Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Exprimarea într-o manieră umilă

  Umilinţa este un alt factor important în discursul drept-credinciosului. Ne este atrasă atenţia asupra problematicii moralităţii în acest verset coranic: Robii Celui Milostiv sunt aceia care merg pe pământ cu smerenie, iar atunci când cei proşti le vorbesc lor, ei le răspund: «Pace!» (Al-Furqan 25:63). Drept-credincioşii sunt umili, cunoscând faptul că oricâte calităţi ar […]

 

umilintaUmilinţa este un alt factor important în discursul drept-credinciosului. Ne este atrasă atenţia asupra problematicii moralităţii în acest verset coranic:

Robii Celui Milostiv sunt aceia care merg pe pământ cu smerenie, iar atunci când cei proşti le vorbesc lor, ei le răspund: «Pace!» (Al-Furqan 25:63).

Drept-credincioşii sunt umili, cunoscând faptul că oricâte calităţi ar avea, toate reprezintă binecuvântări de la Allah, iar El le poate lua înapoi oricând doreşte. Allah înştiinţează credinciosul de acest lucru în următorul verset:

Şi nu purcede pe pământ cu semeţie, căci tu nu vei [putea] despica pământul şi nici nu vei atinge înălţimea munţilor! (Al-Israa’ 17:37).

Oamenii sunt cu adevărat fără pic de putere în lumina măreţiei lui Allah. Cunoaşterea lui Allah cuprinde totul; El este Creatorul şi Posesorul tuturor. Din acest motiv, credincioşii se comportă conform cunoaşterii pe care o au în legătură cu degradarea morală pe care o vor suferi dacă vor deveni mândri de un anumit lucru care nu le aparţine, atunci când se vor afla în faţa lui Allah, în Ziua Judecăţii. Chiar şi în raport cu acel aspect prin care se fac remarcaţi, ei se umilesc, cunoscându-şi deficienţele, şi vorbesc recunoscând lipsa lor de putere. Chiar dacă aceia cu care vorbesc duc lipsă de unele calităţi, musulmanii nu devin niciodată aroganţi şi lăudăroşi, deoarece în următorul verset Allah i-a informat că El nu iubeşte oamenii plini de sine:

Nu te întoarce de la oameni şi nu păşi pe pământ cu semeţie, căci Allah nu-l iubeşte pe cel trufaş şi mândru! (Luqman 31:18).

Când dezbat un anumit subiect, musulmanii nu se exprimă într-o manieră condescendentă; ei vorbesc fiind conştienţi că toate cele afirmate li se aplică şi lor. Aşa cum ni se indică în versetul:

Dar nu! Omul întrece măsura, când se vede el bogat! (Al-’Alaq 96:6-7),

credincioşii acţionează cunoscând faptul că, dacă alunecă în îngâmfare, calităţile lor bune vor fi în detrimentul lor şi vor face o mare greşeală. Când vorbesc despre un subiect pe care îl cunosc bine, ei nu devin îngâmfaţi şi nu încearcă să atragă atenţia asupra lor. Dimpotrivă, ei adoptă o manieră de exprimare care reflectă recunoaşterea faptului că este numai Allah Cel care oferă puterea exprimării şi că numai Allah posedă cunoaşterea tuturor lucrurilor.

În versetul:

Adoraţi-L pe Allah şi nu-I asociaţi Lui nimic! Purtaţi-vă bine cu părinţii, cu rudele, cu orfanii, cu sărmanii, cu vecinul apropiat şi cu vecinul străin, cu tovarăşul de alături, cu călătorul de pe drum şi cu cei stăpâniţi de mâinile voastre drepte, căci Allah nu-l iubeşte pe cel lăudăros! (An-Nisaa’ 4:36),

Allah le aminteşte oamenilor să se comporte bine şi să nu fie aroganţi faţă de cei cu care vorbesc. Allah ne-a învăţat să fim umili în faţa părinţilor, prietenilor apropiaţi şi a cunoştinţelor întâmplătoare, a orfanilor şi a celor nevoiaşi. A te comporta umil în faţa celor care îţi oferă o atenţie deosebită, dar arogant în faţa celor pe care îi consideri inferiori, nu reprezintă o atitudine aflată în conformitate cu moralitatea coranică. Oamenii au responsabilitatea de a respecta aceste reguli în toate circumstanţele. De asemenea, musulmanii ştiu că a vorbi cu îngâmfare atunci când se află în faţa unei persoane egocentrice, invocând scuza: „Nu contează, el este la fel de arogant”, nu este corect. Modul de exprimare al musulmanilor trebuie determinat de cunoaşterea faptului că, peste tot şi în toate momentele, Allah este martor la fiecare cuvânt, iar acest simţ al obligativităţii morale poate fi dezvoltat numai prin urmarea învăţăturilor Coranului.

