Tag: Profetul Mahomed

Profetul și companionii

Profetul și companionii   Analizează-i viaţa şi judecă cu raţiunea şi intelectul pe care îl deţii. Percepi vreun motiv de suspiciune? Simţi că există vreun neadevăr? A spus vreodată o minciună sau a trădat pe cineva? A judecat pe cineva nedrept? A neglijat vreodată o îndatorire sau a lăsat deoparte o acţiune nobilă? A insultat […]

Profetul și companionii

 

Analizează-i viaţa şi judecă cu raţiunea şi intelectul pe care îl deţii. Percepi vreun motiv de suspiciune? Simţi că există vreun neadevăr? A spus vreodată o minciună sau a trădat pe cineva? A judecat pe cineva nedrept? A neglijat vreodată o îndatorire sau a lăsat deoparte o acţiune nobilă? A insultat vreodată pe cineva sau a adorat un idol? Citeşte cu atenţie şi cu meticulozitate, investighează, pentru că nu există niciun stadiu al vieţii sale care să fie ascuns sau voalat.

Dacă viaţa sa, după cum vezi şi observi, nu constituie nimic decât puritate, adevăr şi glorie, este raţional şi logic ca un om cu astfel de trăsături să spună minciuni la vârsta de patruzeci de ani? În legătură cu ce ar minţi? Despre Allah, pretinzând că el este Profetul Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ales, preferat şi inspirat de către El?

Aceasta, credem, a fost atitudinea primilor credincioşi faţă de Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), al muhaajiruun-ilor precum şi al celor care l-au adăpostit şi l-au susţinut.

A avut o atitudine fermă şi promptă care nu a lăsat loc ezitării sau pasivităţii. Un bărbat care a dus o viaţă atât de pură şi de luminoasă nu putea minţi în legătură cu Allah. Având o intuiţie atât de profundă, credincioşii au văzut lumina lui Allah şi au urmat-o.

Au mulţumit intuiţiei lor când au văzut mai târziu cum Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era susţinut de către Allah şi cum întreaga peninsulă îi era recunoscătoare. Numeroase binecuvântări nebănuite şi daruri i-au fost oferite, devenind din ce în ce mai modest, mai sobru şi mai evlavios, până când L-a întâlnit pe Allah la momentul stabilit, stând aşezat pe un covoraş care şi-a lăsat urmele pe corpul său.

Şi când l-au văzut, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ale cărui stindarde au acoperit victorios orizontul, a coborât din amvon şi a primit oamenii spunând, cu ochii în lacrimi: „Dacă am biciuit spatele cuiva, aici este spatele meu, deci lăsaţi-l să-şi ia revanşa. Dacă am luat banii cuiva, aici sunt banii mei, deci lăsaţi-l să ia din ei.”

Credincioşii l-au văzut în timp ce unchiul său, Al-’Abbas, îl ruga să-i ofere una dintre slujbele obţinute de către musulmanii obişnuiţi când acesta şi-a cerut scuze cu blândeţe, spunând: „Cu adevărat, unchiule, nu oferim acea slujbă cuiva care întreabă de ea sau cuiva căruia îi pasă de ea.”

desert footsteps 1024x576 Profetul și companioniiEi l-au văzut împărtăşind necazurile şi foametea care s-a abătut asupra oamenilor, impunându-şi sieşi şi semenilor săi un principiu veşnic valabil: „A fi primul care simte foame dacă oamenilor le este foame şi ultimul care să-şi potolească foamea când oamenii sunt înfometaţi.”

Da, primii credincioşi au fost mai recunoscători pentru discernământul lor, prin care au perceput lucrurile adecvat încă dinainte de venirea lor pe lume, mulţumindu-I lui Allah care i-a îndrumat către credinţă.

