Tag: profetul

Profetul Muhammad – 1

Profetul Muhammad – 1

Începutul vieţii în Mekka

Khurram Murad

 

În anul 570 după Iisus (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a născut Muhammed la Mekka, acolo unde este astăzi Arabia Saudită. Arabia reprezintă din toate punctele de vedere leagănul civilizaţiei umane. Cele mai vechi rămăşiţe umane găsite până acum provin din această zonă.

Înconjurat de dealuri roşii, negre şi maro de origine vulcanică, cam la 80 de kilometri la est de Marea Roşie, se află oraşul Mekka. În vremurile acelea era doar un orăşel comercial pe vechiul drum „al tămâii” pe care treceau marile caravane comerciale între nord şi sud.

Oricum, oraşul Mekka a fost şi rămâne important pentru un motiv cu totul diferit: aici se află Kaaba – „Prima Casă” construită cu scopul de a-L venera pe Allah. Cu mai bine de 1000 de ani înainte ca profetul Solomon să construiască templul din Ierusalim, strămoşul său, profetul Avraam, ajutat de fiul său cel mare, profetul Ismail (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lor!), a reconstruit Kaaba pornind de la fundaţiile sale mai vechi.

Aproape de Kaaba este izvorul Zam-Zam care datează tot din timpul profetului Avraam (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Acesta a fost izvorul miraculos trimis din cer pentru a salva viaţa bebeluşului Ismail.

În Biblie se relatează:

Şi a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde era şi îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer către Agar şi a zis: «Ce e, Agar? Nu te teme, că a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde este! Scoală, ridică copilul şi-l ţine de mână, căci am să fac din el un popor mare!». Atunci i-a deschis Dumnezeu ochii şi a văzut o fântână cu apă, şi mergând, şi-a umplut burduful cu apă şi a dat copilului să bea. Şi era Dumnezeu cu copilul şi a crescut acesta, a locuit în pustietate, şi s-a făcut arcaş. (Geneza 21: 17-20).

Sau aşa cum este scris în Psalmi:

Când străbat aceştia Valea Plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare şi ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări.  (Psalmi 84: 6).

Mekka nu a avut niciodată şi nici acum nu are ceva care să te ispitească să te stabileşti acolo. Este un loc sterp şi pustiu, unde nici iarba nu creşte. Erau izvoare şi numeroase fântâni în apropiere de Taif şi la o scurtă distanţă de Medina. Acolo a fost însă prima Casă a lui Allah − un simplu cub, obişnuit din punct de vedere arhitectural, dar spiritual şi cultural cea mai remarcabilă sursă şi izvor de viaţă care a atras oameni din toată lumea, devenind cel mai important loc de pe pământ. De aceea Mekka a fost întotdeauna un mare centru de pelerinaj. Până când s-a născut Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ultimii păzitori ai Kaabei din tribul Quraiş avuseseră peste trei sute de idoli aşezaţi în jurul acesteia pentru a fi veneraţi ca dumnezei, zei şi protectori alături de Allah cel Unic.

Muhammed era un descendent direct al profetului Avraam, prin profetul Ismail (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lor!). El făcea parte dintr-un clan nobil, sărac, dar puternic din punct de vedere politic − clanul lui Banu Haşim din tribul Quraiş. Ca păzitori ai Kaabei − Casa lui Allah şi loc de pelerinaj al întregii Arabii, oamenii din tribul Quraiş erau consideraţi cei mai puternici dintre toate triburile arabe. Haşim era responsabil de strângerea taxelor şi servirea pelerinilor cu apă şi mâncare. Tatăl lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a murit înainte de naşterea sa. Mama lui, Amina, a murit când el avea numai şase ani. Orfan de ambii părinţi, a fost luat în grija bunicului său, Abd al Muttalib.

Totuşi, doi ani mai târziu, a rămas şi fără bunicul său şi a fost încredinţat unchiului său, Abu Talib. După naşterea sa, micul Muhammed a fost dat unei doici beduine pentru a fi alăptat; o parte din copilăria sa şi-a petrecut-o în deşert, în tribul Bani Sad ibn Bakr care locuia în sud-estul Mekkăi. Acesta era obiceiul marilor familii din Mekka. Când a crescut, şi-a câştigat existenţa, asemenea altor profeţi, fiind păstor de oi şi capre. Unchiul şi tutorele său l-a luat cu el în călătoriile sale comerciale în marea Sirie. Astfel, el a câştigat experienţă în negoţ. Datorită priceperii şi corectitudinii sale, oamenii care nu puteau călători l-au rugat să se ocupe şi de afacerile lor. La vârsta de 25 de ani, Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a căsătorit cu Khadija, o văduvă cu 15 ani mai mare decât el. Ea era o comerciantă bogată din Mekka, iar Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se ocupase de câteva dintre afacerile ei. Ea a fost cea care l-a cerut în căsătorie. Timp de 25 de ani, până la moartea sa, Khadija a fost nu doar soţia, ci şi cel mai apropiat prieten al Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Ea i-a născut şase copii: doi băieţi şi patru fete − doar fetele au supravieţuit.

