Tag: teoria evolutionista

Teoria evoluţionismului

  Adnan Oktar   Pentru unii, teoria evoluţiei sau darwinismul are doar conotaţii ştiinţifice, fără a părea să aibă vreo implicaţie directă asupra vieţilor noastre de zi cu zi. Aceasta, bineînţeles, este o părere greşită larg răspândită. Departe de a fi doar un subiect din cadrul ştiinţelor biologiei, teoria evoluţiei constituie temelia unei filozofii mincinoase, […]

 

Adnan Oktar

 

Evolution illustration

Pentru unii, teoria evoluţiei sau darwinismul are doar conotaţii ştiinţifice, fără a părea să aibă vreo implicaţie directă asupra vieţilor noastre de zi cu zi. Aceasta, bineînţeles, este o părere greşită larg răspândită. Departe de a fi doar un subiect din cadrul ştiinţelor biologiei, teoria evoluţiei constituie temelia unei filozofii mincinoase, care a pus stăpânire pe un număr mare de oameni: materialismul.

Filozofia materialistă, care acceptă doar existenţa materială şi crede că omul este „o masă de materie“, susţine că acesta nu este nimic mai mult decât un animal, „conflictul“ fiind legea fundamentală a existenţei sale. Deşi a fost propagată sub forma unei filozofii bazate pe ştiinţă, materialismul este, de fapt, o dogmă străveche ce nu are nicio bază ştiinţifică. Această dogmă a luat naştere în Grecia antică, şi a fost redescoperită de către filozofii ateişti ai secolului al XVIII-lea. În secolul al XIX-lea, ea a fost implantată în câteva discipline ale ştiinţei prin intermediul unor gânditori precum Karl Marx, Charles Darwin şi Sigmund Freud. Cu alte cuvinte, ştiinţa a fost pervertită pentru a face loc materialismului.

Ultimele două secole au fost arena însângerată a materialismului: ideologiile bazate pe materialism (cât şi ideologiile aparent concurente ce se opuneau materialismului, dar care împărtăşeau aceeaşi doctrină) au adus în permanenţă în lume violenţă, război şi haos. Comunismul, responsabil pentru moartea a 120 de milioane de oameni, este produsul direct al filozofiei materialiste. Fascismul, în ciuda falsei pretenţii de a fi o alternativă la viziunea materialistă asupra lumii, a acceptat conceptul fundamental materialist al progresului prin conflict şi a dat naştere la regimurile opresive, la masacre, războaie mondiale şi la genocid.

Dincolo de aceste două ideologii sângeroase, etica individuală şi socială a fost şi ea coruptă.

Mesajul mincinos al materialismului, ce reduce omul la un animal a cărui existenţă este accidentală şi lipsită de orice responsabilitate faţă de vreo altă fiinţă umană, demolează stâlpii moralităţii precum: iubirea, compasiunea, sacrificiul de sine, modestia, onestitatea şi dreptatea. Induşi în eroare de motto-ul materialist „viaţa este o luptă“, oamenii au ajuns să-şi privească propria viaţă ca fiind nimic mai mult decât un conflict de interese care conduce la o viaţă trăită conform legilor junglei.

Urme ale acestei filozofii răspunzătoare pentru multe dintre dezastrele înfăptuite de oameni în ultimele două secole, pot fi regăsite în fiecare ideologie care priveşte diferenţele dintre oameni ca fiind „un motiv de conflict“. Aceasta îi include şi pe teroriştii din zilele noastre, care susţin că sprijină religia, şi cu toate acestea comit unul dintre cele mai mari păcate, prin uciderea unor oameni nevinovaţi.

Teoria evoluţionistă, adică darwinismul, se potriveşte perfect aici, completând acest puzzle. Ea introduce mitul conform căruia materialismul este o teorie ştiinţifică. Tocmai de aceea, Karl Marx, fondatorul comunismului şi al materialismului dialectic a scris că, în viziunea sa asupra lumii, darwinismul stă „la baza istoriei naturale“.

