Tag: coran

40 de principii ale credinței islamice – part 1

 

shahadah-rafay-zaferCel mai important principiu care formează baza credinţei islamice, pe care orice musulman trebuie să îl ştie este mărturia de credinţă – شهادَة – shahadah, care este formată, practic din alăturarea a două declaraţii (mărturii) de credinţă numite – الشهادتين – şahadatain:
a. „Mărturisesc că nu există alt dumnezeu în afara de Allah” şi
b. „Mărturisesc că Muhammad este Profetul Său.”

Qaadiy spune că aceste şahadatain sunt cele mai importante, deoarece conţin alte 40 principii de credinţă:
10 principii de credinţă se referă la ceea ce trebuie să creadă un musulman
10 principii de credinţă se referă la ceea ce trebuie să respingă un musulman
10 principii de credinţă se referă la lucrurile care s-au petrecut şi
10 principii de credinţă se referă la lucrurile care se vor petrece

Cele 10 principii de credinţă pe care trebuie să le creadă un musulman sunt:
1. Allah Preaînaltul este Unul, Indivizibil în esenţa Sa.

Domnul vostru e un Domn Unic. Nu există altă divinitate în afară de El… (Al-Baqarah  2:163)
2. Allah Preaînaltul nu are parteneri şi nici asociaţi în Existenţa Sa Divină.

Adoraţi-L pe Allah şi nu-I asociaţi Lui nimic… (An-Nisaa)
3. Allah Preaînaltul este Cel Veşnic, care de Sine Stătător.

 Va rămâne veşnic numai faţa Domnului tău, Cel plin de Slavă şi de Cinste (Ar-Rahman 55:27)
4. Allah Preaînaltul nu cunoaşte somnul şi nici oboseala

Allah! Nu există divinitate afară de El, Cel Viu, Veşnicul! Nici somnul şi nici aţipirea nu-l cuprind! (Al-Baqarah 2:255)
5. Allah Preaînaltul este Stăpânul tuturor şi Creatorul tuturor

El este Acela care v-a creat din lut. (Al-An’am 6:2)
El dă viaţă la ceea ce este mort şi face să moară ceea ce este viu. (Al-An’am 6:95)
El face să se ivească zorile. (Al-An’am 6:96)
El este Cel care v-a făcut stelele. (Al-An’am 6:97)
El este cel care v-a creat dintr-un singur suflet şi v-a dat loc de odihnă şi loc de repaus. (Al-An’am 6:98)
El este Acela care a făcut să coboare apă din cer. Apoi, prin ea, Noi am făcut să încolţească plantele, din care după aceea am făcut să iasă verdeaţă. (Al-An’am 6:99)
6. Allah Preaînaltul este Cel Atotputernic

Feţele se vor apleca umilite în faţa Celui veşnic Viu şi Atotputernic. (Ta-Ha 20:111)

Aceasta pentru că Allah este Adevărul şi pentru că El îi readuce la viaţă pe cei morţi şi El este Atotputernic. (Al-Hajj 22:6)
7. Allah Preaînaltul este A- tot – Cunoscătorul şi A – toate – Ştiutorul, El ştie şi cele ce se văd şi cele ce nu se văd

Celui ce ştie Necunoscutul, nu-i scapă nici măcar greutatea unui fir de colb, nici din ceruri şi nici de pe pământ. Şi nimic – nici mai mic decât acesta, nici mai mare – nu există fără să nu fie (înscris) într-o carte desluşită. (Sabaa’ 34:3)
8. Allah Preaînaltul este Plănuitorul şi Creatorul a orice este bun sau rău, a ceea ce El voieşte să existe sau să nu existe

Allah creează ceea ce voieşte El. Când hotărăşte un lucru, El spune doar «Fii!» şi el este de îndată! (Aal ‘Imran 3:47)

Apoi a hotărât un termen şi la el se află un alt termen hotărât. (Al-An’am 6:2)

Nicio nenorocire nu-l loveşte pe om decât numai cu îngăduinţa lui Allah. (At-Taghabun 64:11)

Dintr-o picătură l-a creat şi i-a hotărât (soarta). (‘Abasa 80:19)
9. Allah Preaînaltul aude totul, vede totul şi comunică total diferit de oricare dintre creaţiile sale (nu are organe sau vreun sistem de comunicaţie, El fiind de cu totul altă formă şi substanţă decât orice altă creaţie a Lui.) Auzul, Văzul şi Comunicarea sunt atribute ale Lui.