jabal-al-nour-2 Până la vârsta de 40 de ani, Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a dus o viaţă obişnuită; nimic nu prevestea că va fi profet. Ceea ce îl diferenţia de compatrioţii săi era sinceritatea şi integritatea lui morală, simţul dreptăţii şi compasiunea pentru cei săraci, chinuiţi şi asupriţi, precum şi refuzul său categoric de a adora vreun idol sau de a face ceva imoral. El era respectat de popor pentru aceste calităţi; a fost supranumit Al-Amin, „Cel demn de încredere”, „Cel sincer” sau As-Sadiq, „Cel corect” – aceste apelative erau pe buzele tuturor atunci când se vorbea despre Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!); însuşi numele său înseamna „Cel lăudat”. La o vârstă foarte fragedă, Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a aprobat cu entuziasm un pact prin care se dorea protejarea celor slabi şi nedreptăţiţi de către unii conducători ai tribului Quraiş. El a participat la jurământ şi a jurat împreună cu ei că „de acum înainte vor sta împreună, vor fi ca un singur om şi de partea celor asupriţi, împotriva asupritorilor, până când se va face dreptate, chiar dacă acel asuprit e din tribul Quraiş sau din afara lui.” Câţiva ani mai târziu, la Medina, profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obişnuia să spună: „Am aderat în casa lui Abdallah, fiul lui Judan, la un pact atât de minunat, încât nu aş da participarea mea la el nici măcar pentru o turmă de cămile roşii şi, dacă acum, în Islam, aş fi chemat la un astfel de pact, aş răspunde bucuros invitaţiei.”

O mărturie referitoare la caracterul lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este cea a Khadijei, soţia sa, care l-a consolat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) după ce acesta a primit prima revelaţie: „Tu menţii legăturile de rudenie, spui adevărul, iei apărarea celui slab, îi întâmpini pe oaspeţi şi îi ajuţi pe cei aflaţi la nevoie.”

Înţelepciunea lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era recunoscută unanim. Odată, în timp ce restaurau Kaaba, diferite clanuri Quraiş îşi disputau violent dreptul cu privire la cel care ar trebui să aibă onoarea de a pune Piatra Neagră la locul ei. Cum erau pe cale de a-şi scoate săbiile din teacă şi a se război, l-au rugat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să medieze între ei şi pacea a fost restabilită. El a aşezat Piatra Neagră pe mantia lui şi i-a rugat pe toţi şefii de clan să apuce de margini pentru a o ridica, după care a reaşezat cu mâinile sale piatra la locul ei.

 

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul AziSource Link

Views: 6

Învățături islamice – part 3

Învățături islamice – part 3

 

Profeții în Islam

 

Musulmanul este obligat să creadă în toți profeții (pacea fie asupra lor). Această credință este parte integrate din crezul islamic. Astfel, să creadă în Muhammed înseamnă să creadă și în toți profeții (pacea fie asupra lor)de dinaintea lui.

 

Misiunea unui profet este să arate calea către Dumnezeu, să spună și să explice cum pot oamenii fi salvați în această viață și în Viața de Apoi, cum să ne călăuzim viețile, ce îi place și ce nu lui Dumnezeu, cum ar trebui să fie relaționările noastre. Acestea sunt aspectele în care omul are nevoie de călăuzire.

 

Noi am trimis la fiecare comunitate un trimis [ca să le zică]: „Adorați-l pe Allah și țineți-vă departe de Taghut!”(An-Nahl 16:36)

 

Acesta este mesajul principal pe care l-au purtat toți profeții:

 

Dar oare le revine trimișilor altceva decât propovăduirea limpede? (An-Nahl 16:35)

 

Profetul Muhammad este ultimul dintre toți trimișii și profeții lui Dumnezeu prin intermediul căruia întreaga misiune profetică a fost adusă la forma ei finală cuprinzătoare și desăvârșită .

 

Iisus în Islam

 

Prophet-Isa-Jesus-quote-caliigraphy-from-QuranProfetul a fost trimis, ca și în cazul multor profeți din trecut, atunci când a fost nevoie de o schimbare fundamentală și de o fundamental reorientare de la mesajul precedent, cel al profetului Iisus (Pacea fie asupa lui!).

