Drepturi individuale prescrise de slam

  A. A. Mawdudi   Este un adevăr de necontestat faptul că omul constituie cel mai crud şi cel mai nedrept duşman al său personal. La prima vedere acest lucru s-ar părea ceva incredibil. Cum de este posibil ca omul să fie nedrept faţă de el însuşi, mai ales că o sumedenie de exemple arată […]

A. A. Mawdudi

Este un adevăr de necontestat faptul că omul constituie cel mai crud şi cel mai nedrept duşman al său personal. La prima vedere acest lucru s-ar părea ceva incredibil. Cum de este posibil ca omul să fie nedrept faţă de el însuşi, mai ales că o sumedenie de exemple arată că el se iubeşte mult pe sine. Cum de poate fi propriul său duşman? Apar destul de ilogice aceste afirmaţii, dar la o gândire mai aprofundată ne dăm seama că lucrurile, din păcate, stau aşa.
Partea cea mai slabă a omului este că el nu poate rezista, întotdeauna, unor tentaţii, devenind victima acestora, cu toate consecinţele ce decurg din această situaţie. Sunt oameni care sunt cuprinşi de patima băuturii. Aceştia după ce consumă băuturi alcoolice îşi pierd judecata şi echilibrul. Cei care sunt cuprinşi de acest viciu nu mai ţin cont de nimic, mergând până la distrugerea lor biologică. Există oameni care, consumând alimente în cantităţi exagerate, îşi periclitează propria sănătate. Unii oameni sunt sclavii propriei lor pasiuni sexuale, din care se degradează în ultimul hal.
În acelaşi timp mai există un soi de oameni care sacrifică totul în numele aşa-zise înălţări spirituale. Ei neglijează, în întregime, cerinţele lor fizice, ţin sub control strict pasiunile, îşi leapadă îmbrăcămintea, îşi abandonează casa şi familia, refugiindu-se în munţi, în păduri. Aceştia sunt animaţi de convingerea că lumea nu are niciun sens pentru ei şi nutresc un sentiment de degust faţă de orice este pământesc.
Aceste exemple reprezintă dovezi, de necontestat, ale slăbiciunii umane, care de cele mai multe ori îi conduc la distrugerea personală. Asemenea dovezi de slăbiciune ne este dat să întâlnim la tot pasul.
Islamul propovăduieşte numai şi numai binele şi prosperitatea omului. Scopul lui este de a stabili un echilibru şi o stabilitatea în viaţă. Tocmai de aceea este necesar să arătăm că Șari’ah are un rol aparte în modelarea sufletului fiecărui musulman.
Șari’ah interzice cu desăvârşire orice lucru care prejudiciază grav existenţa fizică, intelectuală şi morală a omului. Se consideră haram (spurcat, nepermis) consumarea sâgelui, băuturile alcoolice, cărnii de porc, cărnii animalelor de pradă otrăvitoare şi murdare şi de asemenea consumarea mortăciunilor, întrucât toate acestea au efecte nocive asupra stării fizice intelectuale, morale şi spirituale ale omului. Interzicând consumarea tuturor acestora, islamul îndeamnă, în acelaşi timp oamenii să consume alimente şi băuturi curate, salubre şi folositoare.
Islamul interzice goliciunea şi îndeamnă oamenii să se îmbrace decent. Condamnă lenevia şi viaţa fără muncă, propovăduind necesitatea de a munci pentru asigurarea celor trebuincioase traiului.
Islamul nu îndeamnă nici la înăbuşirea pornirilor, dorinţelor sexuale. Cere doar ca aceste porniri să se afle tot timpul sub control, subliniind în acest sens importanţa căsniciei.
Islamul interzice cu desăvârşire înrădirile morale şi intelectuale pe care şi le impune omul singur. Permite, chiar porunceşte ca fiecare om să se bucure de binefacerile vieţii, îndemnându-l să lupte pe căi cinstite, să dobândească o viaţă cât mai plăcută.
Nu e neapărat nevoie să părăseşti această lume pentru înălţarea spirituală, puritatea morală, apropierea de Allah, se realizează aici, pe pământ şi de aceea el trebuie să trăiască, supunându-se legilor Lui. Calea izbăvirii nu se află în afara greutăţilor vieţii, ci se află în miezul acestor greutăţi şi în modul cum noi ne achităm de datoriile noastre faţă de Allah.
Islamul interzice cu desăvârşire sinuciderea şi îi înştiinţează pe oameni că viaţa lor aparţine lui Allah. Viaţa este darul dat de către bunul Allah oamenilor, pentru ca ei să se bucure de ea o perioadă de timp determinată. Ea nu ne-a fost dată pentru ca noi s-o prăpădim fără niciun rost.

