Călătoria sufletului după moarte

  Ce este sufletul? Este dintre lucrurile care ţin de Nevăzut şi el este explicat prin revelaţiile din Nobilul Qur’an şi prin Sunna. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis: „Nimic din această lume nu vă va duce mai aproape de Paradis decât cele ce v-am transmis şi v-am statornicit, şi […]

Ce este sufletul?
Este dintre lucrurile care ţin de Nevăzut şi el este explicat prin revelaţiile din Nobilul Qur’an şi prin Sunna.
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis:
„Nimic din această lume nu vă va duce mai aproape de Paradis decât cele ce v-am transmis şi v-am statornicit, şi nimic din această lume nu vă va apropia mai mult de Focul Iadului decât cele asupra cărora eu v-am prevenit. ”(Musnad Aş-Şaafi’ii)

Iudeii l-au întrebat pe Rasuul_Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) despre suflet şi el le-a răspuns recitând: «Te întreabă despre suflet. Spune: “Sufletul este din porunca Domnului meu!” Iar vouă nu v-a fost dată decât puţină ştiinţă.» (17:85)

Sufletul este o creaţie a lui Allah (Subhanahu wa Ta’ala), care are ca rol de a da viaţă trupului omenesc. Dacă el stă în trupul omului, atunci acesta are viaţă, iar dacă îl părăseşte, atunci omul moare, după care sufletul acesta ori e primit în Paradis ori trimis să îşi primească pedeapsa.

Sufletul nu se poate reîntoarce, nici al celui drept-credincios din Paradis înapoi în trup, şi nici sufletul celui păcătos nu poate scăpa de pedeapsa mormântului reîntorcându-se în trup.

Pios sau nelegiuit, sufletul nu se va mai reîntoarce în lumea pământească, nici măcar să se răzbune sau să îi ajute pe cei care mai sunt încă în această viaţă lumească.

In Islam nu există teoria sau concepţia reîntoarcerii unui suflet ca să împlinească un act de dreptate şi să pună lucrurile pe calea ce bună sau să repare vreo greşeală.

Islamul ne învaţă că Allah (Subhanahu wa Ta’ala) este Cel Care face dreptate şi Cel Care decide ce i se cuvine fiecăruia, după fapte şi că nedreptatea, sub orice formă, nu va scăpa nepedepsită.

Ce este moartea?
Se produce când sufletul părăseşte corpul uman şi trece în starea de «barzakh» – care este perioada de timp cuprinsă între momentul morţii şi momentul în care este primit în Lumea de Apoi.

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 2

Călătoria sufletului după moarte -2

  Venirea îngerilor a. Pentru omul cu suflet bun Ingeri cu feţe luminoase, strălucind ca soarele, vor coborî din Ceruri, aducând cu ei un giulgiu şi mireasma Raiului şi se vor opri departe de omul acela încât abia că îi va putea zări. Ingerul Morţii se va apropia şi-i va spune: «O, suflet bun, vino să […]

Venirea îngerilor

a. Pentru omul cu suflet bun
Ingeri cu feţe luminoase, strălucind ca soarele, vor coborî din Ceruri, aducând cu ei un giulgiu şi mireasma Raiului şi se vor opri departe de omul acela încât abia că îi va putea zări. Ingerul Morţii se va apropia şi-i va spune: «O, suflet bun, vino să primeşti iertarea lui Allah (Subhanahu wa Ta’ala) şi recompensa Lui.» Şi sufletul aceluia va părăsi corpul uşor precum un abur, iar Ingerul Morţii îl va cuprinde şi, într-o clipită, ceilalți îngeri îl vor pune în acel giulgiu şi îl vor învălui în parfumul Edenului. Şi sufletul acela va răspândi un miros plăcut, mai îmbătător decât cel mai aromat mosc de pe Pământ.

b. Pentru omul cu suflet păcătos
Ingeri cu feţe întunecate, vor coborî din Ceruri şi vor aduce cu ei un veşmânt aspru de pâslă şi vor sta departe de el, că abia dacă îi va putea zări. Ingerul Morţii va veni la el şi îi va spune: «O, suflet netrebnic, părăseşte acest trup, în dezgustul lui Allah (Subhanahu wa Ta’ala)!». Atunci, sufletul se va împrăştia în tot trupul, dar Ingerul Morţii îl va smulge fără milă, ca şi cum s-ar smulge un ciulin din lâna udă şi îl va cuprinde, numai că vor veni ceilalți îngeri numaidecât şi-l vor pune în pâsla aceea. Şi sufletul acela va degaja o duhoare cumplită, mai înfiorătoare decât cea a unui cadavru găsit vreodată pe Pământ.