 

Source Link

Views: 2

MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ

MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ ȘI ÎNVĂȚĂTURILE ISLAMICE Dr. Laurence B. Brown   După ce alegerea este făcută, o persoană intră în Islam şi devine musulmană rostind șahadahsau mărturia de credinţă. Această declaraţie (traducere din limba arabă), care se citeşte „Aș-hadu an la ilaha illallah, wa aș-hadu anna Muhammadan Rasulullah”, este tradusă astfel: „Mărturisesc că nu există […]

MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ ȘI ÎNVĂȚĂTURILE ISLAMICE

Dr. Laurence B. Brown

După ce alegerea este făcută, o persoană intră în Islam şi devine musulmană rostind șahadahsau mărturia de credinţă. Această declaraţie (traducere din limba arabă), care se citeşte „Aș-hadu an la ilaha illallah, wa aș-hadu anna Muhammadan Rasulullah”, este tradusă astfel: „Mărturisesc că nu există alt Dumnezeu (de asemenea, se poate traduce: „nu este alt lucru demn de laudă”) în afară de Allah şi mărturisesc că Muhammad este Trimisul lui Allah.”

  Şahadah este în mod tradiţional rostită în faţa celorlalţi; în general, convertiţii trebuie să facă publică convertirea lor. În orice caz, dacă situaţia o impune, șahadah poate fi rostită nefiind, ca martor, nimeni altcineva de faţă, cu excepția Creatorului.

  Şahadah nu doar afirmă unicitatea divină şi calitatea de profet a lui Muhammad ibn Abdullah, ci antrenează tot ceea ce este poruncă religioasă. Prin urmare, deşi declaraţia nu specifică nimic despre interdicţia în ceea ce priveşte păcatul trupesc, adulterul, alcoolul etc, acceptarea acestor interdicţii este inextricabil asociată cu șahadah. A-l accepta pe Muhammad drept profet şi, în fapt, ca ultim profet implică acceptarea mesajului şi a legilor revelate prin intermediul lui. Orice altceva reprezintă ipocrizie.

Întâia îndatorire a unui convertit este să înţeleagă în totalitate semnificaţia șahadah-ei şi să înceapă să o trăiască. (Savanţii ne învaţă că șahadah nu este validă fără şapte elemente: cunoaştere, sinceritate, onestitate, iubire (pentru șahadah), siguranţă, abţinerea de la orice lucru care anulează șahadah şi aplicare (sau, cu alte cuvinte, a trăi mărturia de credinţă).)

Angajamentul care are cea mai mare şi mai evidentă importanţă, atunci când este afirmată șahadah, este recunoaşterea monoteismului (a unicității lui Allah, aspect desemnat în limba arabă prin termenul tawhid). Islamul este religia tawhid-ului. Orice abatere de la monoteismul islamic, orice abatere de la supremaţia şi unicitatea absolută a lui Allah constituie asociaționism – șirk. Șirk există pe mai multe niveluri, de la șirk major, păcat care scoate o persoană din cadrul Islamului, la șirk minor, care reprezintă un păcat major, la riyaa(fățărnicie) sau șirk ascuns. Exemplele de șirk major sunt slăvirea altcuiva în afară de Allah sau alăturarea de parteneri şi slăvirea lor alături de Allah. Exemplele de șirk minor includ adresarea unui jurământ solemn altcuiva decât lui Allah sau a crede în farmecele care aduc noroc. În cele din urmă, printre exemplele de șirk ascuns se numără rostirea rugăciunii cu patos, atunci când persoana e conştientă că altcineva o vede, sau realizarea de acte caritabile, atunci când persoana ştie că este observată de către ceilalţi, manifestând o generozitate mai mare decât dacă nu ar fi fost observată.

În profunzimea tawhid-ului se află recunoaşterea lui Muhammad ca ultim profet şi trimis al Islamului, o recunoaştere de o mare importanţă graţie faptului că atât de mulţi pretinşi profeţi mesianici au încercat de-a lungul anilor să se remarce prin false proclamări ale calităţii de profet, abătând masele pe diverse căi deviante. Recunoaşterea lui Muhammad drept ultim profet al lui Allah închide uşa minţii cu privire la afirmaţiile acestor pretinşi profeţi. Mai mult decât atât, completarea şirului profeţilor prin persoana profetului Muhammad ibn Abdullah este confirmată şi de prezicerile scripturilor anterioare.

