Recunostinta – una dintre cele mai mari binecuvantari Ibn Rajab Al-Hanbali Privitor la cel ale carui fapte sunt marete si multe, el trebuie sa se straduiasca sa arate gratitudine pentru ele, pentru ca vointa de a arata gratitudine este una dintre cele mai mari binecuvantari pe care Allah le revarsa asupra robului Sau. Este […]
0Shares
Recunostinta – una dintre cele mai mari binecuvantari
Ibn Rajab Al-Hanbali
Privitor la cel ale carui fapte sunt marete si multe, el trebuie sa se straduiasca sa arate gratitudine pentru ele, pentru ca vointa de a arata gratitudine este una dintre cele mai mari binecuvantari pe care Allah le revarsa asupra robului Sau. Este obligatoriu pentru el sa insoteasca aceste fapte de recunostinta si sa implineasca lipsa etalarii acestora, potrivit gratitudinii.
Wahd ibn al-Ward, atunci cand fu intrebat despre rasplata pentru o anume fapta, spuse: „Nu intreba despre rasplata ei, ci intreaba despre gratitudinea datorata de catre cel care a fost calauzit catre ea.” (1)
Abu Sulayman a spus, „Cum poate o persoana inteligenta sa se uimeasca de faptele sale? Faptele sunt una dintre binecuvantarile lui Allah, ca si faptul ca el este obligat sa arate recunostinta si umilinta. Doar Qadariyyah* sunt cei care se uimesc de faptele lor.” (2) -(*cei care nu cred ca faptele robului sunt create de Allah, Azza wa Jall).
Cat de remarcabile sunt cuvintele lui Abu Bakr al-Nahshali in ziua in care Dawud al-Ta’I muri. Dupa inmormantarea acestuia, ibn al-Sammak (3) se ridica si il lauda pentru faptele sale bune si planse facandu-i pe toti cei prezenti sa planga si sa marturiseasca adevarul spuselor sale… Atunci Abu Bakr al-Nahshali se ridica si spuse: „O Allah, iarta-l si indura-te de el si nu-l lasa faptelor sale!” (4)
Abu Dawud insemna prin autoritatea lui Zayd ibn Thabit (radiAllahu ‘anhu) ca Trimisul lui Allah (salAllaahu alayhi wa sallam) spunea: „Daca Allah ar fi sa pedepseasca locuitorii cerului si locuitorii pamantului, El ar putea face aceasta, fara sa fie in nici un fel nedrept cu ei. Daca ar fi sa se indure de ei, Mila Sa ar fi mai buna pentru ei, decat faptele lor.”(5)
Note explicative:
1 – Abu Nu’aym, vol. 8, p. 155
2 – Ibid, vol. 9, p. 276 #13896
3 – Ibid, vol. 8, p. 223 #11949, insemneaza ca obisnuia sa spuna: “Uimitor este faptul ca ochiul poate gasi placere in somn, cand Ingerul Mortii sta la capataiul omului.”
4 – Ibid, vol. 7, p. 396 #10977
5 – Abu Dawud #4699 si ibn Majah #77. Clasificat sahih de catre ibn Hibban [#727] si Albani, Sahih al-Jami’ #5244
Allah subhanahu wa ta’ala spune (traducerea sensurilor):
Iar daca Allah i-ar pedepsi pe oameni pentru ceea ce au dobandit, n-ar mai lasa pe fata lui [a pamantului] nici o vietate. Insa El ii pasuieste pana la un termen hotarat si cand va sosi termenul lor, atunci Allah va fi cu robii Sai Binevazator. (Fatir 35:45)
Ibn Hibban #659 insemneaza prin autoritatea lui Abu Hurayrah ca Trimisul lui Allah spunea: „Daca Allah ne-ar judeca pe mine si pe Isa pentru pacatele nostre, El ne-ar putea pedepsi fara sa ne nedreptateasca catusi de putin!”
