Tag: Ali

Cum a fost ‘Ali ales calif?

    Care este background-ul în cazul alegerii celui de-al patrulea calif dreptcălăuzit?               În timpul conducerii lui ’Osman au existat unele greutăţi şi periode dificile, însă mulţi istorici sunt de acord că motivul cel a important a fost că răspândirea Islamului era una rapidă şi un număr mare de oameni începuseră să urmeze […]

 

 

Care este background-ul în cazul alegerii celui de-al patrulea calif dreptcălăuzit?

 

shutterstock_93404287            În timpul conducerii lui ’Osman au existat unele greutăţi şi periode dificile, însă mulţi istorici sunt de acord că motivul cel a important a fost că răspândirea Islamului era una rapidă şi un număr mare de oameni începuseră să urmeze Islamul în atât de multe şi variate zone, iar dintre aceştia nu toţi avuseseră şansa să se dezvolte în Islam sub supravegherea Profetului, aşadar erau unele aspecte cu care ei veneau din trecutul lor. Greutăţile au sfărşit prin asasinarea celui de-al treilea calif, ’Osman, un om foarte pios.

După asasinarea lui ’Osman situaţia era destul de confuză şi depresivă, iar ’Ali era foarte deprimat şi nefericit din cauza celor întâmplate. El se izolase şi s-a retras în singurătate. Unii dintre companionii proeminenţi ai Profetului au mers la el şi l-au implorat spunându-i că în timpurile de faţă, în situaţia dată  ei nu se puteau gândi la altcineva care să fie mai calificat şi competent pentru a fi cel de-al patrulea calif. Unii istorici afirmă că  el a ezitat şi a preferat să fie mai mult un sfătuitor decât un conducător. Acesta a fost caracterul şi firea tuturor califilor drept-călăuziţi. Ei erau toţi umili şi nu ajunseseră la conducere pentru putere, pentru că acea funcţie necesita foarte mult sacrificiu, nu precum în zilele noastre când conducătorii au tot felul de beneficii.

El a spus că nu poate accepta aceasta decât în moschee, locul comun pentru fiecare musulman şi musulmană de a-şi exprima opinia, şi cu accepţiunea şi consensul celorlalţi musulmani. Aceasta ne arată, din nou, aceleaşi principii de bază la care aderau toţi cei patru califi. Aceasta arată că indiferent de metoda sau mecanismul prin care fiecare dintre aceşti patru califi drept-călăuziţi a fost ales, fiecare dintre aceştia a fost ales după ba’iah.

 

 

sursa: Interviuri cu Jamal Badawi

Source Link

Views: 0

Cum a fost ales Osman calif?

    Aţi putea explica circumstanţele în care a fost ales Osman calif?   O situaţie similară precum la alegerea celui de-al doilea calif a apărut atunci când Omar era pe moarte acolo unde a făcut sugestii pentru a evita prea multe conflicte şi diviziuni. El a numit şase companioni proeminenţi ai Profetului care erau […]

 

 

Aţi putea explica circumstanţele în care a fost ales Osman calif?

 

Namib_Desert_Namibia(2)O situaţie similară precum la alegerea celui de-al doilea calif a apărut atunci când Omar era pe moarte acolo unde a făcut sugestii pentru a evita prea multe conflicte şi diviziuni. El a numit şase companioni proeminenţi ai Profetului care erau cunoscuţi a fi dintre cei zece. În tradiţia islamică există zece companioni ai Profetului care au primit în mod explicit vestea că ei vor merge în Paradis. Aceasta înseamnă că, atât Allah cât şi Profetul erau foarte mulţumiţi de credinţa şi cu practica lor şi de faptul că ei aveau să-şi trăiască vieţile lor, dar şi să moară ca dreptcredincioşi. Aceştia şase îi includeau pe ’Ali, ’Osman (care a fost ales cel de-al treilea calif), AbdulRahman ibn ‘Auf, Sa’ad ibn Mu’adh, Al Zubair şi Talha. Aceştia erau cei şase pe care ’Omar i-a nominalizat.

