Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Timpul liber

  Yusuf Al-Qaradawi FOLOSIREA TIMPULUI LIBER Timpul liber este o binecuvantare vare nu este luata in seama, nefiind apreciata pe deplin de multi oameni, asa cum si Profetul (pbuh) a spus : „Exista doua privilegii acordate de Allah care sunt uitate de multi oameni: sanatatea si timpul liber” (Al Bukhari). Prin „timp liber” intelegem a […]

 

Yusuf Al-Qaradawi

FOLOSIREA TIMPULUI LIBER

Timpul liber este o binecuvantare vare nu este luata in seama, nefiind apreciata pe deplin de multi oameni, asa cum si Profetul (pbuh) a spus : „Exista doua privilegii acordate de Allah care sunt uitate de multi oameni: sanatatea si timpul liber” (Al Bukhari).
Prin „timp liber” intelegem a fi liberi de treburile lumesti si de acele obstacole care il impiedica pe om sa se gandeasca la viata de dupa moarte. Acest lucru nu vine in contradictie cu preceptele islamice care incurajeaza omul sa munceasca pentru a-si castiga existenta. Omul trebuie sa munceasca, cu conditia ca nimic sa nu-l impiedice in a-si indeplini indatoririle fata de Allah si in a se cufunda in bucuriile si necesitatile vietii.
De aceea, este o chestiune de a ajunge la un echilibru intre viata si religie. Iata o comparatie care exprima un astfel de echilibru. Persoana careia i s-au incredintat poruncile lui Allah este comparata cu un negustor al carui capital este sanatatea si timpul liber, acestea fiind totodata mijloacele lui de a face profit si de a obtine succes. Prin aceasta comparatie, este clar faptul ca oricine incheie o intelegere cu Allah supunandu-se poruncilor Sale, va obtine profituri, iar oricine incheie o intelegere cu diavolul, urmandu-l pe acesta, va pierde cu siguranta capitalul sau.

In alt hadis, Profetul (pbuh) spune:
„Profitati de cinci lucruri inaintea altor cinci… – si a enumerat intre acste cinci lucruri – timpul vostru liber inaintea meseriei voastre.” (Al-Hakim)
Acest lucru inseamna ca timpul liber nu va ramane intotdeauna liber, pentru ca trebuie sa fie ocupat fie cu fapte bune, fie cu fapte rele. Cel care il umple cu facerea de bine si cu piosenie este binecuvantat, iar cel care-l umple cu ticalosie si stricaciune este blestemat.

Unii dintre drepti spun ca timpul liber este o mare binecuvantare, pe care daca omul o iroseste lasandu-se condus de dorintele sale, atunci Allah il va deposeda de orice puritate sau transparenta pe care era obisnuit sa o simta in inima sa.
Un intelept a spus ca este o mare dezamagire a fi liber de orice ocupatie si a nu te refugia la Allah.
Cat despre predecesorii cei drepti, ei obisnuiau sa deteste un om fara ocupatie, pentru ca timpul liber se transforma astfel din binecuvantare in blestem. In acest caz, atat femeile cat si barbatii sunt egali, pentru ca timpul liber il conduce pe barbat la neglijenta si stimuleaza instinctele femeii.

The_Time_Traveler_by_xetobyte
Acest lucru este clar in povestea Profetului Yusuf (Iosif). Sotia stapanului lui Yusuf a fost atrasa de acesta si a incercat prin multe trucuri sa castige dragostea lui, dar a esuat. Ea a fost determinata sa faca acest lucru de viata tihnita pe care o ducea, iar aceasta ne conduce la concluzia ca timpul liber devine chiar mai periculos cand cineva e tanar si are dorinte sexuale puternice, cat si destui bani ca sa-si indeplineasca asemenea dorinte.

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 5

Vietuitoarele marilor – permise sau nu?

Vietuitoarele marilor – permise sau nu? Adnan Ash-Shareef     Vânatul pe mare vă este îngăduit, iar mâncarea lui este pentru voi, ca şi pentru călători, merindă. (Al-Ma’ida: 96). Coranul cel Sfânt a permis consumarea cărnii proaspete din vânatul de mare, aşa după cum spun cuvintele lui Allah Preaînaltul: El este Cel care a supus marea, […]

Vietuitoarele marilor – permise sau nu?

Adnan Ash-Shareef

 

 

topex_fish_browseVânatul pe mare vă este îngăduit, iar mâncarea lui este pentru voi, ca şi pentru călători, merindă. (Al-Ma’ida: 96).

Coranul cel Sfânt a permis consumarea cărnii proaspete din vânatul de mare, aşa după cum spun cuvintele lui Allah Preaînaltul:

El este Cel care a supus marea, pentru ca voi să mâncaţi din ea carne proaspătă.  (An-Nahl: 14);

Cele două mări nu sunt la fel; aceasta este bună, dulce, plăcută la băut, iar aceasta este sărată şi amară. Şi, totuşi, din fiecare [dintre cele două] mâncaţi carne proaspătă. (Fatir: 12).