Clasificat sahih de catre ibn Hibban si Albani, Sahih al-Taghrib #2475
Șeitan este cel care influențează vorbirea răutăcioasă În Coran ni se spune că Satana a jurat să-i îndepărteze pe oameni de la calea lui Allah. Deoarece Satana s-a răzvrătit împotriva Lui, Allah l-a gonit din Paradis şi l-a blestemat. Scopul lui Satana este să-i facă pe oameni să nu mai urmeze poruncile lui Allah. […]
0Shares
Șeitan este cel care influențează vorbirea răutăcioasă
În Coran ni se spune că Satana a jurat să-i îndepărteze pe oameni de la calea lui Allah. Deoarece Satana s-a răzvrătit împotriva Lui, Allah l-a gonit din Paradis şi l-a blestemat. Scopul lui Satana este să-i facă pe oameni să nu mai urmeze poruncile lui Allah. Allah i-a permis diavolului ca să-şi îndeplinească scopul până la sfârşitul timpului, dar l-a avertizat că nu va putea să-i influenţeze pe drept-credincioşi. Pentru a îndepărta oamenii de la calea cea dreaptă, Satana foloseşte diferite căi şi linguşiri; însă, aşa cum ni se spune în acest verset:
Aceia care au frică [de Allah], când îi atinge ceva rău din partea lui Şeitan, îşi aduc aminte şi iată cum ei văd [primejdia]. (Al-A’raf 7:201),
Satana nu-i poate influenţa pe cei care Îl păstrează pe Allah în inimile lor. Când simt provocarea Satanei, drept-credincioşii caută refugiu la Allah şi recunosc că nu este nimic altceva decât ispita lui Satana. Cei cu credinţă slabă sunt cu uşurinţă amăgiţi de Satana. Astfel, cum ni se spune în versetul următor:
cei care nu cred consideră că propunerile lui Satana sunt reale. Cei care sunt în întregime nepăsători faţă de existenţa lui Allah şi de principiile morale din Coran acţionează în viaţă doar sub călăuzirea lui Satana. Ei cred, se comportă şi vorbesc în felul dorit de Satana. Logica incorectă a lui Satana le determină fiecare decizie pe care o iau şi fiecare cuvânt pe care îl exprimă. Satana caută să îşi atingă scopul exploatându-i pe cei care îl urmează; el încearcă să îi conducă pe alţii spre degradarea morală generală şi să înfiltreze o moralitate coruptă în inima lor. Folosindu-se de gurile lor ca şi cum ar fi a lui, scopul său este de a-i controla pe oameni.
Modul de exprimare a celor cărora nu le pasă de existenţa lui Allah conţine un aspect satanic. Ca şi cum ar fi purtătorii de cuvânt ai lui Satana, unii oameni se exprimă într-un mod amăgitor, rătăcindu-i pe alţii de la calea lui Allah şi de la etica Coranului şi trăindu-şi viaţa într-un mod care-i va conduce în iad. În timp ce această modalitate de exprimare poate fi uneori atractivă, scopul ei este de a prezenta lucruri satanice şi rele drept rezonabile şi logice. În asemenea cazuri, aceşti oameni se bizuiesc invariabil pe cuvinte bazate pe o logică eronată. Prin cuvintele lor, ei încearcă să îi facă pe cei din jurul lor să uite de adevărul despre destin, de viaţa de după moarte, de Ziua Judecăţii şi de pedepsele promise de Allah. Folosesc un mod de exprimare prin care îi înşeală pe alţii în legătură cu viaţa lumească. Ei promovează idei false pentru a supune gradat conştiinţa ascultătorului. În ceea ce priveşte credinţa în Allah şi viaţa trăită conform principiilor moralei coranice, ei se străduiesc pe ascuns să umple inimile oamenilor cu dubii şi îndoieli. Metodele folosite sunt adesea foarte inventive; de cele mai multe ori, ei încearcă să sădească gânduri rele în subconştientul oamenilor şi să îi influenţeze astfel încât aceste idei să devină concepţii de viaţă. Din acest motiv, de obicei, cei care se comportă precum purtătorii de cuvânt ai lui Satana sau cei care vorbesc sub influenţa lui nu apără în mod deschis comportamentul satanic. În schimb, ei încearcă să îi înşele pe alţii fără ca ei să îi recunoască. Ei se apropie indirect, folosind ocolişuri, prin mijloacele cele mai ascunse, şi încearcă să sădească îndoieli. Coranul ne vorbeşte despre aceste metode şi tactici diferite folosite de Satana:
A zis [Iblis]: «Pentru că m-ai ademenit, îi voi pândi pe ei pe drumul Tău cel drept. Şi mă voi năpusti asupra lor, din faţa şi din spatele lor, de la dreapta şi de la stânga lor, şi nu-i vei afla pe cei mai mulţi dintre ei mulţumitori. (Al- A’raf 7:16-17);
… «Îi voi duce întru rătăcire, le voi da speranţe deşarte, le voi porunci, şi ei vor tăia urechile dobitoacelor şi le voi porunci să schimbe creaţia lui Allah.» Dar acela care-l ia pe Şeitan ca aliat, în locul lui Allah, va avea parte de pierdere vădită. El le face făgăduinţe şi le dă speranţe amăgitoare, dar Şeitan nu le făgăduieşte decât himere. (An-Nisaa’ 4:119-120).
