Tag: religia islamica

Sinceritatea in credinta

Sinceritatea in credinta Adriana M.   Sunt musulmană de aproximativ opt ani și incerc, atât cât pot, sa respect cuvântul lui Dumnezeu, obligațiile mele fata de El si fata de creațiile sale toate. Ma străduiesc să îmi adun cuvintele pentru a rezulta ceea ce mi-am propus: putin din constatările mele despre noi, românii care am […]

Sinceritatea in credinta

Adriana M.

Sunt musulmană de aproximativ opt ani și incerc, atât cât pot, sa respect cuvântul lui Dumnezeu, obligațiile mele fata de El si fata de creațiile sale toate. Ma străduiesc să îmi adun cuvintele pentru a rezulta ceea ce mi-am propus: putin din constatările mele despre noi, românii care am ales sa devenim musulmani.

In perioada in care am inceput eu sa citesc despre Islam, am intalnit cateva surori (femei musulmane) care, chiar și fără să își dea seama, mi-au modelat modul de gândire și înțelegere asupra acestei religii și le multumesc enorm pentru acest lucru. Cand privesc  in urma inteleg acum cat de mult a contat acest lucru, aceasta binecuvantare.

Am cunoscut prin intermediul soțului meu și câteva doamne care nu aveau o viață dinamică în comunitatea musulmană și care preferau să stea mai deoparte. Fiecare avea propria ei poveste de viata si motivele ei subiective pentru comportamentul sau. Nu intenționez să detaliez niciun aspect personal al cuiva. Însă, am observat ca atunci cand vedeam cazuri în care doamnele aveau o înțelegere stricta și habotnica a religiei, de fapt ele încercau să dea sens în circumstanțele lor unor asa-zise reguli care le-ar fi ajutat în cazul lor.

Atunci când era vorba despre persoane care pretindeau că au o înțelegere cat mai largă asupra Islamului, puteam regăsi de fapt in ele modelul omului aproape ratacit, care nu si-a gasit calea, în primul rând spre sufletului lui și mai apoi spre Dumnezeu… care nu vedeau niciun rost în actele de adorare și care aveau atât de multe nelamuriri cu privire la sine și la Dumnezeu, încât le țineau pe toate undeva în mintea lor pitite…tematori parca de „desfacerea” lor si de confruntarea personala cu ele.

Eu eram în căutarea unei relatii atât de sincere și de deschise cu divinitatea, încât ceea ce ma atrăgea era doar devotamentul în actele de adorare, rugaciunile rostite si implinite din suflet, constientizarea existentei lui Allah, a Creatorului meu, în tot ceea ce faceam. Am găsit ceea ce cautam, asa cum am spus mai sus, cu ajutorul acelor doamne de la moschee. Am inteles de la ele cat e de important echilibrul, cum dreptatea fata de semeni iti sorteste fericirea eterna în Paradis, cum sa iti iubești patria și originile este ceva firesc (și din punct de vedere islamic), cum violenta si agresivitatea sunt doar refugiile neputinciosilor și razbunatorilor, aceste lucruri fiind acuzate de Islam… Am simtit și eu plăcerea și huzurul oferite de momentele de rugăciune și pomeniri de la răsăritul soarelui, mi-am gasit sufletul cutremurat la citirea sau recitarea Coranului!

As vrea sa gasesc mai mult sinceritate in credinta si nu doar un Islam afișat pentru funcții sau pentru interese ale unor puteri. In ultima vreme observ ca noii musulmani sunt tentați să fie habotnici, sau sa fie dintre cei care aruncă cu noroi in altii pentru a părea ei curați. Trebuie să fii musulman dincolo de titulatura la care tii atât de mult, dincolo de relațiile conjugale și complicațiile unei acceptari/respingeri etc, dincolo de divorțul care te-a traumatizat sau de situația politico-militara în nu stiu ce colț de lume. Musulman este cel care IL gaseste pe Dumnezeu mai aproape decât pe oricine și orice, este cel care se inspiră din viata Profetului și care inspiră altora bunătate, corectitudine și blândețe.

new-muslims.info/ro 

Source Link

Views: 1

Viața Profetului Muhammad – partea a 3-a

  Cat despre Muhammed, el avea un sprijin „exterior”, protectia unchiului sau Abu Talib, noua capatenia a clanului  hasemit. Casatoria cu Khadija i-a furnizat sprijinul „launtric”. Ea era unica sa sotie, careia ii impartasea grijile si aspiratiile sale. Khadija a fost foarte atenta cu el pana la moartea sa, survenita douazeci si cinci de ani […]

 

Cat despre Muhammed, el avea un sprijin „exterior”, protectia unchiului sau Abu Talib, noua capatenia a clanului  hasemit. Casatoria cu Khadija i-a furnizat sprijinul „launtric”. Ea era unica sa sotie, careia ii impartasea grijile si aspiratiile sale. Khadija a fost foarte atenta cu el pana la moartea sa, survenita douazeci si cinci de ani mai tarziu. Muhammed  i-a cinstit intotdeauna memoria  si vorbea despre ea numai cu cuvinte dragastoase, in asa fel incat i-a trezit gelozia viitoarei sale sotii, Aysha.

cave_of_hira_ghaar_hiraa-6   În această perioadă a vieţii lui, Muhammed a călătorit mult. Apoi, pe la 40 de ani (610 d.Ch.), el a început să se retragă pentru a medita într-o peşteră pe Muntele Hira în afara Meccăi unde a avut loc primul mare eveniment al Islamului. Într-o zi, pe când stătea în peşteră, el a auzit o voce, mai târziu indentificând-o ca fiind cea a îngerului Gavriil, care i-a poruncit: „Citeşte! În numele Domnului tău care a creat, care a creat pe om din sânge închegat!”   De trei ori Muhammed a susţinut că nu e capabil să o facă, dar de fiecare dată porunca i-a fost repetată. În sfârşit, Muhammed a recitat cuvintele a ceea ce reprezintă acum primele cinci versete ale capitolului 96 din Coran, cuvinte care îl proclamă pe Dumnezeu creator al omului şi sursa întregii ştiinţe.

