Soarele în mâna dreaptă şi Luna în stânga

Soarele în mâna dreaptă şi Luna în stânga     A fost măreaţă scena la care au asistat în ziua în care nobilii din Quraish au mers la Abu Taalib, spunând: „Cu adevărat, nu putem tolera o persoană care ne insultă părinţii, îşi bate joc de visele noastre şi găseşte cusur zeităţilor noastre. Fie îl […]

Soarele în mâna dreaptă şi Luna în stânga

 

 

A fost măreaţă scena la care au asistat în ziua în care nobilii din Quraish au mers la Abu Taalib, spunând: „Cu adevărat, nu putem tolera o persoană care ne insultă părinţii, îşi bate joc de visele noastre şi găseşte cusur zeităţilor noastre. Fie îl opreşti, fie vă înfruntăm pe amândoi, până când una dintre părţi va fi distrusă.”

 

Abu Taalib a trimis un mesaj nepotului său, spunând: „Nepotul meu, oamenii tăi m-au abordat şi au vorbit despre chestiunile tale. Trebuie să te gândeşti la mine şi la tine şi să nu mă împovărezi cu ceea ce nu pot îndura.”

 

Care a fost în acest caz atitudinea Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)? Singurul bărbat care s-a aflat alături de el părea că-l va abandona sau mai degrabă părea incapabil să se confrunte cu tribul Quraish care se pregătea din ce în ce mai mult de luptă. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu a ezitat să-i răspundă, rămânând la fel de hotărât ca înainte. Nu! Nici măcar nu a căutat cuvinte pentru a-şi arăta fermitatea. Era deja acolo, ridicându-se cu scopul de a oferi una dintre cele mai importante lecţii întregii omeniri şi de a-i prezenta cele mai înalte principii ale sale.

 

sun moon clouds sky stars eclipse Soarele în mâna dreaptă şi Luna în stângaEl a spus: „O, unchiule, pe Allah, nu voi abandona niciodată această chestiune înainte ca Allah să poruncească sau ca eu să mor, nici dacă ei îmi pun soarele în dreapta şi luna în stânga!”

 

Pacea fie asupra ta, o, Profet al Islamului, tu care erai măreţ printre oameni şi cuvintele tale erau măreţe!

 

Abu Taalib şi-a redobândit curajul şi pe cel al strămoşilor săi laolaltă, a strâns mâna dreaptă a nepotului său în mâinile sale şi a spus: „Spune ce vrei, pentru că, pe Allah, nu te voi forţa niciodată să faci ceva.”

 

Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu depindea de unchiul său în privinţa protecţiei şi a siguranţei, deşi unchiul său era capabil să i le ofere, ci el era cel care le oferea oamenilor din jurul său siguranţă, protecţie şi statornicie.

 

Orice persoană onestă care este martora unei astfel de scene nu poate decât să se grăbească să-l iubească, să-i fie loială şi să creadă în Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

Source Link

Views: 8

Biodiversitatea

    În data de 22 mai, se celebreaza la nivel mondial Ziua Diversitatii Biologice, in concordanta cu hotararea Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.) care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptarii Conventiei pentru Diversitate Biologica – 22 mai. Prin biodiversitate se intelege varietatea formelor de viata din ecosistemele terestre si acvatice […]

 

 

În data de 22 mai, se celebreaza la nivel mondial Ziua Diversitatii Biologice, in concordanta cu hotararea Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.) care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptarii Conventiei pentru Diversitate Biologica – 22 mai.

Prin biodiversitate se intelege varietatea formelor de viata din ecosistemele terestre si acvatice si dintre complexele ecologice din care fac parte.

jjphoto_globe_collageTransformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea in timp a unor stari de degradare a acestuia au condus la eroziunea si saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen lung pentru natura: distrugerea multor paduri, reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a genofondului lor, cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult rata procesului natural de formare a noi specii. In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.

Pierderea biodiversitatii este la fel de importanta ca modificarile climaterice – modificarile climaterice si pierderea biodiversitatii aflandu-se in stransa legatura.

 

În următoarele câteva relatări ale spuselor profetului Muhammad, vom arăta importanța drepturilor animalelor în perspectiva islamică:

 

„Allah iubeşte blândeţea şi o susţine. Dacă încălecaţi pe un animal slab, poposiţi acolo unde se opreşte el. Dacă pământul este arid, ajutaţi-l pe el pentru a se salva, iar dacă este rodnic, lăsaţi-l slobod unde voieşte să se oprească!”

– Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a trecut pe lângă un măgar însemnat cu fierul roşu pe faţăşi a zis: „Nu aţi aflat că eu l-am blestemat pe acela care-şi înseamnă dobitocul cu fierul roşu pe faţă sau îl bate peste faţă?”