Şi noi v-am făcut pe unii dintre voi încercare pentru alţii, (ca să vedem) dacă veţi fi voi statornici. Iar Domnul tău este Cel care Vede. (Al-Furqan 25:20)

 

Dacă voieşte cineva răsplată în lumea aceasta, la Allah se află răsplata şi pentru această lume şi pentru Lumea de Apoi, căci Allah este Cel care Aude totul, Cel care Vede totul. (An-Nisaa’ 4:134)

Cuvântul Său este Adevărul şi a Lui va fi împărăţia în ziua când se va sufla în trâmbiţă. (Al-An’am 6:73)
10. Allah Preaînaltul are acele atribute pe care nimeni şi nimic nu le poate avea, precum şi Esenţa Lui nu este asemenea niciunei alteia.

Nu este nimic asemenea cu El, El este Cel care Aude totul şi Vede totul! (Ash-Shura 42:11)

 

Sursa: rasarit.comSource Link

Views: 1

Yusuf Estes – partea a 2-a

 

 

Am cunoscut un bărbat din Egipt

La începutul anului 1991, tatăl meu a început să facă afaceri cu un bărbat din Egipt şi mi-a spus că vrea ca eu să-l  cunosc. Această idee mi s-a părut interesantă când m-am gândit că îmi va da un aer internaţional. Ştiti, piramidele, Sfinxul, fluviul  Nil.

Bărbatul era musulman : Terorişti; Răpitori;

Bombardieri.-şi cine ştie cât mai multe altele?

Apoi tatăl meu mi-a spus că acest bărbat era musulman. La început am urât ideea întalnirii unui “infidel, terorist, răpitor, bombardier şi necredincios.”. Orice om  normal ar fi fost dezgustat de o asemenea idee. Nu mi-a venit să cred. Un musulman! Nici intr-un caz. I-am amintit tatălui meu de lucrurile diverse pe care le-am auzit despre aceşti oameni.

Minciuni despre Islam şi musulmani – Ne spuneau că musulmanii:

● Nu cred în Dumnezeu.

● Venerează o piatra neagră din deşert.

● Sărută pământul de 5 ori pe zi.

Nici într-un caz! Nu am vrut să-l mai cunosc !

Nu am vrut să-l mai cunosc pe acest bărbat musulman. Nici într-un caz! Tatăl meu a insistat să-l întâlnesc şi m-a asigurat că este un om foarte de treabă.  Acest lucru a fost prea mult pentru mine. Mai ales că evangheliştii care obişnuiau să călatorească in jurul lumii, cu  toţii urau musulmanii si Islamul foarte mult. Ba chiar, spuneau lucruri neadevărate pentru a face oamenii să le fie frică de Islam. Atunci de ce aş dori eu să am ceva de-a face cu astfel de oameni ?

Ideea  de a il converti la  Creştinism

yusufetes_bgApoi mi-a venit o idee, “Am putea să-l facem creştin pe acel om” . Aşa că, am cedat şi am fost de acord să-l  întâlnesc. Dar după condiţiile mele.

L-am intampinat cu o Biblie, o cruce şi o șapcă pe care scria “Iisus este Domnul!”. Am fost de acord să-l întâlnesc  într-o duminică după predică, dupa ce cu toţii ne-am rugat şi ne simţeam in bună rânduială cu Domnul. Am ţinut Biblia sub braţ ca de obicei. Mi-am pus la gât cea mai străluitoare cruce şi pe cap şapca pe care scria “Isus este Domnul”. Soţia şi cele două fiice mi s-au alăturat şi am fost gata pentru prima noastră întalnire cu musulmanul.

Unde este? Când am intrat în magazin şi l-am întrebat pe tatăl meu unde este musulmanul, el mi-a arătat şi a spus: “E chiar acolo”. Eram confuz. Acela nu putea fi un musulman. În nici un caz.

Barbă şi turban ? Caut un bărbat mare îmbracat într-un halat larg, cu un turban mare pe cap,cu barba pâna la jumătatea cămaşii şi sprâncene pe toată fruntea, cu o sabie  sau o bombă sub haină.

Fără Turban – Fără Barbă – [Fără păr!]

Acest om nu avea barbă. De fapt, el nici măcar nu  avea un fir de păr pe tot capul. Era aproape chel. Cel mai  surprinzător lucru pentru mine era ca  el era foarte plăcut; m-a primit cu o  strângere de mână călduroasă. Acest lucru nu părea să aibă nici un sens. Am crezut că sunt terorişti şi bombardieri..

“Despre ce este vorba? Are nevoie de Iisus – Nu contează”, mi-am zis. Mă apuc imediat de treabă cu acest tip. El trebuie salvat in  numele lui Iisus iar eu si Domnul vom face asta.