La început Muhammed a divulgat experienţa lui numai soţiei şi cercului foarte apopiat. Dar cu cât a avut  mai multe revelaţii care proclamau unicitatea Dumnezeului universal, adepţii lui au crescut la număr, la început printre săraci şi sclavi, dar mai târziu şi printre oamenii de vază ai Meccăi.

Revelaţiile pe care le-a avut în această perioadă şi cele pe care le-a avut mai târziu sunt toate încorporate în Coran, Scriptura Islamului.

Nu toţi au acceptat mesajul lui Dumnezeu transmis prin Muhammed. Chiar şi în propriul lui clan au fost unii care au refuzat învăţăturile lui şi mulţi comercianţi s-au opus în mod activ mesajului. Paradoxal, aceasta opozitie, a servit la intensificarea sensului misiunii lui Muhammed şi înţelegerii a felului în care Islamul diferă de păgânism. Credinţa în unicitatea lui Dumnezeu este cea mai importantă în Islam: şi acest concept sta la baza intregii dogme islamice. Versetele coranice subliniază unicitatea lui Dumnezeu, îi avertizează pe cei care o neagă că îi aşteaptă o pedeapsă iminentă, şi declară nemărginită compasiune acelora care se supun voinţei Lui.

Aceste versete vorbesc necontenit de  Ultima Judecată, când Dumnezeu, Judecătorul, va pune în balanţă credinţa şi faptele fiecărui om, răsplătindu-l pe credincios şi pedepsindu-l pe păcătos. Deoarece Coranul a respins politeismul şi a subliniat responsabilitatea morală a omului în imagini puternice, a prezentat o shimbare solemnă pentru meccanii mondeni.

 

Source Link

Views: 1

Religia inutilă?

F. Gulen   Cei care răspund cu Da acestei întrebări, își bazează răspunsul pe următoarele presupuneri: Persoanele care nu puteau explica sau controla un anumit fenomen natural, l-au atribuit creatorului său. Sau, oamenii au desemnat anumitor fenomene o aură de consacrare. În unele cazuri s-a mers până la zeificare; astfel a devenit Gangele sfânt pentru […]

F. Gulen

 

Cei care răspund cu Da acestei întrebări, își bazează răspunsul pe următoarele presupuneri: Persoanele care nu puteau explica sau controla un anumit fenomen natural, l-au atribuit creatorului său. Sau, oamenii au desemnat anumitor fenomene o aură de consacrare. În unele cazuri s-a mers până la zeificare; astfel a devenit Gangele sfânt pentru indieni, Nilul pentru egipteni și vacile sfinte atât pentru indieni cât și pentru egipteni.

Unele culturi împart această aură în două zeități, una bună și cealaltă rea, ceea ce a dus la atribuirea de dragoste și milostenie uneia și teroare și pedeapsă celeilalte. Această dispută este folosită pentru a explica Raiul și Iadul și de a ajunge la concluzia că religia a devenit o comoditate de clasă mijlocie precum și o unealtă folosită de cei puternici și de cei religioși pentru a controla masele. Cu alte cuvinte, în terminologie comunistă, religia a devenit drogul oamenilor.

Eu resping această idee din următorul motiv: religia nu este un produs compus al fricii sau a lipsei rațiunii.

Inutilitatea religieiCuvântul arab pentru religie este din. Printre multe dintre înțelesurile sale se află și: ascultarea, recompensa și calea cea bună; toate acestea fiind în strânsă legătură. Calea este cea care duce prin, ascultarea și supunerea lui Dumnezeu, la Cel Atotputernic. După ce murim va trebui să dăm socoteală a ceea ce am făcut în tot timpul în care ne-am aflat pe această cale. În sens tehnic, din poate fi definită ca fiind “Legea Absolută Divină ce îndeamnă individul prin sunetul minții la bine.” Așa cum legea face distincția între o persoană responsabilă din punct de vedere legal între una iresponsabilă, așa este necesară rațiunea pentru ca oamenii să poată duce o viață religioasă. Religia există pentru că noi avem rațiune și putere de înțelegere.

Libera noastră voință ne oferă posibilitatea de a-L asculta sau nu pe Dumnezeu. Supunerea este necesară, dar nu poate fi impusă. Ideea că religia este necesară doar pentru că putem obține beneficii de pe urma ei într-o sferă diferită de cea umană, este ilogică. Adevărata religie nu neagă libera voință. Din contră, ne arată că natura a fost creată pentru a ne fi nouă de folos și pentru a ne mări potențialul, subliniind că putem face propriile alegeri folosind libertatea ce provine de la Dumnezeu.

Refuz să cred că religia este o urmare a deficienței rațiunii. Religia își are rădăcinile în credință[1]. Deși putem deduce existența Creatorului Universului prin intermediul rațiunii, o asemenea deducție este vulnerabilă. Credința în Dumnezeu este posibilă doar cu ajutorul ghidării unui Profet. Toți Profeții au fost înzestrați cu anumite semne (de exemplu: miracolele) ce confirmă investirea lor de Dumnezeu. Scriptura Divină cu care a fost trimis el umanității este cel mai semnificativ miracol. Noi trebuie să urmăm Cartea, credința și acțiunile Profetului (s.a.a.w.s).

 

– sfârșitul primei părți –

Source Link

Views: 2