– „A fost iertată o târfă care a trecut pe lângă un câine care gâfâia aproape răpus de sete şi şi-a scos papucul, l-a agăţat de vălul ei şi a scos apă pentru el! Şi i s-a iertat ei pentru aceasta”

– „A fost pedepsită o femeie din cauza unei pisici pe care a ţinut-o legată până ce a murit şi nu a lăsat-o pe ea slobodă să trăiască, hrănindu-se cu gângăniile şi păsările pământului. Şi prin aceasta, ea şi a atras pedeapsa iadului

– „Am văzut-o în Iad pe stăpâna pisicii, fiind muşcată din toate părţile, pentru că a ţinut-o pe ea legată şi nu i-a dat de mâncare şi nu a lăsat-o slobodă, pentru a se hrăni cu gângăniile şi păsările pământului”

– „Nu există vietate şi nici altceva care să fie ucis pe nedrept fără să nu-l judece pe cel vinovat în Ziua Judecăţii de Apoi”

– „Acela care a ucis o vrabie pe nedrept va fi întrebat de Allah Preaînaltul despre aceasta în Ziua Judecăţii de Apoi”

– „Dacă cineva a ucis o pasăre degeaba, să ştie că aceasta se va plânge lui Allah Preaînaltul, în Ziua Învierii zicând: Doamne, cutare m-a omorât degeaba şi nu m-a omorât pentru vreun folos. ”

 

Este de datoria fiecărui musulman să contribuie benefic la eficienta masurilor de conservare, deși periclitata de unele procese si fenomene globale, practic iesite de sub control: ploile acide, efectul de sera, diminuarea startului de ozon, eutrofizarea apelor, nitrificarea si acidifierea solurilor, desertificarea. Musulmanul înțelege că biodiversitatea joaca un rol esential in sustinerea vietii si a mijloacelor de existenta, a dezvoltarii economice si sociale si a bunastarii oamenilor.

Source Link

Views: 2

Concepții greșite despre Islam – 1

    Majoritatea nemusulmanilor, occidentali sau orientali, sunt familiarizaţi cu ideea că musulmanii îşi numesc Dumnezeul-Allah. Ideea pe care o au, de obicei, este aceea că acest Dumnezeu în care cred musulmanii, este un Dumnezeu diferit. Creştinii au un Dumnezeu, iar musulmanii au un alt Dumnezeu, pe care Îl numesc Allah. Adevărul este că Dumnezeul […]

Majoritatea nemusulmanilor, occidentali sau orientali, sunt familiarizaţi cu ideea că musulmanii îşi numesc Dumnezeul-Allah. Ideea pe care o au, de obicei, este aceea că acest Dumnezeu în care cred musulmanii, este un Dumnezeu diferit. Creştinii au un Dumnezeu, iar musulmanii au un alt Dumnezeu, pe care Îl numesc Allah. Adevărul este că Dumnezeul despre care vorbim, Creatorul Universului, Acel Dumnezeu este acelaşi Dumnezeu, Dumnezeul la care se roagă musulmanii este Creatorul, Susţinătorul Universului. Chiar numele în sine, Allah, este un cuvânt arab care înseamnă Unicul şi Singurul Dumnezeu care se cuvine să fie adorat.. Aceasta este o idee care este împărtăşită de majoritatea oamenilor. Deci, fie că Îl numeşti pe Dumnezeu Iehova, fie în coreeană „Hannonin”, atâta timp vorbim despre Acel Creator şi Susţinător al Universului, atunci, în esenţă, vorbim despre acelaşi Dumnezeu. Şi acest Dumnezeu, din perspectiva Islamică, nu este, în nici un fel, un Dumnezeu special al musulmanilor. Aşa cum puteţi vedea în Vechiul Testament, la Dumnezeu se face referire ca la Dumnezeul lui Israel, şi, când citeşti o mare parte din textul propriu-zis, capeţi impresia că Dumnezeu de aici este ca un Dumnezeu special al lui Israel, că El nu este Dumnezeul nimănui altcuiva. Din această cauză, poporul lui Israel a devenit poporul ales, cu drepturi speciale, pe care nu le mai are nimeni altcineva. Nu aceasta este concepţia Islamică, unde Dumnezeu este Dumnezeul Universului, nu este Dumnezeul unui popor anume.

A doua concepţie greşită, legată de credinţe, este că Islamul este o religie nouă. De obicei, în cărţi, se face referire la aceasta ca la cea mai recentă din marile religii sau credinţe monoteiste. Totuşi, Islamul nu se consideră a fi nou. Profetul Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) niciodată nu a susţinut că înfiinţează o nouă religie, iar, dacă citiţi Cartea Revelaţiilor, pe care o urmează musulmanii, Quran-ul, de la început până la sfârşit, nu veţi găsi nici un loc unde să se facă referire la Islam ca la o nouă religie. De fapt, veţi descoperi că Dumnezeu spune că Islamul este religia lui Avraam, era religia lui Adam, era religia lui David, Solomon şi a tuturor profeţilor, cei pe care îi ştim şi cei pe care nu-i ştim. De fapt este adevărata religie a lui Dumnezeu revelată omului.