El a fost destul de strict şi a spus că toţi cei şase ar trevui să se întâlnească şi să numească pe cineva dintre ei pentru a fi sugerat oamenilor şi că nu ar trebui să existe vreo diviziuneşi nimeni nu ar trebui să devieze. Odată ce exista o înţelegere asupra acestui lucru, cu toţii ar fi trebuit să fie uniţi pentru ca ei să aleagă unul dintre cei şase, pe care să-l spijine cu toţii. În timpul întrunirii celor şase, AbdulRahman bin ’Auf a făcut o sugestie şi a întrebat „Cine dintre voi se oferă să-şi retragă nominalizarea?”. A urmat un moment de linişte, iar el a luat iniţiativa şi a afirmat că îşi va retrage nominalizarea şi că nu vrea să devină un conducător.

Astfel ei au convenit ca el să fie mediator. El a luat de la ei jurământul că indiferent d ce se decide, cu toţii vor urma acel lucru. Ela  încercat în mai multe feluri să afle care era consensul. Astfel el a ales doi membri mai proeminenţi ai acestei comisii pe ’Ali şi pe ’Osman. El a mers la fiecare în parte atunci când ei erau singuri. A mers la ’Osman şi i-a spus „Presupune că nu vei fi tu cel ales să fii conducător; cine crezi că ar fi în acest caz cel care merită cel mai mult?”. El a răpuns că acela ar fi ’Ali (vărul Profetului). Apoi a mers la ’Ali şi i-a pus aceeaşi întrebare, iar ’Ali i-a spus că ’Osman. În afară de aceştia doi, alţi doi membri proieminenţi, Al-Zubair şi Sa’a şi-au manifestat preferinţa accentuată pentru  ’Osman. Aceasta fusese una dintre căile prin care a obţinut o părere de la membrii comisiei. În plus, AbdulRahman ibn ’Auf şi-a petrecut mai ulte nopţi întrunindu-se, discutând şi consultându-se cu companioni ai Profetului pe lângă consultarea cu oameni obişnuiţi. El a constatat că atât ’Ali cât ’Osman păreau a fi candidaţii cei mai puternici şi mai mult acceptaţi, cu o uşoară inclinaţie spre ’Osman. În acel moment nevoia părea să încline balaţa spre ’Osman.

Pe lângă aceasta, el a ţinut o întrunire generală după rugăciunea din zori (fajr) care se împlineşte cu 75 de minute înainte de răsăritul soarelui. La acea rugăciune erau foarte mulţi oameni prezenţi în moschee, printre care oameni care emigraseră de la Mecca la Medina şi unii dintre bătinaşi (Al-Ansar), unii comandanţi de luptă sau alţi comercianţi cunoscuţi. Ei au vorbit acolo despre virtuţile lui ’Osman şi ale lui ’Ali, iar în opinia lui AbdulRahman ibn ’Auf au sfârşit cu concluzia în favoarea lui ’Osman. Atunci când el a propus că legământ ar trebui făcut faţă de ’Osman, oamenii au acceptat. Încă o dată vreau să punctez că această numire a avut loc abia după ce ’Osman a câştigat legitimitatea din partea maselor drept al treilea succesor sau conducător după Profetul Muhammed.

 

 

sursa: Interviuri cu Jamal Badawi

Source Link

Views: 4

Toleranță religioasă și mari personalități

  A. Hussain     Jaber bin Abdullah a transmis: „A trecut pe lângă noi un cortegiu funerar. Profetul s-a ridicat în picioare și ne-am ridicat și noi și i-am zis: <Acesta este cortegiul unui evreu.> Dar el a raspuns: <Și el nu este un suflet? Cand vedeti un cortegiu funerar, ridicati-va in picioare!>” Aceasta […]

 

A. Hussain

 

 

Jaber bin Abdullah a transmis: „A trecut pe lângă noi un cortegiu funerar. Profetul s-a ridicat în picioare și ne-am ridicat și noi și i-am zis: <Acesta este cortegiul unui evreu.> Dar el a raspuns: <Și el nu este un suflet? Cand vedeti un cortegiu funerar, ridicati-va in picioare!>”

Aceasta intamplare este o marturie despre toleranta  Islamului, despre simplitatea si justetea lui.

