-adevar, terorismul este o problema globala manifestata in diferite forme , in afara oricarui stereotip.

Sunt acei care atribuie putina valoare vietii omenesti si gandesc ca au puterea de a dispune, asemenea indivizi exista in fiecare strat social. Poate fi vorba de un functionar dezamagit ce ucide colegii sai cu sange rece sau un cetatean asuprit intr-o tara ocupata ce exprima furia sa, facand explodarea unui autobuz scolar plin cu copii inocenti;acestia sunt teroristii. Paradoxal, sunt chiar politicieni  ce profita de opozitii stramosesti intre etnii diferite, pentru a intari pozitiile lor. Presedintele ce ordona bombardarea de orase intregi si Consiliile supreme ce “sufoca”  milioane de civili ducandu-i la moarte, manipuland arma ilegala a sanctiunii si sunt rar pedepsiti pentru crimele lor impotriva omenirii.

Aceasta este definitia terorismului, care a condus ca musulmanii sa fie asociati cu manifestari de distrugere si groaza. Consecinta unei asemenea asocieri, este transformarea acestor musulmani in victime de violenta si groaza. Cateodata, Islamul  chiar este  responsabil de manifestarile  faptuite de cei nemusulmani. Cum este posibil ca Islam, lumina caruia a permis Europei iesirea din secolele intunecate, sa devina acum responsabil de epoca groazei?  Ar putea vreodata o credinta ce are mai mult de un miliard de discipoli in toata lumea,  dintre care mai mult de 7 milioane in America, intr-adevar sa sustina crime si mutilatii de persoane nevinovate? Ar putea Islam a carui nume simnifica „pace”si „supunere lui Dumnezeu”, sa incurajeze credinciosi sai sa lucreze pentru moarte si distrugere? Este oare posibil?

Importanta vietii umane:

Sfantul Coran zice:

(. . . ) Nu ucideti pe nimeni pe nedrept,  caci Allah v-a oprit aceasta. Pe acestea vi le porunceste.  Poate veti pricepe!  [Al-An`am 6: 151]

Islamul considera toate formele de viata sfinte. Oricum,  importanta  vietii umane are o pozitie speciala.  Primul si principalul din drepturile omenesti in Islam este dreptul la viata.

Sfantul Coran zice:

(. . . ) Cel care ucide un suflet nevinovat de uciderea altui suflet  sau de o alta stricaciune pe pamant  este ca si cand i-ar ucide pe toti oamenii.   [Al-Ma’idah 5: 32]

Asemenea este valoarea unei singure vieti umane,  incat Coranul identifica luarea unei vieti pe nedrept cu uciderea unei omeniri intregi.  Asa ca Sfantul Coran interzice clar „omorul”. Pedeapsa cu moartea, prescrisa de Stat pentru pedepsirea vinovatilor de delicte particulare grave si pentru administrarea justitiei este necesara pentru a sustine rolul legii, pacea si siguranta societatii. Islamul,  interzice clar”luarea legii in mainile tale”, adica lumea comuna nu poate sa decida singura cine trebuie sa fie pedepsit,  doar o curte islamica adaptata si competenta poate sa stabileasca daca o persoana ce a ucis o alta persoana merita pedeapsa capitala sau nu.

Etica  razboiului

Chiar si in timpul razboiului,  Islamul  trateaza  cu dreptate inamicul pe campul de batalie. Islamul a trasat o linie clara de distingere intre luptatori si neluptatori din tara inamica.  Printre  neluptatori se intelege femei,  copii,  batrani cei firavi, etc.

Profetul Muhammad (pacea si binecuvantare  lui Allah  fie asupra sa) interzicea luptatorilor  uciderea femeilor si copiilor si anunta:  „Nu tradati, nu fiti excesivi,  nu mutilati si nu ucideti un nou nascut”.  Si le-a interzis pedepsirea cu focul.

Asa  ca  siguranta vietii ne-combatantilor  e asigurata ,  chiar daca tara lor este in razboi impotriva unui Stat islamic.

Jihad:

Islamul in general, nu este inteles in Occident,  si poate nici un alt termen islamic nu  provoaca reactii asa mari ca  si cuvantul”jihad”. Termenul”jihad”a fost folosit  mult pentru aratarea imaginii neobisnuite de musulmani violenti,  ce constrang persoanele,  sa se converteasca cu forta,  folosind forme brutale si extreme de convincere .

