Khurram Murad Egalitatea reprezintă unul dintre acele idealuri umane care, de obicei, se sustrage oricărei definiţii. Transpunerea sa în roluri, reguli şi norme a fost întotdeauna una subiectivă. Din nefericire, acest concept este folosit de către feminiştii moderni ca slogan în cadrul campaniilor de anulare a tuturor diferenţelor de rol. De asemenea, egalitatea este […]
0Shares
Khurram Murad
Egalitatea reprezintă unul dintre acele idealuri umane care, de obicei, se sustrage oricărei definiţii. Transpunerea sa în roluri, reguli şi norme a fost întotdeauna una subiectivă. Din nefericire, acest concept este folosit de către feminiştii moderni ca slogan în cadrul campaniilor de anulare a tuturor diferenţelor de rol. De asemenea, egalitatea este folosită ca un paravan de fum din spatele căruia sunt lansate atacuri împotriva Şariei, din cauza diferitelor ei prevederi privind femeile.
Nu există nicio îndoială că egalitatea reprezintă o necesitate profundă şi un ideal uman veritabil. Însă la fel de adevărat este că egalitatea de roluri nu înseamnă în mod necesar identitate de roluri. Dacă egalitatea este confundată cu identitatea, singura concluzie posibilă este: „O societate în care cu adevărat cele două sexe sunt egale este inimaginabilă“. A elimina diferenţierea rolurilor nu poate genera decât consecinţe catastrofice, aşa cum am specificat mai sus, în ceea ce priveşte societatea în genere şi fenomenele intercorelate de moralitate sexuală, familie, reproducere, creştere a copiilor, dezvoltare a personalităţii, fapt care se poate constata deja cu claritate în Occident. Chiar şi un aspect aparent minor, cum ar fi răspândirea metodelor anticoncepţionale, a devenit un instrument important în promovarea sexului extramarital, în modificarea valorilor sexuale, în tulburarea rolurilor, destrămarea familiei, devalorizarea creşterii copiilor şi a vieţii casnice. S-a realizat într-adevăr controlul populaţiei, însă a apărut un mare semn de întrebare referitor la destinul final al rasei umane.
Islamul recunoaşte diferenţele evidente dintre bărbat şi femeie şi le modelează rolurile sociale aferente în consecinţă, dar subliniază la fel de mult identitatea de esenţă a naturii lor de fiinţe umane şi dreptul de a avea şanse egale la împlinire personală prin rolurile lor din această lume şi, finalmente, mult mai important, declară egalitatea lor în Faţa lui Allah în Viaţa de Apoi. Conform Şariei, bărbatul şi femeia sunt egali în calitate de fiinţe umane şi au un număr egal de îndatoriri şi drepturi reciproce. Familia, ca şi unitate, are drept conducător bărbatul, pentru că nicio instituţie nu poate supravieţui fără un lider, dar sub nicio formă acest fapt nu denotă că femeia este inferioară bărbatului. Ea nici măcar nu e obligată să preia numele soţului şi să renunţe la propria sa identitate după căsătorie. Partea sa de moştenire reprezintă o jumătate din partea bărbatului, dar ea nu este obligată să contribuie absolut deloc la întreţinerea familiei.
Multe prevederi specifice ale Şariei referitoare la drepturile şi obligaţiile femeilor, conduita şi comportamentul lor, veşmântul şi separarea lor, la legile privind căsătoria şi divorţul şi lucrul în afara casei pot fi înţelese mai bine în această lumină. Dar, la fel de important este să ţinem minte că multe din practicile predominante din societatea musulmană de astăzi, care au ajuns să fie la modă ca rezultat al secolelor de decadenţă şi stagnare, precum şi al influenţelor ne-islamice, nu ar trebui să fie folosite pentru a înţelege şi judeca Islamul.
”Eu şi voi suntem precum acela care aprinde un foc în care încep să cadă insecte şi molii, însă el se străduieşte să le salveze. Eu vă ţin departe de foc, dar voi îmi scăpaţi printre degete.” (Bukhari, Riqaq, 26; Muslim, Fadail, 17-19) Rezolvarea oricărei probleme personale sau sociale este imposibilă fără capacitatea […]
0Shares
”Eu şi voi suntem precum acela care aprinde un foc în care încep să cadă insecte şi molii, însă el se străduieşte să le salveze. Eu vă ţin departe de foc, dar voi îmi scăpaţi printre degete.” (Bukhari, Riqaq, 26; Muslim, Fadail, 17-19)
Rezolvarea oricărei probleme personale sau sociale este imposibilă fără capacitatea de a ierta greşelile oamenilor şi a le arăta adevărul prin compasiune. Acesta este motivul pentru care Profetul a devenit un exemplu în iertarea greşelilor adepţilor săi. Aceste exemple date de Profetul Mohamed, pacea şi binecuvântarea fie asupra lui, au deschis o poartă către călăuzire în Islam. Exemplul demonstrează că dacă se alege această cale, ea ar putea fi modalitatea de abordare a multor persoane. Părerile contrare vor induce oamenii pe căi complet greşite.