Această temelie este însă putredă. Descoperirile ştiinţifice moderne arată din nou şi din nou că credinţa obişnuită ce asociază darwinismul cu ştiinţa este falsă. Dovezile ştiinţifice resping cu argumente inteligente darwinismul şi revelează faptul că originea existenţei noastre nu este evoluţia, ci creaţia. Dumnezeu este cel care a creat universul, toate vieţuitoarele şi omul.

 

 

Sursa: Asociația Musulmanilor din România

Source Link

Views: 2

Istoria teoriei evoluționismului

Adnan Oktar   Acum aproape 5.000 de ani, pe fertilele pământuri ale Orientului Mijlociu, religiile păgâne au apărut în Mesopotamia. Acestea au dat naştere unei serii de mituri şi superstiţii referitoare la originea vieţii şi a  Universului. Una dintre acestea era credinţa în evoluţie. Potrivit scrierii sumeriene epice − Anuma Harish, viaţa a apărut pentru prima […]

evolutionism istorie

Adnan Oktar

 

Acum aproape 5.000 de ani, pe fertilele pământuri ale Orientului Mijlociu, religiile păgâne au apărut în Mesopotamia.

Acestea au dat naştere unei serii de mituri şi superstiţii referitoare la originea vieţii şi a  Universului. Una dintre acestea era credinţa în evoluţie.

Potrivit scrierii sumeriene epice − Anuma Harish, viaţa a apărut pentru prima oară în apă, în mod spontan, speciile evoluând una din cealaltă.

Mulţi ani mai târziu, mitul evoluţionismului a găsit teren propice în cadrul altei civilizaţii păgâne − Grecia antică. Unii dintre filosofii Greciei antice, care se autointitulau materialişti, acceptau doar existenţa materiei, considerând-o sursa vieţii. Prin urmare au recurs la mitul evoluţionismului, moştenit de la sumerieni, pentru a-şi explica modul în care fiinţele au luat viaţă. Astfel, Grecia antică a devenit punctul de intersecţie al filosofiei materialiste cu mitul evoluţionismului.

Mai tîrziu, păgânii romani se vor strădui să menţină acest patrimoniu.

Aceste două  concepte, provenind din culturi centrate pe adorarea idolilor, au fost introduse în lumea modernă în secolul al XVIII-lea.

Unii intelectuali europeni, influenţaţi de surse antice greceşti, au adoptat materialismul, îmbrăţişând o credinţă comună: nu erau de acord cu ideea unei religii monoteiste.

Cartea „Sistemul naturii”, scrisă de faimosul materialist Baron d’Holbach, a fost considerată principala sursă a ateismului. În acest context, biologul francez Jean Baptiste Lamarck a fost prima persoană care a caracterizat în detaliu teoria evoluţionismului.

Teoria lui Lamarck, care ulterior va fi respinsă, susţinea că fiinţele vii au evoluat de la individ la individ, prin mici diferenţieri, de-a lungul timpului. Charles Darwin a fost cel care a repetat şi promovat ideile lui Lamarck, dar într-o formă uşor schimbată.  El şi-a prezentat ideile în Anglia, în anul 1859, prin publicarea cărţii „Originea speciilor”. Cartea lui Darwin era de fapt o versiune detaliată a mitului evoluţionismului, introdus iniţial de sumerieni.

În teoria sa se susţinea că toate speciile diferite proveneau dintr-un singur strămoş comun, apărut în apă, din întâmplare, din care, mai apoi, au evoluat toate celelalte specii, tot la întâmplare. Această aserţiune a lui Darwin nu era formulată pe baze ştiinţifice şi de aici şi refuzul oamenilor de ştiinţă ai vremii de a se alătura ideii sale. În special paleontologii erau conştienţi că întreaga teorie era, în mare parte, rodul imaginaţiei lui Darwin. Fosilele au demonstrat că fiinţele vii nu au suportat un proces de evoluţie, de la primitiv la complex.

Chiar şi organismele vii care au trăit acum sute de milioane de ani prezentau aceleaşi caracteristici anatomice complexe precum corespondentele lor din zilele noastre.

Nu s-au găsit urme ale formelor de tranziţie presupuse de teoria lui Darwin şi care ar fi trebuit să unească speciile între ele. În anii următori, alte premise ale teoriei au fost respinse, rând pe rând.