Acest mit a fost transmis pe parcursul secolelor de banuieli,  in timpul si dupa cruciade,  si din nefericire persista pana in ziua de astazi.  Cuvantul”jihad” deriva de la verbul „jihada” ce simnifica „a se sforta” sau „a lupta” deci cuvant cu cuvant  inseamna  un act ce indica:  lupta .

Profetul Mohammad(pacea si binecuvantarea  lui Allah  fie asupra sa) zise ca cel mai mare „jihad” este lupta impotriva soaptelor  sirete a propriului suflet.  Deci „jihad” se refera mai ales la lupta interioara,  necesara pentru a deveni o persoana virtuoasa si supusa lui Dumnezeu in fiecare aspect al vietii.  In al doilea rand „jihad” se refera la lupta impotriva nedreptatii.  Islam,  ca si alte religii,  ingaduie autoapararea si lupta impotriva tiraniei,  abuzului dar sub anumite conditii.

Sfantul Coran zice:

Si ce este cu voi de nu luptati pe calea lui Allah si pentru barbatii, muierile si copii slabi care zic: Doamne scoate-ne pe noi din cetatea asta cu neam nelegiuit si da-ne noua din partea Ta un ocrotitor si da-ne noua din partea Ta un ajutor.  [An-Nisaa’4: 75]

Islamul incurajeaza credinciosi sai sa faca cat mai mult bine pentru a se purifica,  asa incat sa se stabileasca pacea si dreptatea in societate.

Martin Luther King Jr.  a zis:

„Ar trebui sa regretam in aceasta epoca,  nu doar pentru cuvintele odiose si faptele persoanelor rele, dar si pentru linistea oamenilor buni”.

Islamul incurajeaza toti musulmani sa contribuie pentru mentinerea echilibrului in care Dumnezeu a creat totul.  Divinul Coran nu iarta uciderea de persoane nevinovate. Terorizarea populatiilor civile nu poate fi numita „jihad” nici nu poate fi numita ca invataturi islamice.

Istoria tolerantei:

Chiar si invatatii occidentali au renegat mitul musulmanilor ce constrang altii sa se converteasca.  Marele istoric De Lasy O’Leary a scris:

„Oricum, istoria arata clar ca legenda musulmanilor fanatici ce fac dezordine prin lume obligand altii sa imbratiseze Islamul cu varful spadei, este unul dintre cele mai absurde mituri, fructul fantaziei ce istorici au citat vreodata”.
Musulmanii au condus Spania pentru aproape 800 de ani. In timpul acestei perioade si pana cand nu au fost constransi sa plece,  cei nemusulmani din acel loc erau teferi,  siguri si puternici.  Ba mai mult minoritatea crestinlor si a evreilor locuiesc in regiuni musulmane din Orientul Mijlociu de secole. Tari ca Egipt,  Maroc,  Palestina,  Liban,  Siria si Iordania au o prezenta importanta de populatie crestina si evreiasca.  Aceasta nu surprinde un musulman,  deoarece credinta sa ii interzice sa constranga altii sa accepte punctul sau de vedere

Divinul Coran zice:

Nu este silire la credinta! Razvretita  este deosebirea dintre calea cea dreapta si ratacire iar acela care se leapada de Taghut si crede in Alah acela s-a prins de cea mai trainica toarta care nu se va sparge nicodata.[Al-Baqarah 2: 256].


Islamul ,  religia unificatoare

Departe de a fi o dogma militanta,  Islamul este un stil de viata ce depaseste neamul si originea etnica.  Sfantul Coran ne aminteste de mai multe ori originea noastra comuna:

O,  voi oameni!  Noi v-am creat dintr-un barbat si o femeie si v-am facut popoare si triburi ca voi sa va cunoasteti unii pe alti. Cel mai cinstit intre voi inaintea lui Allah este cel mai evlavios. Allah este Stiutor,  si Cunoscator.  [Al-Hujurat 49: 13]

Astfel,  este universalitatea invataturilor ,   si face ca  Islamul religia ce creste cel mai repede in lume in numar de discipoli. Intr-o lume plina de conflicte, de divideri profunde dintre oameni, o lume ce este amenintata de terorism savarsit de indivizi si State,  Islam este o lumina ce conduce si ofera speranta pentru viitor.

 

________

ligaislam.md

Source Link

Views: 0