Tag: domnul dumnezeul

Cine este Allah?

    Si dupa cum se poate observa, in incercarea noastra de a raspunde la marea intrebare care a fost pusa despre Allah, referinta noastra a fost Allah Preainaltul si Preaslavitul Insusi, si aceasta pentru ca Allah este „ghayb” (adica absent din campul perceptiei noastre, necunoscut prin simturi, imperceptibil); nu L-am privit si nu L-am […]

 

 

Lafadz-Allah-Widescreen-Picture-Si dupa cum se poate observa, in incercarea noastra de a raspunde la marea intrebare care a fost pusa despre Allah, referinta noastra a fost Allah Preainaltul si Preaslavitul Insusi, si aceasta pentru ca Allah este „ghayb” (adica absent din campul perceptiei noastre, necunoscut prin simturi, imperceptibil); nu L-am privit si nu L-am vazut, ci ne-a fost impus sa credem in El si sa ne temem de El, fara a-L putea prcepe in mod  fizic, si tocmai aceasta este esenta adevaratei credinte.

Slava lui Allah, Cel care a luminat cu lumina revelatiei inimile dreptcredinciosilor si i-a scos in intunecimile necredintei la lumina, si i-a calauzit pe drumul celui Preamultumitor.

Si au fost cele mai marete lumini ale revelatiei textele coranice si cele privind sunnah Profetului (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) care vorbeau despre Allah, Domnul tuturor lumilor , Creatorul tuturor oamenilor, Facatorul cerurilor si al pamanturilor.

Si daca i-ar fi lasat Allah pe oameni fara calauzirea divina, si-ar fi trait viata in intunecimi deasupra altor  intunecimi.

Si cea mai de pret binecuvantare cu care Allah ne-a binecuvantat este calauzirea pe Calea cea dreapta si faptul ca ne-a dat posibilitatea sa-l cunoastem prin ceea ce ne-a fost revelat si ne-a dat prin aceasta stiinta, stiinta luminata de stralucirea credintei.

Si dreptcredinciosul musulman intelege cu atat mai mult binecuvantarea acestei stiinte luminate atunci cand priveste la invatatii cei fara credinta, dintre savanti si filosofi, a caror stiinta, in loc sa ii apropie de Allah, i-a dus departe de Acesta, pana acolo unde au considerat existenta aparuta fara a avea un Creator preexistent si Vesnic.

Si aceste presupuneri si vorbe s-au nascut din intunericul necredintei aflat in mintile lor si in locul ajungerii la calauzire (asa cum ei credeau) a fost calauzirea lor ratacire, si drumul lor deviere si i-a amagit satana si i-a purtat pe ei spre iad si spre mania celui Preaputernic.

Iar unii dintre ei, desi stiinta lor le-a dat prilejul de a ajunge la adevarul existentei unui Creator, aceasta nu i-a condus la corecta cunoastere a Acestuia si, implicit, nici la posibilitatea adorarii Sale in modalitatea in care Acesta trebuie sa fie adorat.

Si dintre ei fac parte si „al-mushrikin” – care,desi au recunoscut existenta lui Allah, i-au facut Lui asociati, adorandu-i si pe altii alaturi de Acesta Preaslavitul si Preainaltul.

Si dintre ei sunt aceia care adora soarele, si luna, si pomii, si pietrele; si dintre ei sunt dintre aceia care adora oamenii sau vacile; si dintre ei cei care L-au asemanat pe Allah cu creatiile Sale si l-au desenat sub forma oamenilor sau a animalelor,   Preamarit si Preaslavit fie Allah, Care nu are pe nimeni egal, si El este Unicul demn de lauda si adorare.

Si dintre ei fac parte si aceia care cred ca au stiinta in unele chestiuni ce il privesc pe Allah, fara  a avea insa nici un indiciu bazat pe revelatie (si, implicit, inexistent in Coran si sunnah) atribuindu-i Lui Allah ceea ce El Insusi Preaslavitul si Preainaltul nu si-a atribuit;  sau negand/anuland atribute si actiuni pe care Allah Insusi si le-a atribuit, cum ar fi Auzul Sau, Vederea Sa, Puterea Sa, asezarea Sa pe tronulSau, cuvantul Sau, posibilitatea de a fi vazut in viata de apoi.

Si folosirea doar a mintii, a intelectului, a capacitatii de gandire si intelegere umana in demersul cunoasterii lui Allah, este (in forma individuala) o metoda refuzata  si inadecvata Maretiei lui Allah ale carui atribute si actiuni nu pot fi intotdeauna percepute si intelese de capacitatea limitata de cunoastere a omului.