Tradiţia nobilă a detaliat sensul cărnii proaspete, precizând: „Mâncaţi ceea ce a fost viu când l-aţi pescuit şi apoi a murit, dar, nu mâncaţi ceea ce aruncă marea şi pluteşte la suprafaţa ei!” (Transmis de Jabir).

Legea divină a îngăduit, de asemenea, călătorilor sămănânce vânatul din mare. Dar acest lucru este condiţionat de conservarea peştelui, astfel încât să nu se altereze şi de prelucrarea lui, aşa cum se procedează astăzi. Toate aceste lucruri sunt clare, nu au nevoie decât de o explicare simplă, dar ceea ce ne atrage atenţia aici, este pronumele afix din expresia „mâncarea ei”. Oare el se referă la vânat, adică la mâncare sau la mare? Dacă se referă la vânat, atunci care este mâncarea pe care ne-a îngăduit-o Domnul? Dacă pronumele se referă la mare, atunci care este mâncarea mării, în afară de peştele pe care-l vânăm?

a) Mâncarea vânatului de mare:

Peştele pe care-l vânăm se hrăneşte cu planctonul, alcătuit din specii mici şi microscopice de peşti şi crustacee. Specialiştii în biologia marină au descoperit recent că sute de miliarde de tone din aceste vietăţi mici, care constituie hrana vânatului de mare, se ridică în fiecare noapte din adâncul oceanelor la suprafaţa apei şi se hrănesc cu ele peştii mici şi mijlocii, iar la ivirea zorilor coboară din nou în adâncuri. S-a constatat, de asemenea, că planctonul, care reprezintă hrana peştilor, este una dintre sursele alimentare cele mai bogate în proteine şi, de aceea, omul îl pescuieşte, îl prelucrează şi-l împarte cu peştii, ajungând aproape să-i priveze de el, dar să se priveze şi pe sine, în consecinţă, de toate bunurile mărilor!

b) Mâncarea mării în afară de peşte:

În apa mării se află resurse alimentare uriaşe. Alături de peşte, de crustacee şi de mâncarea lor, vegetaţia marină reprezintă o sursă de energie alimentară ce nu este de neglijat. De câţiva ani, Japonia singură extrage 140000 de tone dintr-un anumit soi de alge, numite “wakme“, care au o valoare nutritivă înaltă,întrucât sunt alcătuite din 20 % substanţe proteice, pe lângă sărurile minerale, vitamine, sodiu, fier, potasiu şi calciu. Ele au şi unele efecte terapeutice, întrucât reduc grăsimile şi scad tensiunea sangvină. Există un soi de alge uriaşe, numite kelp, care cresc cu o viteză de 60 de centimetri pe zi şi pe care omul a început să le exploateze, extrăgând din ele substanţe chimice folosite în producerea energiei, aşa cum este gazul metan. Vietăţile marine animale şi vegetale conţin substanţe chimice folosite în combaterea  diverselor boli. Din unele soiuri de alge roşii s-a extras substanţa chimică “acidul cianic”, folosit pentru distrugerea unor viermi care trăiesc în aparatul digestiv. Din alte alge şi ciuperci s-au extras antibiotice cu un efect puternic în combaterea microbilor care atacă vieţuitoarele. Dar şi mai interesant este faptul că aceste substanţe au fost găsite în ciupercile care cresc în jurul gurilor canalelor de scurgere a apelor murdare şi a gunoaielor, fiindcă acţiunea acestor ciuperci este curăţirea mărilor de microorganism ele dăunătoare care se înmulţesc cu o viteză uimitoare în apele murdare. Omul nu a extras până în momentul de faţă decât puţine medicamente din surse marine şi este posibil să fie descoperite mii de alte medicamente în vieţuitoarele marine. Este suficient  să menţionăm că în apa mării trăiesc sute de specii de peşti, crustacee şi moluşte otrăvitoare, din al căror venin se pot extrage zeci de medicamente  eficace.

 

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Source Link

Views: 3

Nu-i ocărâți pe oameni în moschee!

  Doua adolescente au calatorit cativa kilometri pana in Toronto pentru a participa la predica de vineri. Era prima data cand se aflau printre musulmani. Sperau ca va fi o experienta memorabila, de care isi vor aduce aminte cu placere mult timp. Dar lucrurile au luat o intorsatura neplacuta atunci cand au intrat in moschee. […]

 

ahmad kadyrov ceceniaDoua adolescente au calatorit cativa kilometri pana in Toronto pentru a participa la predica de vineri. Era prima data cand se aflau printre musulmani. Sperau ca va fi o experienta memorabila, de care isi vor aduce aminte cu placere mult timp. Dar lucrurile au luat o intorsatura neplacuta atunci cand au intrat in moschee. Un barbat a strigat la ele, reprosandu-le ca se imbraca precum fetele rele. Le-a spus ca nu apartin unei moschei, ci unui club de noapte. Cele doua adolescente musulmane au parasit moscheea plangand. Nici nu le venea sa creada prin ce au trecut. In acel moment si-au promis sa nu mai calce vreodata printr-o moschee.