Şi, dacă ar fi să comparăm stâlpii credinţei Islamice, de exemplu, cu aceia ai credinţei creştine, veţi descoperi că, de fapt, ei sunt paraleli. Islamul are o serie de stâlpi numiţi stâlpii credinţei. Aceştia sunt în număr de cinci: declaraţia de credinţă (eşhedu en la ilahe illallah we eşhedu enne muhammeden rasulullah), rugăciunea obligatorie (as-salah), darea de zakeat (milostenia obligatorie), postul în luna a noua a calendarului musulman, cunoscut sub numele de Ramadan şi hajj-ul (pelerinajul la Mecca pentru cei cu posibilităţi). La aceştia, se mai adaugă şi cei şase stâlpi ai Imanului: credinţa în Allah Unicul, credinţa în îngerii Săi, credinţa în profeţii Săi, credinţa în scripturile revelate acestor profeţi, credinţa în Viaţa de Apoi (Învierea şi Judecata) şi credinţa în Destin, atât în răul cât şi în binele acestuia. Acum, aceşti stâlpi se regăsesc în creştinism. Nici un creştin nu ar contesta aceşti stâlpi, deoarece aceştia sunt şi stâlpii creştinismului. Desigur, după aceasta, ne putem întreba, dacă aceştia existau în creştinism, ce rost mai avea Islamul din capul locului? De ce nu am rămas la creştinism? Ei bine, deşi împărtăşim aceleaşi principii, aceleaşi titluri, credinţa într-un singur Dumnezeu, credinţa în profeţi, în îngeri, concepţia despre Dumnezeu, profeţi, îngeri, scripturi, Viaţa de Apoi, Judecată, este diferită. Astfel, ca să vă dau un exemplu pe scur:, în concepţia creştină care provine din tradiţia evreiască, Dumnezeu este descris ca fiind Cineva care, după ce a creat lumea, s-a odihnit în ziua a şaptea, astfel că Sabatul a devenit o zi de odihnă. În credinţa Islamică, Dumnezeu nu se odihneşte. Odihna este o trăsătură a fiinţelor umane. Ele sunt cele care au nevoie de odihnă. După ce ai muncit o zi îndelungată, eşti obosit, şi ai nevoie de odihnă. Aceasta nu este o trăsătură a lui Dumnezeu.

Deci, există o diferenţă între termenii în care Dumnezeu este perceput. În cazul îngerilor, în concepţia creştină despre îngeri, există îngeri buni şi îngeri răi. Satan se consideră că a fost un înger rău. Este numit ca fiind un înger căzut, Lucifer, pe când, în concepţia Islamică, îngerii nu pot face rău. Îngerii sunt fiinţele create de Dumnezeu în Univers şi nu pot să se răzvrătească împotriva Lui, neavând voinţă liberă.

Următoarea categorie, este aceea a profeţilor. În cazul Islamului, profeţii sunt consideraţi a fi exemple bune pentru omenire, demne de a fi urmate. Dumnezeu a trimis o revelaţie şi profeţii au devenit exemple, după cum să pui în practică acea revelaţie, cum să o trăieşti. Ei erau indivizi puri, care erau protejaţi de Dumnezeu de comiterea păcatelor. Nu că nu făceau niciodată greşeli în a judeca între ce este bine şi ce este mai bine, dar nu comiteau păcate. Ei urmau să fie exemple fiindcă erau aleşi de Dumnezeu. Când venea revelaţia, aceasta era îndrumarea pentru ei. Însă, în povestirile biblice, găsim relatări despre profeţi care comit incest, adulter şi tot felul de delicte şi păcate oribile ce le sunt atribuite profeţilor. Deci, încă o dată, se vede o diferenţă de concepţie.

Acum, trecând la scripturi, concepţia este şi de această data, diferită. În concepţia Islamică, scriptura de la Dumnezeu este ceea ce este revelat, cuvântul al lui Dumnezeu. Deci, ceea ce noi numim Noul Testament, compus din Evanghelii, scrierile lui Pavel, acestea nu ar fi considerate scripturi. Ceea ce i s-a revelat lui Isus (pacea fie asupra lui!), Evanghelia, dacă ar fi fost scris, sau dacă am fi avut-o astăzi la dispoziţie, cu ideea că ar fi fost scrisă în vremea lui Isus (pacea fie asupra lui!), atunci ar fi fost considerat ca scriptură. Psalmii, aşa cum i-au fost revelaţi lui David, ar fi fost consideraţi scripturi, dar ceea ce avem azi cu numele „Psalmi”, conţin mult material străin, lucruri adăugate şi şterse, scrise de oameni. Putem spune că Psalmii conţin unele din învăţăturile din scripturi, dar nu le-am clasifica drept scripturi.

sursa:  Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 3