Si Creatorul nostru, Atoatestiutorul, are adevarata stiinta in ceea ce  ne priveste si stie limita capacitatii noastre de cunoastere; si tocmai  pentru aceasta i-a trimis pe profeti si a pogorat asupra lor  revelatia si le-a pogorat lor Carti – indrumare si intelepciune, pentru ca oamenii sa poata ajunge la corecta intelegere si cunoastere a Stapanului lor Cel Preainalt si Prea demn de slava si lauda Atoatecunoscatorul.

Si nu exista nici un om inzestrat cu credinta si ratiune care sa nu recunoasca faptul ca cel care detine stiinta completa asupra Naturii lui Allah este Insusi Allah; si nu exista stiinta mai cuprinzatoare decat stiinta atotcuprinzatoare a lui Allah.

Si recunoscand acestea, omul va sti ca tot ceea ce a fost pogorat trimislor si profetilor lui Allah, raspunde tocmai la aceasta mareata intrebare: CINE ESTE ALLAH?

Si i-a trimis Allah pe toti trimisii Sai, si a trimis toate cartile acestora, tocmai pentru a raspunde la aceasta intrebare.

Si a fost greutatea raspunsului pe masura religiei pe care a pogorat-o PreaInalatul si Preaslavitul, si a spus Allah:

Spune: „Mi s-a revelat mie că Domnul vostru este un Domn unic! Oare voi sunteti supusi vointei Lui [musulmani]?” (Al-Anbiaa’  21:108)

 

Si, cu adevarat, le-a impus Allah tuturor trimisilor Sai sa spuna oamenilor ca: intreaga revelatie pe care Allah a pogorat-o poate fi rezumata, isi afla chintesenta, in aceste  cuvinte – „Dumnezeul vostru este un Dumnezeu Unic”.

Asa cum se mentioneaza si in urmatorul verset

Și Noi nu am trimis înaintea ta nici un profet fără să nu-i revelăm lui: „Nu există altă divinitate în afară de Mine, deci adorati-Mă pe Mine!” (Al-Anbiaa’ 21:25)

Asadar, primul raspuns la intrebarea cine este Allah? cuprinde in sine tocmai miezul, samburele religiei islamice, si anume „at-tauhid”, adica unicitatea lui Allah.

Si maretia acestei intrebari – Cine este Allah? – poate fi regasita si in faptul ca Allah a raspuns El Insusi aceasteia fara a lasa in sarcina nimanui altcuiva acest raspuns, nici dintre creatiile Sale si nici macar trimisilor Sai.

Ci, Allah le-a revelat lor aceasta, pogorandu-le lor mesajul profetiei, ca raspuns la aceasta intrebare.

Si, cu adevarat, ne-a vorbit Allah Preaslavitul si Preainaltul despre natura Sa, atributele si numele si  actiunile Sale in raport cu creatiile Sale si procesul facerii lor si ne-a dezvaluit noua tot ceea ce exista in acest univers ca si indiciu al maretiei Creatorului si Facatorului lor, preaslavit fie El.

Si in Cartea Sa, a raspuns Allah la aceasta intrebare in numeroase pasaje, in forme multiple si diverse.

Si daca am pune aceasta intrebare inainte  versetelor in care Allah vorbeste despre Sine Insusi, vom gasi aceste versete ca si raspunsuri perfecte la intrebarile noastre;

Si in aceasta se afla, inca odata, un  indiciu al Maretiei lui Allah si a Atotstiintei Sale asupra naturii fintei umane si a posibilelor intrebari si framantari carora ar putea sa lecaute raspuns.

Si daca vei intreba CINE ESTE ALLAH?, poti gasi in mod indubitabil urmatorul raspuns in capitolul Al-Ikhlas:

În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător

1. Spune: „El este Allah, Cel Unic!

2. Allah-us-Samad!

3. El nu zămisleste si nu este născut

4. Și El nu are pe nimeni egal!”

 

Si daca vei intreba inca odata, vei gasi, de asemenea, urmatorul raspuns in Surat Al-Baqarah:255:

Allah! Nu există divinitate afară de El, Cel Viu, Vesnicul [Al-Qayyum! Nici atipirea, nici somnul nu-L cuprind! Ale Lui sunt cele din ceruri si de pre pământ! Cine este acela care ar putea mijloci la El fără de îngăduinta Lui? El le stie pe cele din fata lor si pe cele din urma lor. si ei nu pricep nimic din stiinþa Sa în afară de ceea ce El voieste. Tronul Lui se întinde peste ceruri si peste pământ si nu-I este grea păzirea lor.El este Preaînaltul, Măretul [Al-Aliyy,Al’Azim]! (Al-Baqarah 2:255)

Si repetand intrebarea ti se va raspunde in Surat  Al-Hashr: 22-24:

