Biodiversitatea

    În data de 22 mai, se celebreaza la nivel mondial Ziua Diversitatii Biologice, in concordanta cu hotararea Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.) care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptarii Conventiei pentru Diversitate Biologica – 22 mai. Prin biodiversitate se intelege varietatea formelor de viata din ecosistemele terestre si acvatice […]

 

 

În data de 22 mai, se celebreaza la nivel mondial Ziua Diversitatii Biologice, in concordanta cu hotararea Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.) care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptarii Conventiei pentru Diversitate Biologica – 22 mai.

Prin biodiversitate se intelege varietatea formelor de viata din ecosistemele terestre si acvatice si dintre complexele ecologice din care fac parte.

jjphoto_globe_collageTransformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea in timp a unor stari de degradare a acestuia au condus la eroziunea si saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen lung pentru natura: distrugerea multor paduri, reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a genofondului lor, cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult rata procesului natural de formare a noi specii. In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.

Pierderea biodiversitatii este la fel de importanta ca modificarile climaterice – modificarile climaterice si pierderea biodiversitatii aflandu-se in stransa legatura.

 

În următoarele câteva relatări ale spuselor profetului Muhammad, vom arăta importanța drepturilor animalelor în perspectiva islamică:

 

„Allah iubeşte blândeţea şi o susţine. Dacă încălecaţi pe un animal slab, poposiţi acolo unde se opreşte el. Dacă pământul este arid, ajutaţi-l pe el pentru a se salva, iar dacă este rodnic, lăsaţi-l slobod unde voieşte să se oprească!”

– Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a trecut pe lângă un măgar însemnat cu fierul roşu pe faţăşi a zis: „Nu aţi aflat că eu l-am blestemat pe acela care-şi înseamnă dobitocul cu fierul roşu pe faţă sau îl bate peste faţă?”

– „A fost iertată o târfă care a trecut pe lângă un câine care gâfâia aproape răpus de sete şi şi-a scos papucul, l-a agăţat de vălul ei şi a scos apă pentru el! Şi i s-a iertat ei pentru aceasta”

– „A fost pedepsită o femeie din cauza unei pisici pe care a ţinut-o legată până ce a murit şi nu a lăsat-o pe ea slobodă să trăiască, hrănindu-se cu gângăniile şi păsările pământului. Şi prin aceasta, ea şi a atras pedeapsa iadului

– „Am văzut-o în Iad pe stăpâna pisicii, fiind muşcată din toate părţile, pentru că a ţinut-o pe ea legată şi nu i-a dat de mâncare şi nu a lăsat-o slobodă, pentru a se hrăni cu gângăniile şi păsările pământului”

– „Nu există vietate şi nici altceva care să fie ucis pe nedrept fără să nu-l judece pe cel vinovat în Ziua Judecăţii de Apoi”

– „Acela care a ucis o vrabie pe nedrept va fi întrebat de Allah Preaînaltul despre aceasta în Ziua Judecăţii de Apoi”

– „Dacă cineva a ucis o pasăre degeaba, să ştie că aceasta se va plânge lui Allah Preaînaltul, în Ziua Învierii zicând: Doamne, cutare m-a omorât degeaba şi nu m-a omorât pentru vreun folos. ”

 

Este de datoria fiecărui musulman să contribuie benefic la eficienta masurilor de conservare, deși periclitata de unele procese si fenomene globale, practic iesite de sub control: ploile acide, efectul de sera, diminuarea startului de ozon, eutrofizarea apelor, nitrificarea si acidifierea solurilor, desertificarea. Musulmanul înțelege că biodiversitatea joaca un rol esential in sustinerea vietii si a mijloacelor de existenta, a dezvoltarii economice si sociale si a bunastarii oamenilor.

Source Link

Views: 2

Să iubim creația

F. Gulen   Dragostea este raţiunea şi esenţa existenţei, este legătura cea mai strânsă care uneşte tot ce a fost creat. Tot ce există în univers este lucrul lui Allah. Astfel, dacă nu te apropii cu dragoste de omenire, care este creaţia lui Allah, atunci îi răneşti pe cei care Îl iubesc pe Allah şi […]

F. Gulen

 

Dragostea este raţiunea şi esenţa existenţei, este legătura cea mai strânsă care uneşte tot ce a fost creat. Tot ce există în univers este lucrul lui Allah. Astfel, dacă nu te apropii cu dragoste de omenire, care este creaţia lui Allah, atunci îi răneşti pe cei care Îl iubesc pe Allah şi pe care Allah îi iubeşte. De exemplu, dacă dispreţuieşti opera unui artist precum Picasso, îl dispreţuieşti atât pe artist cât şi pe cei care îl admiră. Dacă rămâi insensibil la graţia Palatului Alhambra, la liniile delicate care înfăţişează căi de purcedere de la ceea ce este finit la ceea ce este infinit, arăţi lipsă de respect pentru această capodoperă şi pentru măiestria artiştilor care au creat-o. În acelaşi fel, fiecare aspect al frumuseţii, măreţiei şi splendorii uimitoare a universului, este un exemplu al măiestriei lui Allah. În acest sens, oamenii, animalele, toate celelalte fiinţe şi chiar şi obiectele lipsite de viaţă au fost create cu o natură proprie demnă de a fi îmbrăţişată cu dragoste. Indiferenţa sau dispreţul pentru ele este indiferenţă şi dispreţ pentru Creator. Atitudinea noastră faţa de creaţie şi faţă de celelalte fiinţe umane trebuie să se bazeze pe dragoste pentru ele din dragoste pentru Creatorul lor. Dacă musulmanii vorbesc de arme, de omoruri şi de măcelărirea altora, şi dacă, procedând astfel, îi îndepărtează pe oameni unii de alţii, atunci înseamnă că ne-am îndepărtat de ceea ce constituie esenţa noastră.