Prezentarea şi interogatoriul:

După o scurtă prezentare, l-am întrebat :.”Crezi în Dumnezeu?

El a spus: “Da.”(Bun)

Apoi l-am întrebat:.”Crezi în Adam şi Eva?”

El a spus: “Da “(Foarte bine!).

I-am spus: “Dar Avram?”..“Crezi în el şi în faptul că şi-a  sacrificat fiul pentru Dumnezeu?”

El a răspuns:”Da”(Şi mai bine!).

Apoi am întrebat.”Dar Moise?”.”Cele 10 porunci?”.”Despărţirea în două a Mării Roşii ?”.

“Da.” (Din ce in ce mai bine!)

Apoi: Şi cum rămane cu ceilalţi Profeţi, David, Solomon şi Ioan Botezătorul?

El a răspuns:.”Da.”(Foarte bine !)

L-am întrebat: “Crezi în Biblie?.”

Din nou el a răspuns: “Da” -(OK!) .

Acum, a venit momentul pentru întrebarea cea mare:

“Crezi în Isus?.A fost el Mesia lui Dumnezeu ?”

Din nou el a răspuns: “Da “(Fantastic!)

Ei bine acum – “Va fi mai uşor decât am crezut.”Bărbatul  era gata să fie botezat doar că nu-şi dădea seama. Iar eu  eram cel care trebuia să o facă.

 

 

 

Sursa: “Preoti care au imbratisat Islamul”Source Link

Views: 2

Viața Profetului Muhammad – partea 1

 

Cronicarii arabi relateaza in unanimitate[1] ce s-a intamplat in acel an. un general abisinian pe nume Abraha, insarcinat de Negus sa guverneze Yemenul, se interesa de Arabia. Spre deosebire de sassanizi si de bizantini care o considerau doar un desert neinteresant, locuit de nomazi indisciplinati si infricosatori, pe abisinianul Abraha il interesa Arabia, se pare, din motive religioase.

yemenDeterminat de convingerile sale religioase, el a vrut sa-i evanghelizeze  pe acesti acesti rataciti in cultul pagan. Stiind ca arabii venerau sanctuarele de la Mecca, el a construit la San’a o mare catedrala si a invitat triburile sa vina acolo in pelerinaj in loc sa se mai invarta in jurul celebrei Ka’aba din Mecca[2]. Arabii nu au raspuns acestei invitatii, ba mai mult decat atat, se pare ca un beduin a urinat in interiorul catedralei.

Cuprins de furie, Abraha s-a hotarat sa distruga imediat Ka’aba. Qurayisitii, foarte puternici si foarte temuti in razboaiele intertribale, nu avusesera niciodata de a face cu o armata imperiala organizata si bine echipata, mai ales avand in vedere ca aceasta armata era precedata de mai multi elefanti, animale fioroase, nemaivazute pana atunci in peninsula. Abdul-Muttalib, capetenia clanului Qurays, a gasit o solutie convenabila – sa negocieze cu Abraha pentru ca el sa nu se atinga de bunurile lor. Cat despre Ka’aba, ea avea Stapanul ei care o ocrotea, Allah.

Relatarile tuturor cronicarilor, confirmate mai  tarziu de Coran, semnaleaza ca elefantul urias care mergea in fruntea oastei a refuzat sa intre in Mecca si ca  in clipa aceea s-au ivit din cer pasari in stoluri care au aruncat asupra lor cu pietre din lut ars. Intreaga armata a murit, cadavrele soldatilor cazand la pamant si semanand cu un „ogor mancat”[3]. Dupa o alta relatare, nu a fost vorba de stoluri de pasari, ci de o ploaie de pietre de o natura neidentificabila. Dupa toate aparentele, o epidemie a facut ravagii in randurile armatei abisiniene si ale elefantilor in anul 570 d.Ch. Acesta a fost numit „anul elefantului”.

În anul elefantului, copilul care avea să se numească Muhammed şi care avea să devină Profetul uneia dintre marile religii ale lumii- Islamul-  a fost născut într-o familie care aparţinea de clanul Qurayş, tribul conducător al Meccăi, un oraş din Hijaz din partea de nord-vest a Arabiei.

Odată cu declinul zonei de sud a Arabiei, Mecca, aşezarea originală a Kaabei – un chivot cu origini străvechi -, a devenit un important centru comercial al secolului al şaselea, puterea sa economica fiind comparabila cu cea a sassanizilor, bizantinilor şi etiopienilor. Astfel, oraşul era locuit în special de familii de comercianţi puternici printre care oamenii din Qurayş erau predominanţi.

Source Link

Views: 0