 

În Coran, Iisus este privit drept unul dintre descendenții Profetului Avraam. Mama sa, Fecioara Maria, a fost fiica lui `Imran și a fost o femeie dreaptă, pioasă și devotată Domnului său care și-a împlinit misiunea față de Dumnezeu. A fost Voința lui Dumnezeu că a fost însărcinată cu Iisus fără ca acesta să aibă un tată și că i-a dat naștere într-un mod miraculous.

 

(Adu-ti aminte) cand ingerii au zis: O, Maria!Allah iti vesteste[uncopilcevinecu]uncuvantdinpartea Lui: numele lui vafiAl–Masih, Isa, fiul Mariei, maretinacestalumecasiinlumeadeApoi si unul dintre ceimaiapropiati[de Allah].(Aal `Imran 3:45)

 

-Nu există niciun profet între profetul Iisus și Muhammad.

 

– Ca și alți profeți, și Iisus a fost binecuvântat cu miracole pentru întărirea misiunii sale. Noi, musulmanii, credem în unele dintre miracolele sale precum vindecarea unor persoane de boli, aducerea la viață a unora, sau aflarea lucrurilor ascunse de oamenii în casele lor. Însă pentru toate acestea, în Coran Iisus este citat ca spunând ‘cu voia lui Allah’, pentru că Dumnezeu i-a dat o asemenea știință și abilitate.

 

– El nu a fost omorât și nici crucificat, însă „Dumnezeu l-a înălțat la El.” Conform Coranului, nu Iisus a fost cel crucificat, indiferent de cât de răspândită este această convingere.

 

Cum poate deveni cineva musulman?

 

Pentru ca cineva să fie musulman, trebuie să împlinească condiția de bază de mărturisire cu convingere în suflet și conștientizare că nu există altă zeitate în afară de Dumnezeu și că Allah este Acel Dumnezeu al tuturor și că Muhammad este Trimisul Său. După ce face această mărturisire, cel care îmbrățișează Islamul se îmbăiază și se căiesc în fața lui Dumnezeu de păcatele lor vechi cu intenția sinceră că nu se vor mai întoarce la ele.

 

După aceasta, acea persoană împlinește cei cinci stâlpi ai Islamului:

 

1- Declararea că nu există niciun zeu în afara lui Allah și că Muhammad este Trimisul lui Allah.

 

2- Împlinirea rugăciunii

 

3- Plătirea zakah (daniei obligatorii)

 

4- Postul în timpul lunii Ramadan

 

5- Împlinirea pelerinajului la Casa cea Sfântă de către cei care sunt apți din punct de vedere fizic și financiar.
În speranța că te putem ajuta să afli mai multe despre Islam.

 Suntem aici mereu să te ajutăm pentru orice dorești să știi sau să întrebi. Te rugăm să ne trimți un e-mail la InCautareaAdevarului@gmail.comSource Link

Views: 1

Învățături islamice – part 2

Învățături islamice – partea a doua

 

– Bunătatea și conștiinciozitatea sunt virtuți importante ale credinciosului.

 

Profetul a spus: “Dumnezeu a decretat bunătatea (și excelența) în toate. Dacă trebuie să fie sacrificat un animal, fă-o în cea mai bună manieră, iar atunci când sacrifici, sacrifică în modul cel mai bun, ascute cuțitul și ușurează animalului.” (Muslim)

 

– In Islam îmbrăcămintea este așezată într-un asemenea cod moral, încât ar trebui (atât bărbații, cât și femeile) ca aceasta să fie curată, îngrijită, modestă, departe de expunerea tendențioasă și de vanitate, acoperind `awrah (părțile din corp care ar trebui acoperite în prezența altora de alt sex cu excepția anumitor categorii de persoane).

 

O fii ai lui Adam! Noi v-am dat vouă straie care să vă acopere goliciunile, ca și podoabe. (Al-A`raf 7:26)

 

– Islamul așază bunătatea față de părinți imediat după adorarea lui Dumnezeu. Noi musulmanii trebuie să fim buni și binevoitori cu părinții noștri, să avem grijă de ei, să ne comportăm întotdeauna cu respect față de ei, să îi ascultăm atunci când ne cer ceva atât timp cât cerința lor nu contravine învățăturilor islamice:

 

Și Domnul tău a orânduit să nu-L adorați decât pe El și să vă purtați frumos cu părinții voștri, iar dacă bătrânețile îi ajung pe unul dintre ei sau pe amândoi lângă tine, nu le ziceți lor „Of!” și nu-I certa pe ei, ci spune-le lor cuvinte cuviincioase.  (Al-Israa’ 17:23)

 

– Islamul decretează că părinții sunt responsabili de întreținerea copiilor lor și de  apărarea proprietăților lor. De asemenea, părinții trebuie să își trateze copiii cu corectitudine și dreptate, fără să favorizeze pe vreunul în favoarea altuia în ceea ce privește cheltuielile, oferirea de cadouri și așa mai departe.