 El este Allah, afară de care nu este alt dumnezeu, stiutorul celor nevăzute si al celor văzute. El este Cel Milostiv, Îndurător [Ar-Rahman, Ar-Rahim]. El este Allah, afară de care nu este alt dumnezeu: Stăpânitorul [Al-Malik], Cel Sfânt [Al-Quddus], Făcătorul de pace [As-Salam], Apărătorul Credintei [Al-Mu’min], Veghetorul [Al-Muhaymin], Cel Tare [Al-‘Aziz], Atotputernicul [Al-Jabbar], Cel Preaînalt [Al-Mutakabbir]. Mărire lui Allah! El este mai presus de ceea ce voi Îi asociati. El este Allah: Făcătorul [Al-Khaliq], Creatorul [Al-Bari’], Dătătorul de chipuri [Al-Musawwir]. Ale Lui sunt numele cele mai frumoase. Pe El Îl laudă cele din ceruri si cele de pre pământ. El este Cel Puternic [si] Întelept [Al-‘Aziz, Al-Hakim].   (Al-Hashr 59:22-24)

 

Si Allah iti raspunde si in Surat At-Talaq:12: Cine este Allah? –

Allah este Cel ce a creat sapte ceruri si tot atâtea pământuri. Între ele coboară porunca [Sa], pentru ca să stiti că Allah este cu putere peste toate si că Allah cuprinde toate lucrurile cu stiinta [Sa]. (At-Talaq 65:12)

Si oridecateori ai repeat intrebarea, Allah Preamaretul si Preainaltul, Atoatestiutorul, iti va raspunde.

 

sursa: cineesteallah.blogspot.com

 

Source Link

Views: 3

Cel Aproape, Cel Care Răspunde

  Cu adevărat, Allah Unul, Unicul, este Cel Apropiat şi Atoateştiutor a tot şi a toate şi Atoatevăzător a tot şi a toate şi, cu adevărat, a cuprins cunoaşterea şi auzul şi văzul Sau, Preaînaltul, pe cei care se roagă Lui şi rugile lor, cât şi pe cei care Îi cer Lui şi cerinţele lor, […]

Cu adevărat, Allah Unul, Unicul, este Cel Apropiat şi Atoateştiutor a tot şi a toate şi Atoatevăzător a tot şi a toate şi, cu adevărat, a cuprins cunoaşterea şi auzul şi văzul Sau, Preaînaltul, pe cei care se roagă Lui şi rugile lor, cât şi pe cei care Îi cer Lui şi cerinţele lor, şi pe cei nedreptăţiţi şi chemările lor, şi pe cei necăjiţi şi cerea lor de ajutor, şi, cu adevărat, le-a promis El, Preaînaltul, tuturor acestora cum că dacă Îl vor rugă cu o rugă în care nu există niciun păcat şi nici rupere a legăturilor de rudenie, El le va răspunde lor, cu siguranţă. Şi spune Allah:

  1. Şi Domnul vostru zice: „Chemaţi-Mă şi Eu vã voi rãspunde! Aceia care din prea multã trufie refuzã sã Mã adore vor intra în Gheenă umiliţi”.

(Surat Ghafir, 60)

Şi, cu adevărat, Allah ne-a îndrumat pre noi să ne îndreptăm în rugile noastre numai spre El şi ne-a îndemnat Preaînaltul intru aceasta spunând: „Id”uuny” – „Rugaţi-vă Mie!” şi totodată ne-a garantat noua răspunsul la rugile noastre continuând îndemnarea Sa cu Cuvântul lui Allah Preaînaltul: „Vă răspund vouă!”; ruga („du”ă’a”) reprezintand în sinea sa un act de adorare, iar cel care refuză să Îl adore pe Allah, Preaînaltul, cu adevărat, destinaţia sa nu poate fi alta decât iadul.

Şi dacă ne-a făgăduit noua răspunsul la rugile noastre, atunci, fără îndoială că Allah nu Îşi încălca promisiunile! Şi chiar dacă uneori nu ne apare imediat şi vizibil în faţa ochilor răspunsul la rugile noastre, cu adevărat Allah nu îşi încălca promisiunile şi cu siguranţă răspunde întotdeauna, rugilor noastre. În această privinţă, însă, ne-a înştiinţat nobilul nostru profet – Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cum că Allah răspunde cu siguranţă rugilor noastre, dar felul în care El răspunde se poate concretiza într-una dintre următoarele trei modalităţi, şi anume: fie dându-ne cele pentru care ne-am rugat Lui, fie îndepărtând de noi (pe măsură rugii noastre) un necaz ce ne-ar fi păscut, fie prin a ne fi noua consemnate fapte bune pentru rugile pe care le-am înfăptuit şi pentru care vom fi răsplătiţi în ziua judecăţii.