Urcarea la Ceruri
a. Pentru omul cu suflet bun
Ingerii vor urca sufletul celui credincios în al Şaptelea Cer şi toți îngerii cu care se vor întâlni vor întreba: «Al cui este acest suflet bun?», iar ei vor răspunde: «Al lui cutare, fiul lui cutare şi cutare…» şi-l vor lăuda numindu-l cu cele mai frumoase atribute cu care oamenii l-ar putea lăuda pe Pământ. Apoi, sufletul celui credincios va fi dus la Allah (Subhanahu wa Ta’ala). Allah (Subhanahu wa Ta’ala) va zice:«Consemnează cartea robului Meu în Illiion şi duce-ţi-l înapoi pe Pământ, căci din el am creat omenirea, şi lui i-o dau, şi din el o voi ridica iarăşi!»

b. Pentru omul cu suflet păcătos
Ingerii vor urca şi sufletul celui păcătos la Ceruri, şi nu va fi înger cu care să se întâlnească şi să nu întrebe: «Al cui este sufletul acesta păcătos?», iar ei vor răspunde «Al lui cutare, fiul lui cutare şi cutare…» şi-l vor ocărî folosind cele mai urâte epitete care se cunosc pe lumea asta. Când sufletul celui păcătos va ajunge în cerul cel mai de jos, va cere să se deschidă o poartă pentru el, dar poarta nu se va deschide. Allah (Subhanahu wa Ta’ala) va zice:«Consemnaţi cartea acestuia în Sijjiin şi zvârliţi sufletul lui jos, în Pământ.»

sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 2

PRIMELE ZILE DIN LUNA DHUL-HIJJAH

Marele savant in jurisprudenta islamica, Sayyid Sabiq scrie urmatoarele despre primele zece zile din Luna Dhul-Hijjah: „Jabir (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cele zece zile ale lunii Dhul Hijjah sunt cele mai bune zile la Allah.” Un bărbat a întrebat: […]


Marele savant in jurisprudenta islamica, Sayyid Sabiq scrie urmatoarele despre primele zece zile din Luna Dhul-Hijjah:

„Jabir (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cele zece zile ale lunii Dhul Hijjah sunt cele mai bune zile la Allah.” Un bărbat a întrebat: „Sunt aceste zece zile mai bune decât acelaşi număr de zile petrecute luptând pentru Allah?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Sunt mai bune decât acelaşi număr de zile petrecute luptând pentru Allah. Dar nu există o zi mai bună în faţa lui Allah decât ziua de `Arafah . În această zi Allah Preaînaltul coboară în cel mai apropiat cer şi este mândru de robii Săi de pe pământ şi le spune celor din ceruri: „Priviţi robii Mei. Au venit de departe sau din împrejurimi, cu părul răvăşit şi fetele prăfuite, spre a căuta Mila Mea, deşi nu au văzut încă pedeapsa Mea. Cu mult mai mulţi oameni sunt eliberaţi din Focul Iadului decât în orice altă zi.” Al-Munzhri a spus că acest hadis a fost relatat de Abu Ya’ala, Al-Bazzar, Ibn Khuzaimah şi Ibn Hibban, ale carui exprimare a fost dată aici.