În final, inclusă în mărturia din șahadah, este şi acceptarea fundamentelor credinţei islamice (cunoscute ca „stâlpi”; fără aceşti piloni ai credinţei şi ai practicii, devotamentul unei persoane faţă de religie se prăbuşeşte). Pe scurt, ariile esenţiale ale credinţei sunt şase: credinţa în Allah, în îngerii Lui, în scripturile revelate, în profeţi, în Lumea de Apoi şi în destin. Îndatoririle musulmanului sunt cinci: declaraţia de credinţă la intrarea în religie (șahadah), rugăciunea efectuată de cinci ori în fiecare zi (la intervalele prestabilite şi în concordanţă cu regulile rugăciunii şi ale purificării), postul anual în luna Ramadan, plata anuală a daniei şi pelerinajul la Mekka în perioada hajj-ului, dacă persoana este capabilă fizic şi financiar.

Islamul nu este o religie a structurii – fiecare regulă, fiecare învăţătură, fiecare credinţă şi fiecare punct valid al religiei islamice are o bază în realitatea revelată. Când un musulman îi explică altcuiva ceva din religia islamică, el sau ea trebuie să fie capabil(ă) să susţină acea învăţătură cu dovezi din Islam. Standardul de aur (şi, în această privinţă, singurul standard acceptat) de legitimare a Islamului constă în interpretarea dovezilor islamice de către cei care deţin cunoaşterea (învăţaţii musulmani). Care sunt sursele dovezilor islamice? Două: Cuvântul revelat al lui Allah (Coranul cel Sfânt) şi sunnah (ad literam, „calea” profetului Muhammad, fiul lui Abdullah, învăţăturile şi exemplele sale transmise prin intermediul cuvintelor sale, al acţiunilor sale, al aspectului său şi al consimţămintului implicit, păstrate în tradiţiile islamice cunoscute ca hadisuri). Aşadar, în final, fiecare învăţătură validă are un fundament în dovezile islamice, iar acele dovezi trebuie să fie clare, prezente şi întemeiate, pentru ca orice învăţătură să fie considerată acceptabilă.

________

Sursa: Mărturisirea adevărată, autor Dr. Laurence B. Brown (Centrul Cultural Islamic Islamul Azi)

Source Link

Views: 1

Increderea Profetului in Allah

Increderea Profetului in Allah   Acele situatii in care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost implicat, dupa cum sunt revelate in Qur`an, stau marturie a resemnarii sale si a supunerii fata de Allah. Spre exemplu, cuvintele Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) atunci cand el si prietenul […]

Increderea Profetului in Allah

Acele situatii in care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost implicat, dupa cum sunt revelate in Qur`an, stau marturie a resemnarii sale si a supunerii fata de Allah. Spre exemplu, cuvintele Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) atunci cand el si prietenul sau se ascundeau intr-o pestera dupa parasirea Meccai, sunt unul dintre cele mai bune exemple ale supunerii sale. In Qur`an se spune:

إِلاَّ تَنصُرُوهُ فَقَدْ نَصَرَهُ اللّهُ إِذْ أَخْرَجَهُ الَّذِينَ كَفَرُواْ ثَانِيَ اثْنَيْنِ إِذْ هُمَا فِي الْغَارِ إِذْ يَقُولُ لِصَاحِبِهِ لاَ تَحْزَنْ إِنَّ اللّهَ مَعَنَا فَأَنزَلَ اللّهُ سَكِينَتَهُ عَلَيْهِ وَأَيَّدَهُ بِجُنُودٍ لَّمْ تَرَوْهَا وَجَعَلَ كَلِمَةَ الَّذِينَ كَفَرُواْ السُّفْلَى وَكَلِمَةُ اللّهِ هِيَ الْعُلْيَا وَاللّهُ عَزِيزٌ حَكِيمٌ