sursa: Liga Islamica si Culturala din Romania

Source Link

Views: 2

Ce este moartea?

Enghin Cherim Fiecare om va gusta moartea   Fiecare suflet trebuie să guste moartea. Noi vă încercăm cu răul şi cu binele, în chip de ispită, şi la noi vă veţi întoarce. (Al-Anbiyaa’: 35). Majoritatea oamenilor cred că, dacă nu vorbesc despre un lucru pe care nu-l doresc sau le este frică de el, îl […]

Enghin Cherim

Fiecare om va gusta moartea

Fiecare suflet trebuie să guste moartea. Noi vă încercăm cu răul şi cu binele, în chip de ispită, şi la noi vă veţi întoarce. (Al-Anbiyaa’: 35).

Majoritatea oamenilor cred că, dacă nu vorbesc despre un lucru pe care nu-l doresc sau le este frică de el, îl îndepărtează. Adevărul este că moartea îl aşteaptă pe fiecare dintre noi. Faptul că pe zi ce trece ne apropiem mai mult de moarte este unul dintre subiectele la care mulţi dintre noi evită să se gândească.

Spune: «Moartea de care fugiţi vă va ajunge pe voi! Apoi veţi fi aduşi la Cel care le cunoaşte atât pe cele nevăzute, cât şi pe cele văzute, şi care vă va vesti vouă ceea ce aţi săvârşit.» (Al-Ahzab: 16).

Mintea omului este preocupată cu probleme de genul: la ce şcoală voi învăţa, unde voi munci, cu ce mă voi îmbrăca, ce voi mânca… Toate acestea sunt mai importante pentru oameni.

Pentru că el crede că viaţa înseamnă doar ele. Omul se gândeşte că este prea tânăr pentru a muri şi că va trăi pe puţin încă cincizeci-şaizeci de ani; n-ar vrea să se gândească aşa de tânăr la lucruri triste.

Nimeni nu are garanţia că va trăi în următoarea secundă. În fiecare moment aflăm despre moarte din ziare, de la televizor, chiar şi din ceea ce se petrece în apropierea noastră. Cu toate acestea nu ne gândim că şi pe noi ne poate aştepta un astfel de sfârşit.

Ce se întâmplă după ce murim?

Din momentul în care am murit întrerupem relaţia cu corpul nostru. Corpul neînsufleţit este cărat de alţii. Apoi este spălat, înfăşurat în pânze albe şi aşezat în sicriu.I se sapă groapa în care va fi îngropat. După terminarea rugăciunilor de la moschee este dus la cimitir unde este îngropat. La căpătâi i se aşează o piatră pe care i se scrie numele, prenumele, anul naşterii şi cel al decesului. Astfel se termină toate formalităţile de înmormântare. La început vor fi mulţi cei care îi vor vizita mormântul, dar, după un timp, vizitatorii vor trece numai o dată pe an; după o altă perioadă de timp, omul va fi uitat de tot.

Ce se întâmplă sub pământ?