 

Source Link

Views: 2

Aristotel (384-322 î.e.n.) a fost cel mai mare gânditor al antichităţii, spiritul enciclopedic al lumii vechi.

busturi filozofi greci Aristotel (384-322 î.e.n.) a fost cel mai mare gânditor al antichităţii, spiritul enciclopedic al lumii vechi.

Influenţa sa asupra dezvoltării ştiinţei şi filosofiei a fost enormă şi ea continuă să-şi manifeste prezenţa şi în cultura modernă, întemeietor al logicii şi metafizicii sistematice, precursor al fizicii, biologiei, psihologiei, economiei politice etc. el a lăsat urme adinci în istoria filosofiei şi a ştiinţei, cărora le-a deschis perspective nebănuite. Aristotel a fost cel care, în maniera cea mai înaltă a gândirii metodice a dat expresie desăvârşită problematicii filosofice a timpului său. El a fost unul dintre cele mai bogate şi cuprinzătoare (profunde) genii ştiinţifice care au apărut vreodată; a fost un bărbat alături de care nici o epocă nu poate pune unul care să-l egaleze.

„Despre suflet”, mai ales sub aspectul istoriei teoriei
cunoaşterii şi al istoriei filosofiei ocupă o poziţie deosebită
în opera Stagiritului şi în istoria cugetării umane. Dacă preţuim ştiinţa printre
îndeletnicirile frumoase şi respectate, scrie Aristotel, pe una mai mult decât
alta, fie pentru exactitatea ei, fie pentru că este printre preocupările mai alese
şi rnai admirate, atunci din ambele consideraţii, pe drept cuvânt, se cade să
situăm cercetarea despre suflet printre cele mai de seamă. Aristotel exprimă
aici, totodată, o profundă apreciere a muncii creatoare de ştiinţă şi a cercetării
riguroase pe baza observării şi investigării, manifestând şi cu acest prilej
complexitatea puternicei sale personalităţi.

”Despre suflet” (De Anima, cum este îndeobşte cunoscut) cuprinde trei
cărţi, deosebit de dense sub aspectul conţinutului de idei şi probleme, ceea ce a
şi determinat o preocupare intensă pentru comentarea şi explicitarea lor.
Lucrarea constituie fundamentul operei biologice. Este mai întâi un tratat de
metafizica, care studiază sufletul ca formă a corpului viu, dar şi o lucrare de
biologie, bogată în remarci, adesea foarte juste, ieşite din observaţiile unui
filosof care era totodată un savant. Aristotel opune un tip de cunoaştere
biologic celui matematic al lui Platon. El si-a elaborat concepţia într-o
perspectivă biologică, configurativistă. Configuraţiile vii sunt de fapt izvorul cel mai important al filosofici şi ştiinţei aristotelice. Prin aceasta el angajează un calitativism opus carititativisrnului pithagoreico-platonic, în raport cu şcolile empiriste şi hedoniste, Aristotel vede clar că în depăşirea percepţiei îşi află ştiinţa prima ei posibilitate, spiritul fiind fundamentul originar al ştiinţei, care este cunoaşterea universalului. Teoria generală a vieţii, care face obiectul
tratatului, este încoronarea întregii filosofii aristotelice a naturii. După
Aristotel, matematica studiază forma imobilă şi neseparată de sensibil; fizica
studiază forma mobilă şi neseparaţă; metafizica studiază forma care este
totodată imobilă şi separată. Doctrina despre suflet intră deci în ştiinţa
generală a naturii, întrucât sufletul este angajat în sensibil. De aici, unii autori
au considerat că una dintre fiinţele zoologice pe care el le cunoştea cel mai
bine este omul.