Ibn al-Mubarak a relatat de la Sufyan Ath-Thauri, care a relatat de la Az-Zuabir bin Ali, care la rândul său a relatat de la Anas bin Malik: „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a petrecut ziua la `Arafah  până aproape de apusul soarelui. Apoi a spus: «Bilal, cere oamenilor să facă linişte şi să mă asculte.» Bilal s-a ridicat şi a cerut oamenilor să facă linişte şi să îl asculte pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Când oamenii au făcut linişte, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Oameni, Acum puţină vreme îngerul Gibril / Gavril a venit la mine, mi-a transmis salutări din partea lui Allah şi mi-a spus că Allah i-a iertat pe toţi cei care îşi petrec ziua la `Arafah , toţi cei care se opresc la Mash’ar al-Haram şi că le-a garantat datoriile.» Atunci ’Umar bin al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) s-a ridicat şi a întrebat: «Trimis al lui Allah, acestea sunt numai pentru noi?» Profetul a răspuns: «Acestea sunt pentru voi şi toţi cei care vor veni după voi până în Ziua de Apoi.» ’Umar a exclamat: «Cât de îndestulătoare sunt binecuvântările lui Allah!»”

Muslim şi alţii au consemnat de la Aişah că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Allah eliberează din Focul Iadului în ziua de `Arafah  mai mulţi oameni decât în orice altă zi şi Allah vine mai aproape în acea zi şi spune cu mândrie către îngeri: «Ce-şi doresc şi ce caută aceşti oameni?»”

 Abu Darda a relatat că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „În nicio altă zi nu se simte Şeitan atât de neînsemnat, umilit şi furios precum în ziua de `Arafah .” Motivul pentru acest lucru este mila pe care Allah o pogoară şi iertarea pe care o oferă oamenilor pentru păcatele majore. O singură zi a fost mai binecuvântată decît aceasta, ziua Bătăliei de la Badr, când mult mai multe binecuvântări au coborât asupra oamenilor, cauzându-i lui Şeitan o tristete şi mai mare. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost întrebat: „Trimis al lui Allah, ce a văzut Şeitan în ziua Bătăliei de la Badr?” „El l-a văzut pe îngerul Gavriil conducând armata de îngeri”, a răspuns el.

’Amr bin Shu’aib a relatat de la tatăl şi bunicul său, care a spus că în Ziua de `Arafah  Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cel mai mult s-a rugat cu aceste cuvinte:

La ilaha illallahu wahdahu la sharika lahu, lahul mulk wa lahul hamd, biyadihil khair wa huwa ‘ala kulli sha’in qadir.

Nu există altă divinitate în afară de Allah. El nu are asociaţi. Doar Lui îi aparţine împărăţia şi toată slava. În Mâna Lui este tot binele şi toată puterea.”

A fost relatat de Ahmad şi Tirmidhi (şi aceasta este exprimarea lui Tirmidhi) că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cele mai bune rugi în ziua de `Arafah , cel mai bun lucru pe care eu şi ceilalţi profeţi înaintea mea au spus:


La ilaha illallahu wahdahu la sharika lahu lahul mulk wa lahul hamd wa huwa ‘ala kuli sha’in qadir.

Nu există altă divinitate în afară de Allah, El nu are asociaţi. Doar Lui îi aparţine împărăţia şi toată slava. El este cu putere peste toate.”

Al-Hussain bin Al-Hasan Al-Maruzi a relatat: „L-am întrebat pe Sufyan bin ’Uyainah: «Care este cea mai bună rugă pentru ziua de `Arafah ?» El a răspuns: « La ilaha illallahu wahdahu la sharika lahu lahul mulk wa lahul hamd wa huwa ‘ala kuli sha’in qadir / Nu există altă divinitate în afară de Allah, El nu are asociaţi. Doar Lui îi aparţine împărăţia şi toată slava. El este cu putere peste toate.» I-am spus: «Dar aceasta este o preamărire a lui Allah şi slava Sa, nu este o rugă.» Atunci Sufyan a întrebat: «Nu ştii relatarea lui Malik bin Al-Harith care o explică?» I-am răspuns: «Spune-mi despre ea.» El a spus: «Mansur a relatat că Malik bin al-Harith: «Allah Preaînaltul spune: ‹Dacă un rob al Meu îşi petrece timpul slăvindu-Mă şi preamărindu-Mă, în loc să Îmi ceară ceva din ce are nevoie, îi dau ceva mai bun decât dau celor care Îmi cer ceva din nevoile lor.› Apoi a adăugat: «Aceasta explică spusele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) Nu ai auzit ce Ummaya bin Abi-Salt i-a spus lui Abdullah bin Jad’an când a cerut mâna lui Na’ilah în căsătorie?» I-am răspuns că nu. Atunci el mi-a spus: «Umaya i-a recitat (aceste versuri) lui Abdullah bin Jad’an:

Trebuie să îşi spun nevoile mele sau modestia ta este suficientă (pentru a pleda cauza mea), căci modestia este natura ta,
Tu eşti un bun cunoscător al drepturilor (şi obligaţiilor) şi vii dintr-o familie distinsă şi respectabilă,
Când cineva îţi aduce laude, nu trebuie să o repete.»