În timp ce oamenii îşi continuă viaţa, corpul neînsufleţit din pământ şi-a început procesul de degradare. Bacteriile îşi îndeplinesc rolul. De acum nu va mai avea şansa să se întoarcă printre cei vii nici măcar pentru o secundă. Nu va mai putea să se întâlnească cu prietenii, să se distreze şi nici să-şi vadă familia.

Pe scurt, corpul căruia îi spuneam „eu” va avea un final tragic. Dacă Allah ar fi vrut, ar fi fost posibil ca acest lucru să nu se întâmple. Dar şi în aceasta se află o mare înţelepciune.

Omul trebuie să se gândească neîncetat că nu este doar un corp, ci este compus şi dintr-o parte sufletească.

Corpul nostru este asemenea unei haine împrumutate pentru scurt timp.

Meditând la felul în care va sfârşi corpul nostru, ar trebui să nu muncim numai pentru el, ci şi pentru suflet.

Acest corp se va transforma în pământ într-o zi şi poate că această zi e foarte aproape. Aproape toţi ne gândim că moartea este departe de noi. Moartea ne poate aştepta oricând, pe stradă sau când dormim în paturile noastre. Trăind fericit azi, mâine poţi fi unul dintre subiectele unei tragedii din ziare. Allah ne spune în Coranul cel Nobil că nu putem fugi de moarte:

Când au venit la voi de deasupra voastră şi de sub voi şi când ochii voştri au fost tulburaţi şi inimile v-au ajuns la gât şi v-aţi făcut voi fel de fel de gânduri în privinţa făgăduinţei lui Allah… (Al-Ahzab: 10).

sursa: islamromania.ro

Source Link

Views: 3

Iubeste pentru umanitate, ceea ce iubesti pentru tine

Cezarina Saijari   Regula de aur in Islam, sau etica reciprocitatii. Este un principiu moral al Islamului, care îi cheama pe oameni sa-i trateze pe ceilalti asa cum le place sa fie tratati. Acest principiu a fost instaurat de catre Profetul Muhammad saws, acum mai bine de 1400 de ani. Acesta este principiul pe care […]

Cezarina Saijari

 

Regula de aur in Islam, sau etica reciprocitatii. Este un principiu moral al Islamului, care îi cheama pe oameni sa-i trateze pe ceilalti asa cum le place sa fie tratati.

Acest principiu a fost instaurat de catre Profetul Muhammad saws, acum mai bine de 1400 de ani. Acesta este principiul pe care Musulmanii trebuie sa-l adopte atunci cand discuta sau impartasesc Islamul oamenilor de alte religii.

Anas ibn Malik(ra), a relatat ca Mesagerul lui Allah, saws a spus:”Niciunul dintre voi nu are credinta pana cand nu iubeste pentru fratele său, sau pentru vecinul său, ceea ce iubeste pentru sine.” [Sahih Bukhari&Muslim]

An-Nawawi a comentat acest hadis:” Se refera la fratie in general, care  îi include atat pe musulmani cat si pe ne-musulmani. Aici, intelesul de iubire se refera la bine si binefacere, la iubire religioasa si nu la  iubire umana.”

Intr-o alta relatare, Profetul saws a spus:”Pe Cel in Mâna Caruia se afla sufletul meu, un rob nu crede pana cand nu iubeste pentru fratele său ceea ce iubeste pentru el dintre cele bune”.[Musnad Ahmad-sahih]

Se mai relateaza ca Profetul Muhammad saws a mai spus:”Niciunul dintre voi nu va simti dulceata credintei pana când nu iubeste o persoana doar de dragul lui Allah. Gloriosul”.[Musnad Ahmah-sahih]

Abdullah Ibn Amr (ra),a relatat ca Mesagerul lui Allah saws a spus:” Oricine iubeste sa fie scos din Focul Iadului si sa intre in Paradis, sa moara in credinta fata de Allah si de Ultima Zi, si sa-i trateze pe oameni, asa cum iubeste sa fie tratat.”[Sahih Muslim]