Views: 9

Onoarea musulmanului

Islamul a interzis cu desavarsire barfa si ea este considerata unul dintre cele mai mari pacate. Exista in limba araba doi termeni: – lamz si – hamz, amandoi interzisi! Hamz: este interzis ca un musulman sa-si priveasca fratii in batjocora si sa comenteze in privinta lor. Lamz: este interzis sa ponegresti o persoana prin vorbe, […]

Islamul a interzis cu desavarsire barfa si ea este considerata unul dintre cele mai mari pacate.
Exista in limba araba doi termeni:
– lamz si
– hamz, amandoi interzisi!
Hamz: este interzis ca un musulman sa-si priveasca fratii in batjocora si sa comenteze in privinta lor.
Lamz: este interzis sa ponegresti o persoana prin vorbe, spunand de pilda ca este mai putin bogat, mai urat, mai putin inteligent, ca nu provine dintr-o familie buna.
A spus ALLAH in Coran:

Vai pentru tot clevetitorul si defaimatorul. (Al-Humazah 104:1)

Pe acestia ALLAH i-a amenintat si a spus ca ei vor avea parte de chin mare , de foc.
Si asta pentru ca asa cum a spus profetul in predica de adio:
“In fata lui ALLAH  nu exista diferenta intre cel alb si cel negru sau rosu decat prin taqwa si fapte bune.”
Si a spus ALLAH:

O, voi cei care credeti! Sa nu rada un neam de alt neam, care s-ar putea sa fie mai bun decat el, nici femeile [sa nu rada] de alte femei, care s-ar putea sa fie mai bune decat ele! Nu va ocarati si nu va batjocoriti cu porecle unii pe altii.Ce rau este numele urat si rusinos, dupa credinta! Iar cei care nu se caiesc, aceia sunt nelegiuiti. (Al-Hujurat 49:11)

Oamenii de stiinta au numit aceasta sura Sura Comportamentului pentru ca in ea ALLAH a vorbit despre comportamentul omului cu Coranul, cu trimisul Sau, despre comportamentul pe care trebuie sa-l aiba musulmanii unii fata de altii, despre comportamentul cu cei care nu sunt musulmani.

Un musulman nu-l injoseste pe altul si daca el face asta este ca si cum s-ar injosi pe sine, pentru ca musulmanii sunt un singur trup.
Si ati vazut vreodata un trup ale carui maini sau picioare actioneaza altfel decat ii porunceste mintea?
Si daca trupul sau un membru al lui nu functioneaza corect, inseamna ca acel corp este bolnav sau chiar ca el este aproape de moarte.
Musulmanii sunt un singur trup si un singur tel pentru ca ei se roaga la un Singur Stapan, urmeaza un singur Coran, sunt calauziti cu un trimis comun, se indreapta catre o singura Qiblah si practica cu totii aceleasi invataturi.
Musulmanul/ musulmanaca trebuie sa-si iubeasca fratele/sora si nu trebui ca ei sa-si bata joc unii de altii.
Dintre cele mai bune discutii, a fost intrebat profetul despre cele mai bune fapte si despre cele mai bune acte de adorare si a spus el: “Cel mai bun este cel care este cel mai bun pentru ceilalti si printre cele mai iubite fapte de ALLAH este sa-l faci fericit pe fratele tau musulman.”

cer floare Ajutandu-l daca are un necaz, platindu-i o datorie, samd.
Odata, a venit profetul si oamenii erau in divergenta, multi dintre ei aveau un comportament asemanator celui din perioada ignorantei, se mandreau cu averile lor, cu familiile din care proveneau, cu puterea lor si trimisul lui ALLAH a anulat toate aceste obiceiuri.

A doua propozitie din predica de adio a fost:
“Toate lucrurile din jahiliya sunt ingropate sub picioarele mele.”
Aceste obiceiuri au dezbinat oamenii si au raspandit raul pe pamant.
Sa te mandresti cu originile tale, cu frumusetea, cu averea, cu hainele pe care le porti, cu masina pe care o ai, cu pozitia ta, toate acestea fac parte din trasaturile celor din perioada ignorantei.
A spus profetul: “ALLAH a indepartat de la voi (ubiya) comportamentul, etica, obiceiurile din perioada ignorantei si a luat de la voi obiceiul de a va mandri cu parintii vostri, iar cei care se mandresc cu parintii lor vor avea parte de pedeapsa.”
Si ei vor fi fara valoare in fata lui ALLAH. Comparandu-i pe acestia cu jawalan (un animal lipsit de valoare), acestia vor fi in ziua de apoi lipsiti de valoare.

 

Sursa: Lecții Șeikh Said – Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 3