Semnele lui Allah

Semnele lui Allah   Astfel vă face Allah semnele Sale învederate, pentru ca voi să pricepeți! (Al Baqara 242) Cerul, plantele, animalele, oceanele, munții, alternanța zilei și a nopții, nașterea, viața și moartea, soarele și luna, vântul, ploaia, timpul, toate sunt create într-o stare de perfecțiune. Toate aceste semne reprezintă dovada incontestabilă că Allah este […]

Semnele lui Allah

 

Astfel vă face Allah semnele Sale învederate, pentru ca voi să pricepeți!

(Al Baqara 242)

timthumb 2 Semnele lui AllahCerul, plantele, animalele, oceanele, munții, alternanța zilei și a nopții, nașterea, viața și moartea, soarele și luna, vântul, ploaia, timpul, toate sunt create într-o stare de perfecțiune. Toate aceste semne reprezintă dovada incontestabilă că Allah este unicul Creator.

Când te apasă o greutate și ai nevoie de liniște, ieși la o plimbare în natură. Toate frumusețile naturii pe care Allah le-a creat pentru a-ți încânta ochii și a-ți liniști inima sunt benefice pentru tihna ta, nu-i așa? Dar încearcă să nu te oprești doar la privit! Interacționează cu această creație perfectă și minunată și abia atunci te va încerca sentimentul adevărat și vei simți cât ești de binecuvântat!

Toate aceste semne” pe care Allah ne îndeamnă să le citim, să le observăm, sunt clare – dacă le vom privi, simți și vom medita asupra lor prin prisma credinței, însă cel mai important și benefic lucru pentru noi va fi punerea în practică a Coranului Kerim, fiindcă mulți oameni îl citesc fără a-l „simți”, fără a-l înțelege și fără a-l pune practică.

De ce încă mai sunt oameni care cred că omul provine din maimuță? Nu există niciun studiu al ADN-lui care să susțină această teorie a lui Darwin și care să arate legătura dintre om și maimuţă, așa cum a fost ea presupusă de către oamenii de știinţă și de către finanţatorii acestor studii.  Această idee, care este încă inoculată în școli, este total greșită. Așa cum Allah poate crea Universul și poate da viaţă, tot așa poate crea și diferite forme de viaţă, după voinţa Sa, și nu este nicio greutate în aceasta pentru El. El PreaÎnaltul este Creatorul și El poate schimba totul după Voinţa Sa, oricând dorește.

Semnele lui Allah

Allah subhanahu wa ta’ala ne vorbește în Coranul Kerim despre „cei care au ochi, dar nu văd, au urechi, dar nu aud, au mâini, dar nu știu să apuce „, iar aceștia sunt cei care nu văd și nu aud prin prisma credinței, creației și Creatorului.

Aceste semne pe care Allah subhanahu wa ta’ala le face clare pentru întreaga umanitate prin intermediul Sfântului Coran, sprijină și întăresc credința omului.

Dragă cititorule,  meditează la un verset pe zi și implementează-l în viața ta!

Meditează la semnele lui Allah prin prisma credinței și astfel îl vei cunoaște mai bine pe Creatorul tău,  vei conștientiza, vei fi împăcat și îi vei mulțumi pentru binecuvântările pogorâte asupra ta – pe care nu le poți  număra – și vei avea parte doar de izbândă, atât în această viață, cât și în Viața de Apoi, in shaa Allah!

Allah PreaÎnaltul spune:

“Am fost o comoară ascunsă si am voit să fiu cunoscut și de aceea am creat făpturile pe el, ca să Mă cunoască.“  (hadis sacru)

 

Din seria întâlnirilor săptămânale la Centrul cultural islamic  „Islamul azi” – „Lecția de vineri” – Să medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel Gemaledin. Acest text a fost redactat si editat de doamna Camelia H. 