Aşa cum se afirmă în aceste versete, scopul de bază al Satanei este de a-i îndepărta pe oameni de la calea lui Allah. Cei care îl urmează pe Satana şi se comportă precum vrea el folosesc aceleaşi tactici ca şi el. Scopul lor este de a-i împiedica pe alţii de a interpreta evenimentele conform călăuzirii Coranului. Accentuând partea negativă, ei încearcă să îi facă pe oameni să uite că există bine în ceea ce a fost predestinat şi, de altfel, în toate lucrurile. Ei se străduiesc să îi facă pe oameni să alunece în pesimism, lipsă de speranţă şi teamă. De exemplu, când apar ştiri despre un accident sau o moarte bruscă, ei imediat încearcă să îi inculce celeilalte persoane o manieră de exprimare care să reprezinte un afront adus Domnului nostru.
Confruntaţi cu aceste veşti, cei care ştiu că atât viaţa, cât şi moartea sunt hotărâte de Allah se exprimă într-o manieră care le demonstrează supunerea şi devotamentul, manifestat din tot sufletul, faţă de Allah. Ei afirmă: „Decizia lui Allah este întotdeauna cea mai bună.” La fel, cei care se află departe de credinţă şi descoperă că asupra lor s-a abătut o boală mortală, sub influenţa lui Satana, vorbesc doar de lipsa de speranţă şi de fericire. În timp ce îi manipulează pe alţii, aducându-i sub influenţa lui, Satana încearcă în taină să implementeze în minţile oamenilor ideea că tristeţea şi lipsa de încredere în Allah sunt atitudini rezonabile, însă aceia care se exprimă într-un mod islamic sunt întotdeauna optimişti şi respectuoşi faţă de Allah, chiar în timpurile cele mai grele.
Indiferent cât de grea este boala pe care o au, ei rostesc adevărul şi se supun, deoarece cunosc faptul că măreţia lui Allah este nelimitată. Modul de exprimare al drept-credinciosului înzestrat cu un asemenea optimism îi invită pe cei din jurul lui să se comporte în mod similar, să aibă încredere în Allah şi să se exprime cu acelaşi optimism. Cei care au credinţă în Allah recunosc când o afirmaţie este făcută sub influenţa lui Satana; oricare ar fi situaţia, ei indică acest lucru fără a le fi teamă de represalii şi nu aprobă niciodată o asemenea afirmaţie. Ei ştiu că pedeapsa din Viaţa de Apoi pentru cei care se comportă precum un purtător de cuvânt al Satanei va fi similară cu cea pentru afirmaţiile lui Satana însuşi. Datorită acestui lucru, ei nu cad în capcana lui Satana; ei imediat caută refugiu la Allah şi, exprimându-se conform Coranului, în cele din urmă fac ca eforturile lui Satana să nu fie eficiente.
__________
[review][review]Modul de exprimare al musulmanului, Editura Femeia Musulmana
F. Gulen Să vorbeşti rar şi să asculţi îndelung sunt virtuţi şi semne ale maturităţii; dorinţa de a te face auzit cu orice prilej este un semn de dezechilibru spiritual şi lipsă de cuviinţă, dacă nu chiar una din feţele nebuniei. Cuvintele trebuie rostite pentru a rezolva o problemă sau a răspunde la o […]
0Shares
F. Gulen
Să vorbeşti rar şi să asculţi îndelung sunt virtuţi şi semne ale maturităţii; dorinţa de a te face auzit cu orice prilej este un semn de dezechilibru spiritual şi lipsă de cuviinţă, dacă nu chiar una din feţele nebuniei.