Dacă puteţi aborda însă oamenii din ziua de azi cu o inimă plină de îndurare, le veţi putea asculta problemele cu un suflet ce cunoaşte emoţia. Un individ care trăieşte o viaţă plină de păcate sau care se luptă în valurile suferinţei, nu poate fi fericit; nimeni nu-şi doreşte să rămână în acest stadiu cu bună ştiinţă, înafară de aceia a căror conştiinţă s-a adâncit în întunecime sau a căror suflet este într-o stare de decădere totală. Există motive pentru care asta se întâmplă; individul s-ar putea afla în această situaţie din cauza unei greşeli şi ar putea fi în căutarea unei căi de evadare din ea. Compasiunea pe care o oferi unui astfel de individ şi cuvintele de alinare ar putea fi calea sa de scăpare.
O persoană abordată cu îndurare, grijă şi moderaţie va oferi un răspuns mai blând şi calm, chiar dacă nu este de acord cu ceea ce i se spune. Au existat multe persoane, sute, poate mii, care şi-au deschis sufletele când nu se aştepta nimeni. Dacă încerci să îi ajuţi pe ceilalţi, din îndurare şi înţelegere, ei pot simţi lumina credinţei. Pe lângă asta, ei îţi vor fi etern recunoscători în sufletele lor pentru ajutorul acordat, iar tu vei fi desigur răsplătit în Viaţa de Apoi pentru fiecare faptă bună pe care ei o săvârşesc.
Putem dezvolta acest subiect prin câteva exemple. Imaginează-ţi că o persoană pe care nu o placi este prinsă într-un incendiu cu soţia şi copiii săi, sau că supravieţuitorii unui vas care se scufundă încearcă din răsputeri să ajungă într-un loc sigur, sperând să fie salvaţi de tine, un simplu străin. Fără a sta pe gânduri, faci ce orice altă persoană, cu simţul omeniei, ar face; ai face orice lucru îţi stă în putere să îi salvezi, chiar dacă ceilalţi încearcă să te împiedice. Conştiinţa te împinge să faci asta, iar vocea ei este mai eficientă decât ceea ce ţi-ar spune ceilalţi.
În aceste vremuri în care omenirea este împinsă în dezastre materiale şi spirituale care îşi pun amprentele pe vieţile noastre, trebuie să examinăm situaţia şi condiţiile din toate unghiurile şi apoi să oferim sfaturi sau să intervenim; nu ar fi corect ca o persoană înţeleaptă, una ce reprezintă Islamul, să apeleze la violenţe, abuzuri sau forţă. Astfel de persoane trebuie să se ţină departe de minciuni şi interese politice în orice circumstanţă. Credincioşii există doar pentru a-i ajuta pe ceilalţi prin iubire, afecţiune şi îndurare de dragul lui Allah; de asta este nevoie şi asta se aşteaptă de la cei ce vor să fie călăuziţi. Profetul Mohamed, pacea şi binecuvântarea fie asupra lui, este cel mai bun călăuzitor şi cel mai bun exemplu pentru noi, demn de urmat; imaginaţi-vă câte a îndurat el pentru a salva credinţa celorlalţi. Printre astea se numără şi abuzurile venite din partea oamenilor care aruncau cu pietre sau obiecte în el, sau care încercau să îl stranguleze în timp ce îşi săvârşea rugăciunile.
Comunitatea Taif îl atacase, lovindu-l cu pietre; plin de sânge, el şi-a căutat refugiu sub un copac, într-o livadă. Îngerul munţilor i s-a înfăţişat şi i-a spus Profetului că erau pregătiţi să doboare munţii peste naţiunea neascultătoare dacă dorea; Profetul însă nu le dorea răul acelor oameni şi datorită compasiunii sale nemărginite i-a spus îngerului că spera ca Allah să trimită oameni din acea naţiune care să Îl venereze.
O altă dovadă de compasiune sinceră a Profetului a fost atunci când i s-a spart dintele şi o bucată de metal din cască i s-a înfipt în obraz în timpul unei lupte; cu sângele curgându-i pe chip, Profetul şi-a apropiat mâinile şi a strigat către Creator: „O Domnul meu, călăuzeşte poporul ăsta, căci nu are ştiinţă,” împiedicând abaterea vreunui dezastru asupra lor. Nu este nimic de câştigat de pe urma resentimentelor sau faptelor aspre. Datoria noastră este aceea de a sluji omenirea pentru a dobândi valorile umane universale; forţa nu trebuie adoptată dacă nu este necesar şi nici nu ar trebui să fie folosită în călăuzirea altora.