Source Link

Views: 1

Ce ni se transmite prin versetul 273 din a doua sura

Ce ni se transmite prin versetul 273 din a doua sura   لِلْفُقَرَاءِ الَّذِينَ أُحْصِرُوا فِي سَبِيلِ اللَّهِ لَا يَسْتَطِيعُونَ ضَرْبًا فِي الْأَرْضِ يَحْسَبُهُمُ الْجَاهِلُ أَغْنِيَاءَ مِنَ التَّعَفُّفِ تَعْرِفُهُم بِسِيمَاهُمْ لَا يَسْأَلُونَ النَّاسَ إِلْحَافًا ۗ وَمَا تُنفِقُوا مِنْ خَيْرٍ فَإِنَّ اللَّهَ بِهِ عَلِيمٌ [Dați milostenie] pentru cei nevoiași, care se străduiesc pe calea lui Allah și nu […]

Ce ni se transmite prin versetul 273 din a doua sura

 

لِلْفُقَرَاءِ الَّذِينَ أُحْصِرُوا فِي سَبِيلِ اللَّهِ لَا يَسْتَطِيعُونَ ضَرْبًا فِي الْأَرْضِ يَحْسَبُهُمُ الْجَاهِلُ أَغْنِيَاءَ مِنَ التَّعَفُّفِ تَعْرِفُهُم بِسِيمَاهُمْ لَا يَسْأَلُونَ النَّاسَ إِلْحَافًا ۗ وَمَا تُنفِقُوا مِنْ خَيْرٍ فَإِنَّ اللَّهَ بِهِ عَلِيمٌ

[Dați milostenie] pentru cei nevoiași, care se străduiesc pe calea lui Allah și nu pot umbla prin lume! Cel neștiutor îi socotește înstăriți din cauza pioșeniei lor. Îi cunoști după semnul lor, căci ei nu cer de la oameni cu stăruință. Și orice bine pe care îl dăruiți, desigur Allah îl știe, căci El este Atoateștiutor [Alim]. (Al Baqara:273)

sapling Ce ni se transmite prin versetul 273 din a doua suraAșa cum probabil vă amintiți din versetele Sfântului Coran care vorbeau despre milostenie, sadaka este o acțiune benevolă pentru care Allah subhanahu wa ta’ala oferă răsplată. Acest verset include o categorie anume de oameni cărora este bine și recomandat a li se oferi sadaka, și anume cei nevoiași, care străduiesc pe calea lui Allah. Din punct de vedere lingvistic فقر înseamnă sărac, însă, deoarece „a fi sărac ” nu înseamnă că toți oamenii au același nivel de
sărăcie, cei săraci au fost diferențiați și clasați pe trepte diferite. Astfel că, لِلْفُقَرَآءِ din acest verset îi reprezintă pe cei nevoiași – acea categorie de oameni clasată pe o treaptă inferioară (ca nivel de sărăcie) față de oamenii săraci.

Ce ni se transmite prin versetul 273 din a doua sura

De ce se spune despre această categorie de oameni că „nu pot umbla prin lume”?

Această expresie poate avea mai multe sensuri, și nu se referă doar la acea categorie de oameni din vremea profetului Muhammed صلى الله عليه وسلم, care erau dedicați strict serviciului islamic și nu mai aveau timp liber pentru a-și câștiga traiul (ei se numeau Ashab al-Suffa și erau la dispoziția Trimisului صلى الله عليه وسلم pentru instruire – diferite misiuni, expediții, învățături islamice și transmiterea cunoștințelor acumulate), ci include حْصِرُواْ  – adică toți oamenii care sunt obligați să stea într-un loc din diverse motive: boală (nu se pot deplasa pentru a munci) sau situații politice (ce nu se regăseau în vremea Profetului Muhammed صلى الله عليه وسلم), dar pe care le regăsim în zilele noastre – refugiați, solicitanți de azil.

Ce ni se transmite prin versetul 273 din a doua sura

Cum recunoaștem această categorie de oameni?