Cuvintele trebuie rostite pentru a rezolva o problemă sau a răspunde la o întrebare, iar cel care pune întrebarea şi care ascultă răspunsul nu trebuie să-şi piardă răbdarea.
Să nu vorbeşti mult, cum şi să nu mănânci sau să dormi peste măsură, este regula de aur a bărbaţilor şi femeilor care caută perfecţiunea; cei care vor să-şi îmbunătăţească însuşirile spirituale trebuie mai întâi de toate să tacă, să nu vorbească de dragul de a vorbi şi să nu spună tot ce le trece prin minte.
Cu cât îi copleşeşti mai puţin pe ceilalţi cu propriile tale cuvinte şi cu cât îţi iubeşti propriile cuvinte mai puţin decât cuvintele celorlalţi, cu atât eşti mai aproape şi mai plăcut Creatorului şi creaţiei Sale; dacă nu te poţi călăuzi după acest adevăr, nu-ţi poţi îndeplini datoria faţă de Allah şi nici faţă de oameni.
Nu există oameni mai vrednici de milă decât aceia care le spun altora să facă ceea ce ei înşişi nu fac. Astfel, în cuvintele Celui Adevărat, a-ţi ţine limba în frâu şi a-ţi păstra curăţe-nia ferindu-te de relaţiile sexuale în afara căsătoriei sunt chei care deschid porţile Paradisului.
Omul trebuie să vorbească numai când este necesar şi să tacă atunci când cuvintele nu sunt la locul lor. Dar acele cuvinte mult folositoare celorlalţi trebuie spuse întotdeauna. Iată de ce, trebuie să înveţi buna purtare şi să înţelegi că a ştii să taci este o virtute. Aşa cum ne spune şi un frumos proverb: „Cine vorbeşte mult greşeşte mult”.
Omul se dezvăluie pe sine prin cuvinte şi îşi manifestă nivelul spiritual prin purtări. Cei care se poartă ca şi când ar fi singurii în drept să-şi spună părerea ajung întotdeauna să fie rău priviţi de semenii lor, şi condamnaţi până şi de prieteni. Astfel, un cuvânt fie şi înţelept din partea lor va fi dat la o parte şi adevăruri vor rămâne neluate în seamă.
Oamenii cu judecată îi lasă să vorbească pe cei ale căror cuvinte sunt mai folositoare. Dacă te afli în preajma unor oameni îmbunătăţiţi, cu minţile bogate în cunoştinţe şi cu sufletele pline de darurile spirituale ale Divinităţii, este o lipsă de respect să-i laşi pe alţii să vorbească. Tăcerea unor astfel de oameni este o pierdere pentru societate.
Vorba prea lungă este un defect care purcede dintr-o lipsă de echilibru a minţii şi a sufletului. Foloseşte cuvinte precise, care să nu încurce mintea celui care te ascultă, şi cuvinte puţine, atâtea câte ai nevoie ca să-ţi transmiţi mesajul. Prea multe cuvinte fac rău. Într-adevăr, cu cât foloseşti mai multe, cu atât riscul de a te contrazice devine mai mare, ceea ce nu poate decât să-l deruteze pe cel care te ascultă. Nu-l ajuţi cu nimic în felul acesta. Din contră, îi faci un rău.
Manage cookie consents/Administrează consimțămintele pentru cookie-uri.
To provide the best experience, we use technologies such as cookies to store and/or access device information. Consent to these technologies allows us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not giving your consent or withdrawing your consent may negatively affect certain functionalities and features.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale/Functional
Always active
Technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by a subscriber or user or for the sole purpose of executing the transmission of a communication over an electronic communications network. Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici/Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Technical storage or access is necessary to create user profiles to which we send advertising or to track the user on a website or across multiple websites for similar marketing purposes. . Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.