 

– Păstrarea legăturilor cu familia este o poruncă în islam și este chiar legată direct de credința în Allah.

 

Profetul a spus: „Oricine crede în Allah și în Ziua de Apoi ar trebui să păstreze bune relații cu rudele sale.” (Al-Bukhari)

 

– Islamul determină în mod just dreptul femeilor la moștenire. Importanța acesteia este detaliată de Însuși Dumnezeu prin Înțelepciunea Sa și este dependentă de relația moștenitorului cu persoana decedată.

 

– Islamul garantează femeii drepturi egale cu cele ale bărbatului; ea este angajată cu salariu egal cu cel al bărbatului în cazul în care au sarcini similare.

 

-In Islam o femeie are dreptul de a își alege soțul și de a își păstra numele după căsătorie. Rolul maternității și creșterii copiilor este rolul cel mai important rol, iar aceasta se datorează importanței lui față de societate.

 

Profetul a spus: “Fiecare dintre voi este un păzitor și este responsabil de îndatoririle sale; o femeie este păzitoarea casei și copiilor soțului ei și este responsabilă de ei.” (Al-Bukhari)

 

– Allah a creat bărbații și femeile cu naturi complementare, tot astfel fiind și îndatoririle lor în cadrul relației dintre ei și responsabilităților în clădirea societății.

 

– Islamul ne poruncește să fim buni și miloși cu toți oamenii, indiferent de rasa, culoarea sau credința lor. Așadar, musulmanilor li se cere să se străduiască să își modeleze comportamentul în funcție de toate aceste raportări.

 

– Islamul a interzis și a avertizat împotriva comportamentelor negative precum minciuna, frauda, invidia, înșelăciunea, adulterul, tratarea celorlalți cu lipsă de respect și impertinență, dar și împotriva altor boli sociale.

 

– Învățăturile islamice include bunătate, purtare cuvioasă față de animale, păsări, plante și față de mediul nostru înconjurător. Umanitatea ar trebui să presupună tratarea tuturor ființelor vii (animale, păsări, creaturile mărilor, insectelor) cu demnitate și cu grijă, așa cum Profetul nostru ne-a învățat. Prin urmare, protejarea față de durere a creaturilor lui Dumnezeu.

 

“Profetul a fost întrebat: ‘Trimis al lui Dumnezeu, suntem răsplătiți pentru bunătatea față de animale?’ El a spus: ‘Este o răsplată pentru bunătatea manifestată față de orice animal sau om.’” (Al-Bukhari și Muslim)

 

– Protejarea naturii este o îndatorire religioasă. Islamul și Coranul îi învață pe oameni că noi suntem protectorii și susținătorii pământului.

 

kindness1Islamul este foarte strict atunci când reglementează modul în care ar trebui să tratăm totul de pe suprafața pământului cu bunătate, milă, delicatețe, respect, mare grijă și fără israf (consum în exces). Ni se cere să clădim civilizații, să păstrăm curat mediul și să avem grijă de resursele naturale.

 

Iată modul în care Islamul avertizează asupra supra-consumerismului:

“Profetul a trecut într-o zi pe lângă Sa`d ibn Abi Waqas în timp ce el făcea wudu’ (spălarea ritual a anumitor părți ale corpului, în scopul pregătirii pentru împlinirea rugăciunii). Profetul l-a întrebat pe Sa`d: ‘Ce este cu atâta risipă?” Sa`d a replicat: ‘Se consideră risipă chiar și la wudu’?’ Profetul a spus: ‘Da, chiar dacă ai fi și la o apă curgătoare.’ (Ahmad)

 

– Islamul interzice tot ce este rău; toate formele de nedreptate, opresiune, trădare/perfidie, genocid, tortură, violență, cât și uciderea inocenților și toate faptele rușinoase.

 

– Mila stă la baza mesajului islamic; poruncește dreptatea, atitudinea umilă, blândețea, generozitatea, îndurarea față de toți și în special față de copii, femei sau cei în vârstă.

 

Source Link

Views: 2