Daca voi nu-i veniti in ajutor, [sa stiti ca] l-a ajutat Allah [mai inainte], cand cei care nu credeau l-au alungat, ca unul dintre cei doi. Cand ei doi se aflau in pestera si cand el i-a zis insotitorului sau: „Nu fi mahnit, caci Allah este cu noi!” si a pogorat Allah linistea Sa asupra lui si i-a venit in ajutor cu osteni pe care voi nu i-ati vazut si a facut cuvantul celor care nu credeau [sa coboare] jos, in timp ce cuvantul lui Allah [s-a inaltat] cel mai sus. Iar Allah este Puternic [si] Intelept [`Aziz, Hakim]. (At-Tawbah 9:40)

Oricare ar fi fost situatia, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) i s-a supus intotdeauna lui Allah, stiind ca exista frumusete si bunatate in tot ceea ce El a creat. Aceste cuvinte ale Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) catre oamenii sai, dupa cum sunt relatate in Qur’an, stau drept exemplu ale supunerii sale:

إِن تُصِبْكَ حَسَنَةٌ تَسُؤْهُمْ وَإِن تُصِبْكَ مُصِيبَةٌ يَقُولُواْ قَدْ أَخَذْنَا أَمْرَنَا مِن قَبْلُ وَيَتَوَلَّواْ وَّهُمْ فَرِحُونَ
قُل لَّن يُصِيبَنَا إِلاَّ مَا كَتَبَ اللّهُ لَنَا هُوَ مَوْلاَنَا وَعَلَى اللّهِ فَلْيَتَوَكَّلِ الْمُؤْمِنُونَ

Daca ai parte de ceva bun, aceasta ii intristeaza, iar daca te loveste o nenorocire, atunci zic ei: „Noi am fost prevazatori dinainte!” si se indeparteaza bucurosi./ Spune: „Nu ne va atinge pe noi nimc in afara de ceea ce ne-a prescris Allah! El este Ocrotitorul nostru! S i in Allah trebuie sa se increada dreptcredinciosii! (At-Tawbah 9:50-51)

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), prin supunerea sa fata de Allah, a fost un exemplu pentru toti Musulmanii, si a avertizat ca oamenii nu vor avea niciodata puterea de a schimba tot ceea ce a venit de la Allah: „Totul nu este decat din [oranduire] – chiar si incapacitatea si abilitatea.” (Malik’s Muwatta, Book 46, Number 4)

„ […] cand ceri ceva nu-l cere decat de la Allah, iar de cauti ajutor, cere-l de la Allah. Ia aminte ca de ar fi fost sa se uneasca oamenii sa-ti faca un lucru bun nu te-ar putea ajuta decat in ceea ce Allah ti-a oranduit, iar de ar fi sa se uneasca sa-ti faca un rau, nu te-ar putea rani decat in ceea ce Allah ti-a oranduit. Calemurile au fost culcate, iar paginile s-au uscat.” (Tirmidhi Hadith)

Fiecare dreptcredincios care se tine de Sunnah Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) trebuie sa infrunte fiecare calamitate cu aceeasi supunere ca a lui, si sa aiba credinta ca exista frumusete si bunatate in tot. Sa nu uitam ca Profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), unul dintre cei mai tematori slujitori ai lui Allah, a fost de asemenea incercat cu mari dificultati si imprejurari chinuitoare.

Au fost oameni gata de a crea greutati variate in comunitatile carora li s-a adresat. Au incercat sa comploteze impotriva Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) purtandu-se fatarnic. Politeistii au refuzat sa abandoneze religia stramosilor lor, altii i-au cerut Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) sa le aduca un semn care sa convina cel mai bine intereselor lor, au incercat sa-l omoare, sa-l exileze ori sa-l faca pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) captiv, si practic i-au pus tot felul de greutati in drumul sau.