sa iubim creatiaTrebuie să fim recunoscători pentru faptul că, într-un timp în care se fac văzute semnele Paradisului, ne-am regăsit toleranţa. Este una din trăsăturile pe care le pierdusem. Redescoperim acum toleranţa, o valoare inerentă a Islamului, înfăţişată nouă de Coran şi de Profetul Muhammed. Oamenii au primit cu braţele deschise acţiunile legate de toleranţă şi au îmbrăţişat cu căldură spiritul toleranţei. Este un lucru de importanţă vitală. Alături de instituţiile înfiinţate, serviciile de voluntari au trezit şi ele un mare interes. Coranul ne spune:

Acelora care cred şi săvârşesc fapte bune Cel Milostiv le va arăta iubire (Maryam 19:96).

Cu alte cuvinte, atât locuitorii Cerurilor şi locuitorii acestui Pământ îi vor iubi. Aşa cum citim într-un hadith, Allah le spune celor din Cer care sunt oamenii pe care îi iubeşte şi le porunceşte să-i iubească şi ei. Când oamenii aceştia sunt iubiţi de îngerii din Cer, şi oamenii de pe Pământ îi iubesc.

Sămânţa toleranţei a răsărit şi creşte. Va înflori când va veni timpul. Desigur, va avea nevoie de tot sprijinul mijloacelor de comunicare în masă, al ziarelor, al televiziunii, al revistelor şi fundaţiilor.

Source Link

Views: 1

Dogma si credinta islamica

Dogma si credinta islamica Musulmanii consideră că Dumnezeu (în arabă اﷲ) a revelat în mod direct cuvântul Său către omenire prin Muhammad (circa 570–632) și alți profeți, printre care Adam, Avraam, Moise și Iisus. Baza credinței islamice se găsește în shahādatān (“două mărturii”): lā ilāhā illā-llāhu; muhammadur-rasūlu-llāhi — “Nu există (dumne)zeu în afară de Dumnezeu; […]

Dogma si credinta islamica
dogma islamicaMusulmanii consideră că Dumnezeu (în arabă اﷲ) a revelat în mod direct cuvântul Său către omenire prin Muhammad (circa 570–632) și alți profeți, printre care Adam, Avraam, Moise și Iisus. Baza credinței islamice se găsește în shahādatān (“două mărturii”): lā ilāhā illā-llāhu; muhammadur-rasūlu-llāhi — “Nu există (dumne)zeu în afară de Dumnezeu; iar Muhammad este trimisul lui Dumnezeu”. Pentru a deveni musulman, o persoană trebuie să recite și să creadă aceste cuvinte. Sunniții privesc această formulă ca pe unul din cei Cinci stâlpi ai islamului.
 
Musulmanii consideră că principala înregistrare scrisă a revelației către omenire este Coranul, pe care îl consideră perfect, reprezentând revelația finală a lui Dumnezeu. Musulmanii cred că părți ale Bibliei și ale Torei au fost pierdute, interpretate greșit sau distorsionate de credincioși. Din această perspectivă, Coranul este văzut ca o corectură adusă cărților sfinte iudaice și creștine.
Musulmanii susțin că islamul conține în esență aceeași credință ca a tuturor trimișilor lui Dumnezeu omenirii de la Adam, Coranul codificând revelația finală a lui Dumnezeu. Învățătura islamică vede iudaismul și creștinismul ca derivând din învățăturile unora din acești profeți – în special Avraam – și recunoaște rădăcinile lor avraamice, în timp ce Coranul îi numește Oameni ai Cărții.

Există șase credințe elementare împărtășite de toți musulmanii:

  1. Credința în Dumnezeu, singurul demn de venerație;
  2. Credința în toți profeții și trimișii lui Dumnezeu;
  3. Credința în cărțile trimise de Dumnezeu;
  4. Credința în îngeri;
  5. Credința în Ziua Judecății (Al-din) și în înviere (Al-Qiyama);
  6. Credința în destin (Qadaa și Qadar în arabă). (Aceasta nu înseamnă că un om este predeterminat în acțiuni sau să trăiască o anumită viață. Dumnezeu i-a dat liberul arbitru pentru a-i permite să ia decizii.)

Crezul musulman (traducere aproximativă):

“Cred în Dumnezeu; și în Îngerii Săi; și în Scripturile Sale; și în trimișii Săi; și în Ziua de Apoi; și în Soartă, că Binele și Răul sunt de la Dumnezeu, și în Înviere după moarte. Mărturisesc că nu există nimic demn de venerație în afară de Dumnezeu; după cum mărturisesc că Muhammad  este trimisul Său.”
Source Link

Views: 2