Imprumuturile si datoriile intre oameni O, voi, cei care credeți! Dacă voi contactați o datorie pentru un anumit timp, atunci însemnați-o în scris! Și să o însemne, între voi, un scrib cu dreptate! Scribul nu are voie să refuze a scrie, așa cum l-a învățat Allah. Așadar, el trebuie să scrie așa cum îi […]
Imprumuturile si datoriile intre oameni
O, voi, cei care credeți! Dacă voi contactați o datorie pentru un anumit timp, atunci însemnați-o în scris! Și să o însemne, între voi, un scrib cu dreptate! Scribul nu are voie să refuze a scrie, așa cum l-a învățat Allah. Așadar, el trebuie să scrie așa cum îi dictează datornicul, care trebuie să fie cu frică de Allah, Stăpânul său, și să nu micșoreze [valoarea datoriei] cu nimic! Dar dacă datornicul este fără judecată sau slab sau nu poate dicta el, atunci să dicteze tutorelui său, cu dreptate. Și luați drept martori doi dintre bărbații voștri, iar dacă nu sunt doi bărbați, [luați] un bărbat și două muieri, dintre aceia pe care îi acceptați ca martori, așa încât, dacă va greși una dintre ele, să-și aminteascã una celeilalte! Martorii nu au voie să se împotrivească, dacă sunt chemați. Și să nu vă fie urât să însemnați datoria, mică de va fi ori mare, împreună cu termenul ei! Așa este mai drept pentru voi față de Allah și mai de ajutor pentru mărturie și mai aproape de a vă ajuta să nu aveți bănuieli. Dar dacă este un negoț pentru ceva prezent, pe care îl conveniți între voi [pe loc], atunci nu este nici un păcat dacă nu-l însemnați în scris, dar luați martori, atunci când faceți negoț între voi! Dar să nu fie păgubit nici un scrib sau martor, căci de veți face [asta] înseamnă că ticăloșia este în voi! Și fiți cu frică de Allah și Allah vă învață, căci Allah este Atoateștiutor [‘Alim]. (Al-Baqarah 2:292)
Imprumuturile si datoriile intre oameni
Condiții și reguli ce trebuie respectate în situația împrumuturilor (datoriilor) între oameni, după însemnarea obligatorie
➡ să o însemne, între voi, un scrib cu dreptate! – în cazul în care creditorul/ debitorul nu știe să scrie sau să citească, aceștia sunt obligați să cheme un „scrib” (un fel de contabil al zilelor noastre, funcționar care se ocupa în acele vremuri cu scrierea, copierea sau redactarea diverselor acte) care să scrie în locul lor toate detaliile împrumutului (data efectuării și returnării împrumutului, suma de bani împrumutată), cu condiția ca această sumă să nu fie deformată în vreun fel, mărită sau micșorată; prin urmare scribul trebuie ales cu mare atenție, dintre cei mai
corecți și cinstiți;
➡ scribul nu are voie să refuze chemarea și participarea la încheierea tranzacției financiare;
➡ scribul are obligația să scrie suma exactă pe care i-o dictează debitorul (datornicul), cel care împrumută banii, care la rândul lui trebuie să fie cu frică de Allah și să nu dicteze o sumă mai mică;
➡ datornicul are obligația să îi dicteze tutorelui său, în cazul în care el este „fără judecată”, adică nu are o atitudine conștientă față de realitatea care îl înconjoară, سَفِيهًا – cel fără judecată, cel care nu știe întotdeauna să facă alegerile cele mai bune pentru el; la rândul lui, tutorele este condiționat: trebuie să fie cinstit, să aibă cunoștință de valoarea sumei împrumutate și să comunice suma de bani fără nicio modificare – „cu dreptate”;
➡ înscrierea datoriilor trebuie efectuată cu martori – doi martori – شَهِيدَيْنِ – dintre bărbați sau două femei și un bărbat, fiindcă se poate întâmpla ca un martor să uite, însă celălalt martor îi poate aminti;
➡ martorii să fie dintre cei acceptați de comun acord de către ambele părți implicate în contractul de împrumut;
➡ martorii nu au voie să refuze invitația de a participa la întocmirea contractului de împrumut;
➡ suma de bani împrumutată trebuie consemnată indiferent de valoare (mică sau mare); nu trebuie neglijat sub nicio formă a se scrie valoarea împrumutului, cât de neînsemnată ar părea, Allah subhanahu wa ta’ala spunând că în acest fel oamenii nu vor avea bănuieli unii asupra altora și nu își vor strica relațiile de prietenie.
Imprumuturile si datoriile intre oameni
Bănuiala, această presupunere după aparențe (fără dovezi), reprezintă o atitudine de neîncredere în cineva sau ceva, astfel că ea a devenit o adevărată boală în zilele noastre, iar în islam este considerată haram.
Referitor la acest lucru, spune Allah subhanahu wa ta’ala într-un alt verset din Sfântul Coran:
„O, voi cei care credeţi! Feriţi-vă cu strășnicie de bănuieli, căci unele bănuieli sunt păcat (bănuielile și gândurile rele despre cineva, fără dovezi)! Nu vă spionați și nu vă ponegriți unii pe alţii! Oare voiește vreunul dintre voi să mănânce carnea fratelui său mort (ponegrirea cuiva a fost asemuită cu mâncarea cărnii unui frate, lucru respins de firea omenească)? (Nu!) Voi aţi urât aceasta! Și fiţi cu frică de Allah, fiindcă Allah este Iertător și Îndurător (Tawwab, Rahim).”
Revenind la versetul despre însemnarea datoriilor, Allah subhanahu wa ta’ala spune că în cazul unei tranzacții de vânzare-cumpărare în care obligația de plată se efectuează pe loc, nu este necesară consemnarea sumelor de bani, „Dar dacă este un negoț pentru ceva prezent, pe care îl conveniți între voi [pe loc], atunci nu este nici un păcat dacă nu-l însemnați în scris.”, însă tranzacția este condiționată de martori: „dar luați martori, atunci când faceți negoț între
voi!” și corectitudine: Dar să nu fie păgubit* nici un scrib sau martor” *scribii sau martorii pot fi păgubiți doar în cazul în care devin garanții acelui contract de împrumut sau vânzare-cumpărare (voit sau forțați de anumite împrejurări sau de către părțile contractuale). Despre cei care nu sunt corecți cu scribul sau martorul și le provoacă prejudicii, Allah subhanahu wa ta’ala spune că au فُسُوقُۢ – „ticăloșia” în ei.
De fapt, فسق înseamnă stricăciune, atât din punct de vedere spiritual, cât și comportamental.
Și fiți cu frică de Allah și Allah vă învață, căci Allah este Atoateștiutor [‘Alim].”
Acest verset, în măreția și abordarea sa atât de atentă asupra tuturor aspectelor ce țin de sistemul economico-financiar, denotă importanța pe care Allah subhanahu wa ta’ala o acordă relațiilor interumane. Aceste prescripții Divine trebuie împlinite exact așa cum El PreaÎnaltul ne-a poruncit, deoarece nu sunt scrise în Coran pentru ca această Carte Sfântă să fie privită ca o carte de contabilitate, ci pentru că Allah subhanahu wa ta’ala a făcut din aceste Legi o datorie pentru noi, ele fac parte din credința noastră și trebuie respectate indiferent dacă țara în care trăim este o țară islamică sau nu.
Din seria întâlnirilor săptămânale la Centrul cultural islamic „Islamul azi” – „Lecția de vineri” – Să medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel Gemaledin. Material redactat si editat de doamna Camelia H.
Source Link
Views: 2