Şi aşa cum am aminteam deja, spune Allah vorbind despre Sine Însuşi:

  1. Şi dacã te vor întreba robii Mei despre Mine, [spune-le] Eu sunt aproape, rãspund rugii celor care Mã cheamã, atunci când Mã cheamã, dar şi ei sã-Mi rãspundã şi sã creadã în Mine. Poate cã ei vor fi bine călăuziţi!

(Surat Al-Baqara, 186)

Şi acest verset este îmbibat de delicateţe şi profunzime şi prin el ni se face cunoscut nouă Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul, ca fiind Cel care răspunde celui care Îl cheamă şi, cu adevărat, i-au spus profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) companionii săi (Allah să fie mulţumit de ei!): „O, trimis al lui Allah, oare Domnul nostru este Apropiat (astfel încât) să vorbim cu El în şoaptă, sau este El departe (atât încât să trebuiască) să Îl strigăm?” Şi i-a înştiinţat profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cum că Allah Preaînaltul este Apropiat, aude atât ruga (şoptită sau nerostită), cât şi chemarea (strigarea). Şi, în acelaşi timp, Allah Preaînaltul le-a cerut supuşilor Săi ca şi ei să Îi răspundă Lui prin credinţă, adorare şi supunere şi prin cererea de la El a călăuzirii lor, şi a îndreptării lor către El, şi a cererii lor de la El a binelui, atât în această viaţă, cât şi în viaţa de apoi.

sursa: lumea islamică

Source Link

Views: 0

DUMNEZEU L-A RIDICAT PE IISUS LA CER

DUMNEZEU L-A RIDICAT PE IISUS LA CER   Cei care se împotriveau mesajului lui Iisus au început să insufle bănuieli cârmuitorilor în privinţa sa şi să-i instige pe romani împotriva lui, dându-le de înţeles că în propovăduirea lui Isus s-ar afla sfârşitul împăratului şi distrugerea puterii sale. şi astfel au reuşit să-l determine pe guvernatorul […]

DUMNEZEU L-A RIDICAT PE IISUS LA CER

Cei care se împotriveau mesajului lui Iisus au început să insufle bănuieli cârmuitorilor în privinţa sa şi să-i instige pe romani împotriva lui, dându-le de înţeles că în propovăduirea lui Isus s-ar afla sfârşitul împăratului şi distrugerea puterii sale. şi astfel au reuşit să-l determine pe guvernatorul roman să dea porunca de a fi reţinut şi condamnat la moarte prin răstignire. Coranul relatează că Allah nu le-a îngăduit lor să-l prindă pe Isus, ci l-a mântuit de primejdia lor:

Și din pricina vorbelor lor: “Noi l-am omorât pe Mesia Isus, fiul Mariei, trimisul lui Allah!”, în vreme ce ei nu l-au omorât, nici nu l-au răstignit pe cruce, ci a fost făcut [cineva] să semene cu el! Cei care au avut păreri diferite în privinţa lui [Isus], au fost în îndoială [în legătură cu moartea lui]; ei nu au avut cunoştinţă sigură despre ea [moartea lui], ci doar au urmat unor presupuneri. (An-Nisaa’ 4 : 157).

Sensul este că ei nu l-au ucis şi nici nu l-au răstignit, aşa cum au pretins şi cum s-a răspândit zvonul printre oameni, ci numai li s-a părut că l-au răstignit pe Isus, dar în realitate au răstignit pe altcineva. Iar aceia dintre oamenii Cărţii care au păreri diferite despre Isus se îndoiesc de adevărul răstignirii, căci nu au o dovadă categorică în această privinţă, ci numai presupun acest lucru.

Allah Preaînaltul a grăit:

De bună seamă, nu l-au omorât, / Ci Allah l-a înălţat la El” (4 : 157-158). şi Allah Preaslăvitul a mai grăit: “Când Allah a spus: “O, Isus! Eu îţi voi da o răsplată îmbelşugată, te voi înălţa la Mine, te voi mântui de cei care nu cred. (Aal `Imran 3 : 55).

Expresia “îţi voi da o răsplată îmbelşugată” înseamnă că Eu îţi voi da răsplata ta şi nu voi da putere nimănui ca să te ucidă. În aceasta se află dovada apărării lui Isus Christos – pacea asupra lui! – de duşmanii săi şi de încercarea de a-l ucide. Iar prin cuvintele “şi te voi înălţa la Mine” cei mai mulţi comentatori au înţeles că Allah l-a ridicat la El pe Isus, cu trupul şi cu duhul său.

Și a grăit Preaînaltul:

Acesta este Isus, fiul Mariei! Aceasta este povestea adevărată de care ei se îndoiesc! / Nu se cuvine ca Allah să-şi atribuie un fiu! Mărire Lui! Dacă El hotărăşte un lucru, atunci El zice “Fii!”, iar el este! (Maryam 19 : 34-35).

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 6