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost mereu rabdator cu necredinciosii. A continuat sa propovaduiasca religia lui Allah si sa-i instruiasca pe Musulmani in Qur`an, in timp ce i-a protejat de pericol. Sursa determinarii, succesului si curajului sau rezida in puternica sa credinta in Allah, in smerenia si obedienta sa. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a stiut intotdeauna ca Allah este cu el, ca atunci cand era in pestera, si ca orice situatie era prescrisa de Allah. A avut credinta ca orice [lucru] venea de la Allah si ca va rezulta in cea mai buna infatisare posibila. Urmatorul hadith al Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) este un exemplu al supunerii sale: „Ciudate [minunate] sunt caile dreptcredinciosului, caci este bine [pentru el] in fiece treaba a sa, iar aceasta nu este situatia altcuiva, decat numai a dreptcredinciosului, caci de este o imprejurare in care sa simta incantarea, ii multumeste [lui Allah], si astfel e bine pentru el in aceasta, iar de are necazuri – arata resemnare (si indura rabdator), si este bine pentru el in aceasta.” (Sahih Muslim, Book 41, Number 7138)

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) s-a purtat intotdeauna cat de bine a putut, indiferent de situatie, desi stia ca rezultatul tinea de Allah. S-a sprijinit si s-a increzut in El. In schimbul acestei supuneri, Allah i-a daruit tarie si succes.

Allah l-a invatat pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) sa fie rabdator in fata celor ce i-au creat probleme, iar el a fost devotat acestei prescriptii de-a lungul intregii sale vieti. Intr-un verset se spune:

وَيَقُولُونَ طَاعَةٌ فَإِذَا بَرَزُواْ مِنْ عِندِكَ بَيَّتَ طَآئِفَةٌ مِّنْهُمْ غَيْرَ الَّذِي تَقُولُ وَاللّهُ يَكْتُبُ مَا يُبَيِّتُونَ فَأَعْرِضْ عَنْهُمْ وَتَوَكَّلْ عَلَى اللّهِ وَكَفَى بِاللّهِ وَكِيلاً

Ei zic: „Supunere!”. Dar de indata ce au iesit de la tine, o parte dintre ei nascocesc noaptea [in gand, pe ascuns] cu totul altceva decat ceea ce ai spus. Allah scrie ceea ce nascocesc ei noaptea [in gand, pe ascuns]. Indeparteaza-te de ei si increde-te in Allah! Si Allah este de ajuns ca protector! (An-Nisaa’ 4:81)

Cuvintele pe care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) trebuia sa le rosteasca in alta situatie chinuitoare, dezvaluie de asemenea smerenia si supunerea sa erau:

فَإنْ حَآجُّوكَ فَقُلْ أَسْلَمْتُ وَجْهِيَ لِلّهِ وَمَنِ اتَّبَعَنِ وَقُل لِّلَّذِينَ أُوْتُواْ الْكِتَابَ وَالأُمِّيِّينَ أَأَسْلَمْتُمْ فَإِنْ أَسْلَمُواْ فَقَدِ اهْتَدَواْ وَّإِن تَوَلَّوْاْ فَإِنَّمَا عَلَيْكَ الْبَلاَغُ وَاللّهُ بَصِيرٌ بِالْعِبَادِ

Daca ei se impotrivesc tie, spune-le: „M-am supus in fata lui Allah, eu si cei care m-au urmat!” Si spune celor carora li s-a dat Scriptura, precum si celor in nestiinta: „V-ati supus lui Allah [imbratisand Islamul]?” si daca s-au supus, sunt bine calauziti, iar daca nu voiesc, datoria ta este transmiterea [mesajului] si Allah este Cel care ii Vede Bine pe robii Sai [Al-Basir]. (Aal `Imran 3:20)

Un comentariu al Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) privitor la recompensa ce-i asteapta pe cei care dau dovada de supunere este dupa cum urmeaza: „Daca iti pui credinta in totalitate in Allah, iti va aranja hrana asemenea cum face pentru pasari. Ele ies dimineata cu stomacurile goale si se intorc satule seara.” (Tirmidhi Hadith, Number 20)

Cuvintele si faptele Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) sunt cele mai bune modele posibile pentru dreptcredinciosi. Tocmai pentru aceasta fiecare dreptcredincios care se regaseste in fata unei greutati de orice fel, sau intr-o situatie ce nu ii place, sa se gandeasca la versetele din Qur’an si la faptul ca Allah creeaza totul; sa adopte supunerea Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) si sa-si accepte destinul ce i-a fost ales de catre Allah.

__________

profetultuturor.blogspot.ro

Source Link

Views: 0