Allah subhanahu wa ta’ala ne spune că acești oameni se diferențiază de ceilalți printr-o trăsătură caracteristică, și anume – pioșenia. Această smerenie face parte din demnitatea acestor oameni, onoarea lor ia naștere din credință – prin cumpătare și fără nicio exagerare. Demnitatea excesivă nu este un lucru bun și nu ia naștere din inteligență.
Cei nevoiași – لِلْفُقَرَآءِ – sunt cei care, deși sunt atât de săraci, au demnitate și nu stau cu mâna întinsă cerând cu insistență; ei „nu cer de la oameni cu stăruință” , ci sunt mulțumiți cu ceea ce Allah subhanahu wa ta’ala le-a dat. De asemenea, ففِ? تعَ? înseamnă că ei sunt atât de rezervați în ceea ce privește situația materială, știu să ascundă, să mascheze atât de bine această sărăcie, încât ceilalți care nu îi cunosc, au impresia că ei sunt dintre cei bogați – غْنِيَآءَ

Această trăsătură caracteristică a oamenilor nevoiași este îndrăgită de Allah subhanahu wa ta’ala, deoarece are la bază credința și mulțumirea față de El PreaÎnaltul. Aceștia încearcă pe cât posibil ca situația lor să nu devină o povară pentru comunitatea în care trăiesc. Ei nu au nevoie de averi sau alte lucruri materiale pentru a fi mulțumiți sau a se considera bogați, ci, așa cum a spus și profetul Muhammed صلى الله عليه وسلم, bogăția unui om constă în bogăția spirituală a sufletului său.

Mulțumirea cu ceea ce Allah subhanahu wa ta’ala a oferit omului, este cea mai mare și prețioasă comoară prin care acesta se poate apropia de El PreaÎnaltul și prin care poate obține liniștea sufletească, deoarece țelul lui este Akhira (Viața de Apoi) și nu Dunya (această viață trecătoare).

Profetul Muhammed صلى الله عليه وسلم i-a descris pe aceștia într-o relatare autentică: De la Anas bin Malik, care a relatat că Mesagerul lui Allah صلى الله عليه وسلم a spus:
“Cine își face din Viața de Apoi ţelul său, Allah îi face inima bogată și îi organizează lucrurile sale, și lumea (aceasta) vine la el (cu bogății), dacă o vrea sau nu. Și cine își face din lume (viața aceasta trecătoare) scopul său, Allah pune sărăcia chiar înaintea ochilor săi, și îi dezogarnizează treburile, si lumea (aceasta) nu vine la el (cu nimic în plus), în afară de ceea ce a fost scris pentru el.” (At-Tirmizi)

Și înțelegem din acest hadis că omul poate primi mai mult față de rizq-ul ce i-a fost scris, dacă este mulțumitor și țelul lui este Viața de Apoi și nu această lume efemeră.
Precum majoritatea versetelor coranice ne-au obișnuit deja, și acest verset se încheie cu unul dintre epitetele lui Allah subhanahu wa ta’ala – Atoateștiutor [Alim].”

 

____________________________________________

Acesta este un material editat si redactat de doamna Camelia H. pe baza întâlnirilor săptămânale la Centrul cultural islamic „Islamul azi” – „Lecția de vineri” – Să medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel Gemaledin.

© Nu este permisa preluarea materialului (sau a unor fragmente din el) fara acordul autorilor si mentionarea sursei. 

Source Link

Views: 1

Versetul împăciuirii

Versetul împăciurii   Care sunt acele situații grave care pot degenera din răspândirea unei știri procesată și  răspândită doar pe baza nivelului de cunoaștere, fără a judeca cu înțelepciune și a cerceta dacă sursa și mijloacele transmiterii sunt veridice, aflăm din versetul următor: Şi dacă două cete de dreptcredincioşi se ceartă între ele, voi împăcaţi-le! […]

Versetul împăciurii

 

Care sunt acele situații grave care pot degenera din răspândirea unei știri procesată și  răspândită doar pe baza nivelului de cunoaștere, fără a judeca cu înțelepciune și a cerceta dacă sursa și mijloacele transmiterii sunt veridice, aflăm din versetul următor:

Şi dacă două cete de dreptcredincioşi se ceartă între ele, voi împăcaţi-le! Dacă una dintre ele este nedreaptă cu cealaltă, atunci luptaţi împotriva celei care este nedreaptă până ce ea se întoarce la porunca lui Allah, iar când se întoarce, atunci împăcaţi-le pe ele cu dreptate şi fiţi nepărtinitori, fiindcă Allah îi iubeşte pe cei drepţi.   (Al-Hujurat 49:9)

Nu este de așteptat ca două grupuri de drept credincioși să se certe între  ele, nu-i așa? Iată,  însă,  că acest verset ne spune că acest lucru este posibil. Ce ar trebui să facă ceilalți care asistă la o asemenea situație? Tot versetul ne răspunde: „împăcaţi-le!”.

În Coran se spune ٱقْتَتَلُوcare înseamnă dispută, a purta o luptă pentru dobândirea unui lucru, ceartă contradictorie, iar faptul că ت este dublat, ne indică faptul că intervenția pentru împăcare ar trebui să aibă loc încă  din primele momente în care cearta a început.

Versetul împăciurii

Persoanele care încearcă să împace un grup de musulmani au nevoie de cunoaștere și înțelepciune: trebuie să asculte ambele părți, să încerce să afle cauzele disputei, să îi îndemne să renunțe la ceartă și să aibă teamă de Allah subhanahu wa ta’ala, să facă tot posibilul pentru a se ajunge la reconciliere.

De cele mai multe ori,  se întâmplă ca o persoană să intervină într-o dispută de acest gen cu bune intenții, însă, din lipsa înțelepciunii, să creeze neînțelegeri și mai mari între cele două părți aflate în conflict. Allah subhanahu wa ta’ala ne-a atenționat asupra acestui fapt  în versetul 6 – să nu pricinuiţi rău unui neam, din neştiinţă, în care oamenii erau  îndemnați să chibzuiască, adică să nu se încreadă orbește într-o știre  până ce nu cercetează realitatea folosindu-se de înțelepciune, riscând astfel să împlinească o faptă pe care să o regrete mai apoi.

2b27ae64bb96cde49a4f8988d9b58d6e Versetul împăciuiriiAllah subhanahu wa ta’ala îi îndeamnă pe musulmanii care participă la această reconciliere, să fie de partea celor slabi și nedreptățiți până în momentul când cei care au comis nedreptatea își vor da seama de această greșeală și se vor întoarce pe calea lui Allah subhanahu wa ta’ala și vor înapoia toate drepturile celor care au fost nedreptățiți.  De asemenea, când Allah subhanahu wa ta’ala spune fiţi nepărtinitori, îi îndeamnă pe cei care au reconciliat disputa să  fie corecți cu cei care au greșit și au nedreptățit și să nu îi facă pe aceștia să se simtă umiliți pentru greșeala lor.

Versetul împăciurii

Finalul versetului „…Allah îi iubeşte pe cei drepţi.”  nu are legătură doar cu acțiunea petrecută în acest verset. Între a face egalitate și a face dreptate este o mare diferență. Când Allah subhanahu wa ta’ala vorbește la modul general despre oameni și  despre faptele lor, înseamnă că vorbește despre întreaga omenire, iar în acest caz se aplică egalitatea: toți oamenii sunt egali și vor răspunde la fel în fața Creatorului lor.

Însă,  atunci când vine vorba despre Judecată,  lui Allah subhanahu wa ta’ala îi plac oamenii drepți, nepărtinitori și înțelepți. Prin urmare,  la Judecată oamenii vor avea nevoie de această formă de dreptate,  și nu de egalitate.

 

_______________

Din seria întâlnirilor săptămânale la Centrul cultural islamic  „Islamul azi”, „Lecția de vineri” – Să medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel Gemaledin. Acesta este un fragment din redactarea si editarea facute de doamna Camelia Hejou. 

Source Link

Views: 1