Fethullah Gulen
Ateismul înseamnă negarea existenței lui Dumnezeu, ceea ce implică și respingerea comenzilor Lui, a reflectării religioase și a seriozității, și a crede că oamenii sunt independenți de Dumnezeu. Asemenea concepte neagă ideea de păcat, iar oamenii își imaginează că pot trăi așa cum doresc. Ateismul se răspândește din cauza lipsei educației, tinerii sunt neglijați, iar școlile apără ateismul.
Ignorarea esenței credinței și a religiei este motivul principal pentru care ateismul începe să se dezvolte și să se răspândească. Oamenii ai căror suflete, inimi și minți nu au fost îndreptate către adevăr, devin în mod inevitabil vulnerabili, și numai ajutorul și bunăvoința lui Dumnezeu îi poate salva. Dacă comunitatea nu luptă pentru a combate această modă, atunci mințile și inimile membrilor săi se deschid către acele influențe ce duc la devierea de pe drumul bun.
Ateismul se manifestă mai întâi ca o lipsă de interes asupra principiilor credinței. Oamenii care dețin o asemenea atitudine afirmă adesea că este una pozitivă, deoarece reprezintă o dorință de independență a minții și a libertății de gândire. Deoarece cererile credinței sunt dure, indiferența ne îndreaptă către ceea ce este mai ușor. Astfel cad oamenii în neglijență, ateism și ură pentru religie.
De fapt, ateismul nu se bazează pe raționament și nici nu este sprijinit de intuiție și experiență umană. Deci, cu atât mai puțin se bazează pe adevăruri “științifice”. Ateismul nu este decât o stare, uneori de leneveală care se transformă în una activă, de rebeliune.
Manifestările numeroase ale lui Dumnezeu înafara sferei noastre atestă că există doar Un Creator, Un Guvernant ce administrează totul, direcționează și susține Universul. Putem privi toate acestea ca pe o scrisoare sau o carte venită de la Dumnezeu pentru a ne face să reflectăm asupra Atributelor Sale divine. Aceste Atribute ale Sale pot fi găsite oriunde în Creație, care nu este decât o arie vastă folosită pentru a testa umanitatea. Oricum, unii oameni ce dețin concepte greșite, au putut înțelege și observa aceste semne. Ca rezultat, aceștia au prezentat natura, dar și principiile pe care se bazează și relațiile din ea, într-un anume fel încât mulți oameni (mai ales cei tineri) și-au abandonat adevărata lor credință.
Multe s-au spus și multe s-au scris despre balanța delicată a lumii naturale și armoniile din ea. O asemenea ordine poate fi atribuită numai Celui Atotputernic. Planetele și stelele se mișcă în orbite ce sunt mai precise decât am putea noi vreodată creea. Dacă ceea ce noi facem este acceptat ca o probă a inteligenței noastre, de ce nu ar fi considerat la fel și Universul atât de depărtat și complicat?
Natura se asemănă unei fabrici enorme de putere generativă. Principiile după care se ghidează sunt uimitor de bine puse la punct, subtile, dar totuși bine stabilite pentru a reasigura ritmul. De unde primește natura aceste reguli de operare? Unii spun că natură s-a creat de la sine, dar cum am putea convinge noi pe cineva de acest lucru? Desigur, una dintre aceste reguli este aceea de putere realizată de la sine. Dar vrem să cunoaștem originea acestei reguli.
Principiile sunt atributele neesențiale ale unui lucru sau ale unei ființe, deci secundare și dependente de substanță și esență. Atributele nu ar putea exista înainte sau în mod independent de compuși sau de organism. Deci, dacă o plantă deține o măsură de putere de organizare de sine prin căutarea luminii ce o necesită, prin căutarea nutrienților necesari creșterii, atunci asta înseamnă că această măsură a fost deja implantată în sămânța sa. În mod asemănător, principiul atracției în fizică operează cu și prin mase, distanțe și forțe. Este greșit să afirmăm că asemenea principii sunt originea sau sursa lucrurilor și ființelor existente.
La fel de ilogică este și încrederea cu care se afirmă asemenea lucruri. A susține că acest Univers atât de bine ordonat și subtil este rezultatul hazardului și al coincidenței este absurd, contradictoriu și impropriu din punct de vedere științific, deoarece toate probele indică exact opusul.