Biochimia a demonstrat că viaţa este mult prea complexă pentru a apărea în mod întâmplător, aşa cum a susţinut Darwin. S-a constatat că până şi formarea în mod întâmplător a celei mai simple molecule de proteină este imposibilă, … ce să mai spunem de celulă? Anatomia, pe de altă parte, arată că organismele au o alcătuire proprie şi au fost create separat.

Pe scurt, teoria lui Darwin nu avea un fundament ştiinţific, dar, totuşi, a obţinut rapid sprijin politic, deoarece oferea aşa-numitele „baze ştiinţifice” pentru marile puteri ale secolului al XIX-lea.

 

 

Sursa: amr.ro

Source Link

Views: 3

Teoria lui Malthus

Teoria lui Malthus Sursa de inspiraţie a lui Darwin: Teoria lui Malthus             Sursa de inspiraţie a lui Darwin cu privire la această ideea a fost eseul economistului englez Thomas Malthus, An Essay on the Principle of Population, “Eseu asupra populaţiei”(1798). Thomas Mathus şi-a expus ideile principale ale teoriei suprapopulării: “populaţia creşte în progresie […]

Teoria lui Malthus

Sursa de inspiraţie a lui Darwin:

Teoria lui Malthus

 

          Sursa de inspiraţie a lui Darwin cu privire la această ideea a fost eseul economistului englez Thomas Malthus, An Essay on the Principle of Population, “Eseu asupra populaţiei”(1798). Thomas Mathus şi-a expus ideile principale ale teoriei suprapopulării: “populaţia creşte în progresie geometrică, pe când producerea de alimente în progresie aritmetică”. Această teorie argumenta existenţa conflictelor. Ch.Darwin a folosit ideea respectivă pentru explicarea supravieţuirii organismelor în urma luptei pentru existenţă şi a selecţiei naturale. Pe scurt putem spune că conform acestei teorii, pentru supravieţuirea unor oameni este nevoie de sacrificarea altora. A exista înseamna de fapt un permanent război.

220px-Thomas_Malthus          În secolul 19, ideile lui  Malthus erau acceptate de o masă mare de oameni. Era sprijinit îndeosebi de elita intelectualilor din Europa, care au spus următoarele în lucrarea numită: “Planul ştiinţific secret al naziştilor” : “În prima jumătate a secolului 19, reprezentanţii conducerii europene s-au adunat pentru a dicuta problema creşterii numărului populţional şi pentru a căuta modalităţi de aplicare a soluţiilor lui Malthus. Rezultatul discuţiei lor poate fi rezumat astfel: “În loc să îi îndrumăm pe săraci la curăţenie, ar trebui să îi îndrumăm spre mizerie. Ar trebui să facem străzile mai strimte, să îi inghesuim cât mai mulţi în case şi să încercăm să aducem ciuma peste ei. Satele ar trebui să le facem aproape de apele stătătoare şi să îi îndrumăm pe oamnei să locuiască în mlaştini, (şi aşa mai departe)…”

În urma aplicării acestor planuri , conform lui Malthus, cel mai puternic îl va invinge pe cel slab, iar astfel numărul populaţional în contiună creştere, se va echilibra. În secolul 19 englezii chiar au aplicat acest program de “oprimare a săracilor”. S-a creat o industrie , prin care mulţi copii în jurul vârstei de 8- 9 ani mureau din cauza condiţiilor foarte proaste de trai şi pentru că munceau zilnic căte 16 ore în minele de cărbuni. Teoria ” luptei pentru supravieţuire” a lui Malthus i-a determinat pe englezi să le creeze săracilor o viaţă chinuitoare.

Pornind de la aceaşi idee, Darwin, a aplicat această teorie asupra tuturor vieţuitoarelor spunând că orice animal puternic îl va învinge pe cel slab. Mai mult decât atât, Darwin spune că această luptă  este o neschimbată lege a naturii. Astfel că îi îndrumă pe oameni să nu se mai gândească că ar exista un creator , iar toate stricăciunile pe care le săvărşesc să le pună pe seama obligativităţii şi luptei pentru existenţă.

Populaţia secolului 20 va plăti scump pentru promovarea acestei idei.

 

 

sursa: AMR

Source Link

Views: 21