Califul Omar ben al Khattab, supranumit Cel care deosebeste adevarul de neadevar, a spus : « Cum de i-ati  facut pe oameni robi, cand mamele voastre v-au nascut pe voi liberi ? »

Intr-adevar, statul islamic si civilizatia islamica s-au  inaltat si s-au intins datorita calitatilor alese ale musulmanilor, datorita faptului ca ei au fost nedrepti, i-au  tratat frumos pe ceilalti, au trait in buna vecinatate cu ei si au avut relatii bune cu ei.

Iata in continuare o relatare despre pierderea scutului de catre Ali ben abi Talib, emirul vesnic al participantilor la razboiul sfant, in ziua bataliei de la Saffin. Scutulcare i-a cazut a fost luat de un evreu si cand Ali l-a descoperit la acest evreu, au mers sa judece intre ei cadiul musulmanilor. In vremea aceea, Ali era emir peste oameni, insa el nu a avut o proba care sa dovedeasca faptul ca scutul i-ar fi apartinut, afara de marturia fiului sau Al- Hasan. Cadiul i-a zis : Eu stiu ca spui adevarul, emirule, dar nu ai nici o proba. Marturia  fiului tau in favoarea ta nu este de ajun . Si evreul a pastrat scutul in posesia sa. Cadiul a hotarat  ca scutul ii revine evreului, iar Ali s-a opus hotararii lui si a iesit.

Aceasta este dreptatea si toleranta, iar Ali a dovedit  modestie si rabdare.

Insa evreul s-a minunat de calitatile lui si de dreptatea si toleranta Islamului si a zis :

« Marturisesc ca acestea sunt calitati ale profetilor, ca aceasta este religia cea adevarata si ca scutul ii apartine lui Ali. Marturisesc ca nu exista alta divinitate in afara de Allah si marturisesc ca Muhammad este trimisul lui Allah ».

Istoricul si cercetatorul britanic vestit Arnold Thomas afirma ca « arabii crestini care traiesc in vremea noastra in mijlocul comunitatilor musulmane reprezinta o dovada a acestei tolerante ».

Iar cunoscuta cercetatoare britanica Eveline Cubold  afirma in lucrarea sa « Cautarea lui Dumnezeu », referindu-se  la toleranta, simplitatea si justetea Islamului : »Eu nu inteleg  cum a fost Islamul departe de indurare, de vreme ce el nu a constrans prin forta nici o singura comunitate sa-l adopte ca religie, in conformitate cu prescriptia coranica referitoare la faptul ca nu exista constrangere in religie ».

Un alt secret si un alt factor al fortei si raspandirii Islamului cel vesnic si singular constau in chemarea lui la credinta intr-o singura divinitate. El este prima si cea din urma religie care a adus omenirii, popoarelor si intregii lumi credinta intr-o singura divinitate, in Allah Cel Unic.

Ganditorul si filozoful francez cunoscut Gustav Le Bon  afirma in lucrarea sa « Civilizatia arabilor »  : « Islamul  si

lebon-ea7acngur  se poate mandri cu faptul ca este prima religie care a adus lumii credinta in divinitatea unica ». Apoi, ganditorul  francez adauga : « Marea usurinta a Islamului se discerne din  monoteismul pur si tocmai in aceasta usurinta se afla secretul  fortei Islamului ».

Ganditorul si filozoful britanic Wells afirma: “ Islamul a  devenit dominat si s-a raspandit pentru ca el este cel mai bun  sistem social care a aparut in decursul timpului”.

Un alt filozof francez afirma in lucrarea sa cu titlul “Progresul gandirii umane” ca “religia lui Muhammad este cea mai simpla dintre religii in privinta normelor ei, cea mai suportabila dintre ele in privinta ritualurilor si cea mai toleranta dintre ele in privinta principiilor”.

 

 

sursa: IslamulAzi

Source Link

Views: 6