Apoi Sufyan a spus: «Husain, ai văzut cum oamenii sunt încântaţi de laude şi sunt dispuşi să împlinească cereri, fără să fie măcar rugaţi. Ce putem să mai spunem de Creatorul lor?»”
Al-Baihaqi a relatat de la Ali (cu un lanţ de relatatori slab) că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cea mai des rostită rugă de profeţii de dinaintea mea şi de mine, în Ziua de `Arafah  este aceasta:

La ilaha illallahu wahdahu la sharika lahu, lahul mulk wa lahul hamd wa huwa ‘ala kuli sha’in qadir. Allahumma ‘ij’al fi basri nuran wa fi sam’i nuran wafi qalbi nuran. Allahumma ashrah li sadri wa yassir li amri. Allahumma ‘uzhubika min waswasis sadri wa shatatil amr wa sharri fitnatil qabr wa sharri ma yaliju fil lail wa sharri ma yaliju fin naharwa sharri ma tahubu bihi riyah wa sharri bawa’iqid dahr.

Nu există altă divinitate în afară de Allah. El nu are asociaţi. Lui îi aparţine împărăţia şi are putere peste toate. O, Allah, pune lumină (înfrumare) în privirea mea, în auzul meu, în inima mea. O, Allah, Deschide-mi pieptul şi uşurează-mi munca. O, Allah, caut refugiu la Tine de şoaptele rele, de confuzie, de încercările mormântului, de răul ce are loc ziua şi noaptea, de răul purtat de vânturi şi de năpastele lumii.”

Tirmidhi a relatat de la Ali că rugile cele mai folosite de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în timpul şederii sale la `Arafah  a fost:


Allahumma lakal hamdu kalladhi naqulu wa khairam mimma naqulu, Allahumma laka salati wa nusuki wa mahyaya wa mamati wa ilaika ma’abi wa laka rabbi turathi allahumma inni a’udhubika min ‘adhabil qabri wa waswasatis sadri wa shatatil amri allahumma inni a’udhubika min sharri ma tahubbu bihi riyhu.

 Toată lauda Îţi aparţine, o, Allah, aşa cum spunem şi mai bine decât putem spune. O, Allah, rugile, adorarea, viaţa şi moartea mea sunt pentru tine. O, Allah! La Tine este întoarcerea mea, Ţie îţi aparţine tot ce am. O, Allah, caut adăpost la Tine de chinurile mormântului, şoaptele rele, confuzia şi de orice aduce vântul.”

S-a confirmat faptul că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a ţinut post în Ziua de `Arafah . Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Ziua de `Arafah , Ziua de Sacrificiu (Yawm an-Nahr) şi Ayam Tashriq (zilele de 10, 11 şi 12 Dhul-Hijjah) sunt zilele noastre de sărbătoare. Sunt zile pentru a mânca şi a bea.” A fost de asemenea stabilit că Profetul a interzis să se ţină post în Ziua de `Arafah , dacă se stă la `Arafah  (pentru pelerinaj).

Acest lucru a determinat ca majoritatea savanţilor să ajungă la concluzia că de fapt este recomandat să nu se ţină post în ziua de `Arafah , astfel ca un pelerin să fie suficient de puternic pentru a se dedica în întregime actelor de adorare şi rugilor.

Unele relatări care încurajează postul în Ziua de `Arafah  se referă la persoanele care nu se află la `Arafah , împlinind pelerinajul.

 

___________

Traducere din vol V din Fiqh-us Sunnah, autor Sayyid Sabiq.

Source Link

Views: 5