După multe experimente și cugetări, Muller a spus că rațiunea nu poate explica originea acestei vieți. El a stabilit, pentru binele științei și a oamenilor de știință absurditatea unei “coincidențe” ca posibilă explicație. La fel, după 22 de ani de studii numeroase, Institutul Sovietic de Chimie, condus de către Oparin, a demonstrat că legile chimiei și recțiile chimice nu au nici o legătură cu a demonstra originea vieții și că știința nu deține nici un răspuns pentru această întrebare.
Când acești oameni de știință au constatat limitele ce există în a observa umanitatea, au făcut-o pentru binele științei și a oamenilor de știință. Dar, totuși acest lucru nu distrus răul produs de cei dinainte, cei mai putin atenți, care au oferit doar presupuneri ca teorii științifice. Din păcate, atitudini și valori generale continuă să se formeze pe baza acestor presupuneri și nu pe baza realităților stabilite deja de cercetători.
De exemplu, multe cărți și enciclopedii continuă să prezinte evoluția umană de la maimuță la om ca fapte, și nu ca teorii. În realitate, un număr foarte mare de cercetători, mai ales evoluționiști, au spus că teoria de evoluție a lui Darwin nu este o teorie științifică. Mulți critici de calibru intelectual foarte ridicat susțin că încă nu avem nici o idee despre cum anume a avut loc această “evoluție”. Există multe opinii divergente între experți despre cauzele probabile și procesul în sine, dar publicul și oamenii de știință mai puțin informați continuă să creadă în acele lucruri.
Nenumărate proiecte de cercetare și studii publicate au prezentat dubii în ceea ce privește evoluția și au căutat să ofere o imagine reală a naturii ca creație și locul nostru în ea. Lucrări ca De ce credem în Dumnezeu? îi ajută pe cei îi priveau pe necredincioși în evoluție ca oameni ciudați să se mai gândească la asta și să reflecteze cu mai multă înțelepciune asupra acestei chestiuni.
Fiind dat faptul că înțelegerea lumii naturale duce la credința într-Un singur Dumnezeu, Creator, atunci ateismul presupune prejudecăți și refuzul de a renunța la iluzii. Tinerii sunt cei mai vulnerabili deoarece puterea lor de înțelege natura comportamentului lor și consecințele acestuia, este incompletă; conștiința ființei lor spirituale și a nevoilor spirituale bine înrădăcinate sunt limitate, și puterea lor de a înțelege balanța materială și non-materială a valorilor ce caracterizează existența unui om, este deficientă. Deci, aceștia sunt ușor de înșelat de către concepte învechite prezentate sub forma adevărurilor “științifice”, deși cercetătorii știu că acestea sunt numai teorii. De aceea în ziua de azi este mai important să căutăm adevărul decât să îndeplinim alte obligații.
Dacă această sarcină vitală nu este îndeplinită, nu putem prezice răul ce ne va afecta pe toți în viitor. Unele dintre acele consecințe dăunătoare se fac deja simțite. Acesta ar putea fi motivul suferințelor noastre de-a lungul anilor. Noi suntem generația nenorocoasă care a fost privată de profesori buni- cei care au atins armonia și unitatea interioară a minții și a inimii, care se cunoșteau pe sine însăși chiar și în cele mai adânci gânduri și sentimente, care aveau dorința de a-i ajuta pe ceilalți, și erau dispuși să sufere pentru a oferi fericirea și binele cuiva. Sperăm ca astfel de profesori deschiși la minte vor apărea printre noi și vor îndeplini această misiune umană de a salva omenirea din această suferință morală și spirituală.
Dacă acest lucru s-ar întâmpla, generațiile prezente și cele viitoare vor putea acumula stabilitatea necesară în modul lor de gândire asupra marilor întrebări legate de viață. Ei vor putea rezista în fața falselor credințe și a iluziilor, fiind astfel salvați din anxietatea constantă în care se află din cauza dubiilor asupra naturii și scopului lor în viață. Ateismul este cauzat de lipsa cunoștințelor și a dorinței de a învăța, de incapacitatea de a sintetiza propria viață interioară și exterioară, dar și rezultatul inimilor și sufletelor nehrănite.
Mass-media prezintă constant moduri de viață, idei și tipuri de caractere care încurajează desfătarea și abandonarea de sine. Deci nu este nici o surpiză faptul că mulți tineri încearcă să devină hippie sau orice alt lucru care este la modă; caută plăcere și nu se complică în a căuta să-și cultive mințile, ci preferă trivialitatea.