Este trist sa vedem oameni care isi asuma singuri responsabilitatea de a rezolva lucrurile intrun loc de adorare. Ei se uita peste tot pentru a gasi defecte la altii si pentru a incepe sa li se adreseze intr-un mod nepoliticos. Ei incep sa ii judece pe ceilalti de parca ar fi reprezentantii lui Allah pe pamant. Chiar si in timpul rugaciunii, se uita la cei ce se roaga langa el pentru a vedea daca exista careva care nu face rugaciunea corect. Ei nu cunosc manierele de a te adresa celorlalti. A indemna la bine si a opri de la rau este intr-adevar un principiu important in Islam. De fapt, este criteriul si ingredientul principal al celei mai bune comunitati.

Sunteti cea mai buna comunitate care s-a ivit pentru oameni. Voi porunciti ceea ce este drept si opriti ceea ce este nedrept.  (Aal ‘Imran 3:110)

Dar a duce la indeplinire acest lucru nu este atat de simplu precum ar crede unii. Ea necesita cunostinte solide, un nivel ridicat al inteligentei si o capacitate de comunicare eficienta cu ceilalti.

Cel care greste in timp ce se roaga ar putea sa fie un nou musulman, care se chinuie sa invete bazele religiei sau un vizitator interesat de Islam. Ocarandu-i pe acesti oameni nu facem altceva decat sa ii indepartam de islam.


Un alt motiv de intristare !

O femeie convertita i-a povestit de curand sotiei mele o situatie foarte trista.
Fiul ei, care nu este musulman, obisnuia sa o insoteasca la centrele islamice, dar acum nu o mai face. De fiecare data cand venea la moschee, cei din jurul sau il hartuiau pentru ca nu este inca musulman, ce asteapta sa se converteasca etc. De fiecare data cand vine sa o ia pe mama sa, o asteapta afara, pentru a evita hartuielile si umilintele.

Este foarte important sa avem calitati deosebite atunci cand ii abordam pe ceilalti. Profetul Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a avertizat foarte serios cu privire la importanta de a manifesta mila fata de ceilalti. Acesta este modul prin care oamenilor din jurul sau le era foarte usor sa se apropie de el si sa ii asculte mesajul. Daca Profetul ar fi fost dur sau nepoliticos cu ei, acestia s-ar fi indepartat de el.

Nu trebuie sa ne grabim sa ii corectam pe ceilalti. Este mult mai important sa ne concentram asupra noastra in primul rand. Coranul subliniaza importanta de a te apropia de ceilalti cu blandete.

Cheama la calea Domnului tau cu intelepciune si cu buna indemnare si discuta cu ei cum e mai frumos. (An-Nahl 16 :125)

Cand are loc o problema care trebuie rezolvata, peroanele care vin la moschee nu trebuie sa isi asume responsabilitatea de a o rezolva si sa se comporte precum niste ofiteri de politie.

Moscheea nu este o jungla fara reguli !

Daca mergem la un supermarket, de exemplu, si avem o problema, incercam sa ne adresam celor care au autoritate in locul si problema respectiva. La fel al trebui sa se procedeze si intr-un loc de adorare. Imamul sau cei care sunt responsabili de acel loc trebuie sa fie instiintati si sa li se ceara sa ia masuri.

Moscheea este locul in care oricine trebuie sa gaseasca liniste si sa fie impacat cu el insusi si cu cei din jurul sau. O persoana care vine la moschee a facut un efort de a se veni la moschee, de a renunta la tot pentru a-l adora pe Cel Atotputernic in liniste. O astfel de persoana merita sprijin si respect, in loc de hartuiri si ostilitate. Chiar daca face unele greseli in timp ce se afla in locul de adorare, aceste greseli nu trebuie sa nasca resentimente celorlalti, ci trebuie trecute cu vederea in numele fratiei dintre musulmani.

Atmosfera din moschee trebuie sa fie mereu primitoare si fiecare dintre cei care vin la moschee trebuie sa se straduiasca sa intretina aceasta atmosfera, astfel ca atunci cand o persoana intristata sau plina de ingrijorare vine la moschee, sa aiba un sentiment de usurare si bunastare, care nu poate fi trait decat in moschee.
islamulazi.ro/forum

onislam.net

 

Source Link

Views: 4