Totul a început în toamna anului 1929, când teologul german, Gustav Adolf Deissmann, în timp ce inventaria conținutul bibliotecii palatului Topkapi din Istanbul, a dat peste un pergament ciudat din piele de gazelă, care era depozitat printre alte documente neconsiderate importante. Pe acest pergament se afla harta desenată de însuși Piri Reis, datată […]
0Shares
Totul a început în toamna anului 1929, când teologul german, Gustav Adolf Deissmann, în timp ce inventaria conținutul bibliotecii palatului Topkapi din Istanbul, a dat peste un pergament ciudat din piele de gazelă, care era depozitat printre alte documente neconsiderate importante. Pe acest pergament se afla harta desenată de însuși Piri Reis, datată 1513 și semnată. cu numele complet al amiralului: Hagji Ahmed Muhiddin Piri – titulatura de Hagji se adăuga numelui acelor musulmani care făcuseră pelerinajul la Meca. Era vorba mai exact de o jumătate din marea hartă, care a supraviețuit până în zilele noastre și care înfățișează cu mare acuratețe coastele Europei și Africii de Nord, precum și insule din Oceanul Atlantic.
FOTO: Portretul lui Barbarossa
Încă de la apariția ei, harta a suscitat controverse aprinse, mai ales datorită acelei porțiuni, care pare să reprezinte Antarctica (continentul avea să fie descoperit de abia peste 300 de ani de la realizarea hărții) – sub forma unei întinderi de pământ, așa cum trebuie să fi arătat cu 6000 de ani în urmă, înainte să fie acoperită de gheață. Amiralul, navigator cu experiență și cartograf, explicase la vremea sa că a folosit ca sursă de inspirație 20 de hărți și schițe, printre care hărți de la grecii antci, 8 din perioada Ptolemeică, 4 portugheze, o hartă de proveniență arabă, dar mai ales pe cea a lui Cristofor Columb.
FOTO: Harta lui Piri Reis din 1513 descoperita la Topkapi
Mai există și cea de a doua versiune a hărții lui Piri Reis, din 1528, care înfățișează partea nordică a Oceanului Atlantic precum și coasta de nord și centrală a Americii. Piri Reis a corectat în această a doua versiune anumite denumiri care erau greșite în prima hartă.
Enigma hărții lui Piri Reis. Sursele sale de informație – hărți străvechi realizate cu incredibile tehnologii avansate
Profesorul Charles Hapgood de la Universitatea New Hampshire a studiat harta lui Piri Reis cu echipa sa de studenți și a lansat în 1965 o teorie incitantă, pe care o argumentează în cartea sa Maps of the Ancient Sea Kings (Hărțile srăvechilor regi ai mărilor). teorie conform căreia la harta lui Piri Reis a fost folosită proiecția Mercator (proiecția globului terestru pe un plan) – realizată pentru prima oară de Gerardus Mercator (1512-1562), considerat la vremea sa un adevărat Ptolemeu contemporan. Mai mult decât atât, harta conține o uimitoare reprezentarae a Antarcticii pre-glaciare.
FOTO: Harta Veneției din ”Cartea Navigației”
Grecii antici realizau hărți cilindrice, potrivit cunoștințelor lor că Pământul este o sferă, dar proiecția Mercator nu a fost folosită de europeni mai devreme de a doua jumătate a secoului al XVI-lea. Cu ajutorul astronomiei și geometriei, vechii greci calculau latitudinea și longitudinea, însă adevărata precizie a acestor calcule nu a fost posibilă decât în 1760, odată cu inventarea cronometrului. Piri Reis s-a inspirat din străvechile hărți grecești și din cele din epoca lui Alexandru cel Mare, dar până în acest moment. nu există o explicație pentru felul în care este reprezentată Antarctica.
Harta Europei din ”Cartea Navigației”
Aici profesorul Hapgood vine cu uimitoarea ipoteză că la realizarea celebrei sale hărți, Piri Reis a folosit documente mai vechi de 4000 de ani î. Hr., ceea ce ar însemna că o civilizație preistorică deținătoare a unei tehnologii avansate, a cartografiat Pământul cu o uimitoare precizie și a navigat pe principalele căi maritime. Profesorul Hapgood nu s-a oprit aici. El susține și că precizia descrierii topografice a continentelor ar fi necesitat observații din aer, iar aceasta este dovada existenței unei super civilizații, fie a celei de pe Atlantida. fie a uneia extraterestre. Adepții săi continuă să caute dovezi care să vină în sprijinul acestei teorii.