Oamenii adoptă stiluri care li se par interesante și atrăgătoare. Ceea ce ei nu știu devine și mai depărtat de ei, ducând astfel la indiferență totală. Trebuie să găsim căi de a-i conduce pe tineri pe drumul credinței, a vieții religioase, drumuri ce transformă anxietatea în liniște și întunericul în lumină. Tinerii sunt ahtiați după libertate nelimitată și au dorințe nelimitate ce așteaptă să fie satisfăcute. Inimile și sufletele lor prea generoase cauzează o asimetrie ce poate duce la ateism. Ei răspund plăcerilor și bucuriilor pe care Satan le oferă lor, și astfel își pregătesc propria cădere. Tinerii zboară spre focul ateismului așa cum moliile zboară spre lumină.
În timp ce ignoranța crește, materialismul și dorințele carnale iau locul dorinței de adevăr. La fel s-a întâmplat și cu Faust. Acest bărbat, care și-a dorit puteri extraordinare pentru a fi capabil să facă tot ce vroia pentru o perioadă limitată, și-a vândut sufletul pe un preț de nimic lui Mephistopheles, trimisul lui Satan. Dar, când a primit aceste puteri, au dispărut scopurile sale nobile de a servi umanitatea și și-a folosit acele puteri pentru a-și satisface plăcerile triviale.
Când sufletul moare, inima moare și ea, compasiunea dispare, iar mintea și rațiunea devin confuze; de aceea oamenii devin victime neajutorate ale propriilor lor capricii. Orice persoană care devine obsedată de plăceri carnale și de senzualitate, nu va urma niciodată un drum drept, va aplauda în mintea sa orice modă nouă ca și cum ar fi adevărul, și va trece de la o ideologie la alta- de la dubii la confuzie și iarăși la fel. Aceștia nu vor găsi nici o atracție în credință, în sensul datoriei sau într-o inimă răbdătoare.
Acest tip de oameni nu vor găsi nici o întrebuințare educației morale, disciplinei de sine, contemplării, îmbunătățirii sufletului și întăririi moralului lor. Dependenți deplin de trivialitate, vor nega absolut orice realizare a strămoșilor noștri și vor rămâne ignoranți în fața realizărilor unei culturi și a unei civilizații adevărate care poate face posibilă balanța dintre spiritualitate și bunătate, dintre virtute și fericire.
Nu toți pot fi salvați. De aceea trebuie să ne concentrăm eforturile asupra educării tinerilor în inimile cărora obiceiurile dăunătoare încă nu s-au implantat. Ei ar trebui învățați principiile fundamentale ale sistemului de care depindem și de care atârnă existența noastră. Trebuie să îi îndrumăm spre o cale sistematică, onestă și dreaptă de gândire. Cei care dau greș în efortul depus vor privi cum comunitatea lor sau națiunea din care fac parte continuă să se scufunde în corupție morală și spirituală din care apoi nu mai pot și salvați.
Încă o cauză ce conduce spre ateism este respingerea deliberată a tuturor constrângerilor și a interzicerilor. Asemenea slăbiciuni au pășit în societățile islamice din cauza Europei vestice printr-o formă degenerată de existențialism (mai ales franțuzesc) ce a respins valorile tradiționale și educația religioasă formală în favoarea libertății absolute. Teoria spunea așa: individul se poate maturiza prin experiența sa personală.
Această teorie, oriunde a fost ea aplicată, nu a produs ființe înțelepte, binevoitoare și miloase. Dimpotrivă, a intensificat egoismul izolând indivizii de familiile lor, de tradiții și chiar de ei înșiși. Adepții acestei teorii nu își cultivă preferințele morale, ci trăiesc o viață superficială, fără a încerca să găsească adevărul. Pe scurt, aceștia trăiesc o viață iluzorie, sperând ca într-un final să poată găsi fericirea.
Aceste câteva idei nu acoperă întreg subiectul. Cu toate acestea, sper ca viitorii ghizi, profesori și lideri cu discernământ le vor lua în considerare când vor dori să stopeze răspândirea ateismului. Am prezentat pe scurt această chestiune, sperând și rugându-mă ca unii oameni să înceapă să caute adevărul și să facă doar ceea ce este bine.
Sursa: ro.fgulen.com
Soucre LinkVisits: 5