Abu Huraira(ra), a relatat ca Profetul Muhammad saws a spus:”Voi nu veti intra in Paradis pana cand nu veti crede, si nu veti crede, pana nu va veti iubi unul pe celalalt. Sa va spun ceva care daca veti face, va veti iubi unul pe celalalt? Raspanditi PACEA intre voi.”[Sahih Muslim]

Intr-o alta relatare, Trimisul lui Allah saws a spus:”Pe Cel in Mâna Caruia se afla sufletul meu, voi nu veti intra in Paradis pana nu va veti supune, si nu va veti supune, pana cand nu va veti iubi unul pe altul. Salutati-va unul pe altul cu PACE si va veti iubi unul pe altul. Feriti-va de ura, pentru ca rade. Si nu spun ca rade parul, ci mai degraba ca rade religia.”[Al-Adab Al Mufrad-hasan]

Fii bun cu vecinul tau si vei fi un credincios;iubeste pentru oameni ceea ce iubesti pentru tine si vei fi un Musulman.”[At-Tirmidhi-hasan]

Iubeste pentru oameni ceea ce iubesti pentru tine si vei fi un credincios; poarta-te bine cu vecinii tai si vei un Musulman.’[Ibn Majah-sahih]

Abu Muntafiq(ra) a relatat ca l-a intrebat pe Mesagerul lui Allah saws: “O, Mesager al lui Allah, invata-ma ceva ce ma va salva de pedeapsa lui Allah si ma va duce in Paradis! Mesagerul lui Allah saws a spus: “Adora-l pe Allah si nu-I asocia Lui nimic, implineste rugaciunile obligatorii, dă Dania(Zakat), posteste in Ramadan, si cum vrei sa te trateze oamenii, asa sa-i tratezi si tu pe ei, si cum urasti sa te trateze oamenii, la fel sa nu-i tratezi si tu pe ei.”[AL Ma’jaun Al Kabeer-hasan]

Abu Al Mughirah(ra) i-a spus Mesagerului lui Allah saws:”O, Mesager a lui Allah, spune-mi dspre o fapta care sa ma aduca mai aproape de Paradis si sa ma indeparteze de Focul Iadului. Mesagerul lui Allah a raspuns: “ Implineste Rugaciunea, dă de pomana, mergi in pelerinaj la Casa(Hajj), posteste in Ramadan si iubeste pentru oameni ceea ce iubesti pentru tine, si uraste pentru oameni ceea ce urasti pentru tine.” [Musnad Ahmad-hasan]

Mu’adh Ibn Anas(ra) a relatat ca Mesagerul lui Allah saws a spus:” Cea mai buna credinta este sa iubesti de dragul lui Allah si sa urasti de dragul lui Allah si sa-ti folosesti limba in pomenirea lui Allah. Mu’adh a intrebat:” Cum vine asta , O, Mesager al lui Allah? El, saws a raspuns:”Sa iubesti pentru oameni ceea ce iubesti pentru tine, si sa urasti pentru oameni ceea ce urasti pentru tine, si sa vorbesti de bine sau sa ramai tacut.”[Musnad Ahmad-hasan]

In concluzie, Islamul te indeamna sa fii bun si drept cu toti oamenii, si sa-i tratezi in maniera in care iti place sa fii tratat la randul tau. De asemenea, a avertizat ca ura si invidia sunt sentimente distrugatoare care rad religia si implicit credinta. Mai mult ne-a indemnat sa respingem/ inlocuim raul cu binele:

Nu este fapta cea buna deopotriva cu fapta cea rea. Respinge [fapta cea rea]cu cea care este mai buna si iata-l pe acela care a fost intre tine si el dusmanie ca si cum ar fi un prieten apropiat. (Fussilat 41:34)

 

islamulpaceaeterna.wordpress.com

Source Link

Views: 2