Rămâne întrebarea: este sau nu continentul Antarcticii reprezentat pe harta lui Piri Reis? Scepticii au susținut că nu, și că ar fi vorba despre o reprezentare a litoralului și porțiunilor de coastă ale Americii de Sud. Dar dacă este într-adevăr Antarctica, atunci această reprezentare (uscat fără gheață) ar fi fost copiată după documentele unei civilizații preistorice extrem de avansate. Numai timpul și descoperirile viitoare vor decide care este adevărul.
A doua hartă revizuita – fragment
[…]
Cartea Navigației – Kitab-ı Bahriye,
Dincolo de iscusința sa de pirat și de priceperea amiralului strateg, Piri Reis a fost și un mare învățat în domeniul navigației. El este autorul uneia dintre cele mai renumite opere cartografice din acea perioadă, Cartea navigației apărută în 1521 și revizuită între 1524-1525, când i-a adăugat unele hărți și mai multe informații pentru a o oferi în dar sultanului Suleyman. În călătoria sa în Egipt din 1524, marele vizir Ibrahim Pasha s-a îndreptat mai întâi spre insula Rhodos , la bordul vasului condus de Piri Reis. Acesta a profitat de ocazie pentru a-i arăta prima versiune a ”Cărții Navigației”. Este foarte posibil ca rafinatul Ibrahim, văzând și apreciind calitatea cărții, să îi fi sugerat el însuși gestul de a o oferi în dar sultanului.
Ultima versiune are 434 de pagini și 290 de hărți. Piri Reis nu a fost un explorator și nu a navigat niciodată pe Oceanul Atlantic. Dar pentru realizarea operei sale a compilat numeroase hărți arabe, spaniole, portugheze, chineze, indiene și vechi hărți din Grecia antică. Printre acestea, conform ipotezei profesorului Hapgood este posibil să se fi aflat și misterioasa hartă atlantă de acum 4000 de ani î. Hr. cu cartografierea pământului prin observații aeriene Piri Reis a reprezentat Atlanticul după modelul hărții lui Cristofor Columb, iar dovada este chiar faptul că după convingerea lui Columb, Cuba este înfățișată ca o peninsulă continentală. La vremea când amiralul realiza opera sa, conchistadorii se aflau deja de doi ani în Mexic.
În afara numeroaselor hărți, cartea mai conține și informații detaliate despre principalele, golfuri, pennisule, insule, strâmtori și zone de acostare din Marea Mediterană precum și despre tehnici de navigație, astronomie, descrieri ale populațiilor din fiecare țară sau oraș, și curiozități din cultura acestora. În partea a doua sunt descrise strâmtoarea Dardanele, insulele din Marea Egee și Marea Ionică, Marea Adriatică, Marea Tireniană, Marea Ligurică, Riviera franceză, islulele Baleare, coastele Spaniei, strîmtoarea Gibraltar, insulele Canare, coastele Africii de Nord, Egiptul, rîul Nil, Levantul și coastele Anatoliei. La acestea se adaugă desene și descrieri ale monumenteleor și edificiilor celebre din fiecare oraș, ale locuitorilor și ale particularităților culturilor fiecărui popor. Piri Reis își încheie cartea cu câteva informații biografice despre sine și explică motivele pentru care a preferat să adune toate aceste hărți la un loc într-o carte amplă, care să conțină informații detaliate asupra lumii și a mărilor.
Dincolo de toate controversele și supozițiile, faimoasa sa hartă a lumii compilată în 1513 și descoperită din întâmplare în 1929 la palatul Topkapi, rămâne încă cea mai veche hartă turcească care înfățișează Lumea Nouă, numărându-se și printre cele mai vechi hărți reprezentând America.
Manage cookie consents/Administrează consimțămintele pentru cookie-uri.
To provide the best experience, we use technologies such as cookies to store and/or access device information. Consent to these technologies allows us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not giving your consent or withdrawing your consent may negatively affect certain functionalities and features.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale/Functional
Always active
Technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by a subscriber or user or for the sole purpose of executing the transmission of a communication over an electronic communications network. Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici/Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Technical storage or access is necessary to create user profiles to which we send advertising or to track the user on a website or across multiple websites for similar marketing purposes. . Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
Egalitatea reprezintă unul dintre acele idealuri umane care, de obicei, se sustrage oricărei definiţii. Transpunerea sa în roluri, reguli şi norme a fost întotdeauna una subiectivă. Din nefericire, acest concept este folosit de către feminiştii moderni ca slogan în cadrul campaniilor de anulare a tuturor diferenţelor de rol. De asemenea, egalitatea este folosită ca un paravan de fum din spatele căruia sunt lansate atacuri împotriva Şariei, din cauza diferitelor ei prevederi privind femeile.
