Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Toleranță religioasă și mari personalități

  A. Hussain     Jaber bin Abdullah a transmis: „A trecut pe lângă noi un cortegiu funerar. Profetul s-a ridicat în picioare și ne-am ridicat și noi și i-am zis: <Acesta este cortegiul unui evreu.> Dar el a raspuns: <Și el nu este un suflet? Cand vedeti un cortegiu funerar, ridicati-va in picioare!>” Aceasta […]

 

A. Hussain

 

 

Jaber bin Abdullah a transmis: „A trecut pe lângă noi un cortegiu funerar. Profetul s-a ridicat în picioare și ne-am ridicat și noi și i-am zis: <Acesta este cortegiul unui evreu.> Dar el a raspuns: <Și el nu este un suflet? Cand vedeti un cortegiu funerar, ridicati-va in picioare!>”

Aceasta intamplare este o marturie despre toleranta  Islamului, despre simplitatea si justetea lui.

Califul Omar ben al Khattab, supranumit Cel care deosebeste adevarul de neadevar, a spus : « Cum de i-ati  facut pe oameni robi, cand mamele voastre v-au nascut pe voi liberi ? »

Intr-adevar, statul islamic si civilizatia islamica s-au  inaltat si s-au intins datorita calitatilor alese ale musulmanilor, datorita faptului ca ei au fost nedrepti, i-au  tratat frumos pe ceilalti, au trait in buna vecinatate cu ei si au avut relatii bune cu ei.

Iata in continuare o relatare despre pierderea scutului de catre Ali ben abi Talib, emirul vesnic al participantilor la razboiul sfant, in ziua bataliei de la Saffin. Scutulcare i-a cazut a fost luat de un evreu si cand Ali l-a descoperit la acest evreu, au mers sa judece intre ei cadiul musulmanilor. In vremea aceea, Ali era emir peste oameni, insa el nu a avut o proba care sa dovedeasca faptul ca scutul i-ar fi apartinut, afara de marturia fiului sau Al- Hasan. Cadiul i-a zis : Eu stiu ca spui adevarul, emirule, dar nu ai nici o proba. Marturia  fiului tau in favoarea ta nu este de ajun . Si evreul a pastrat scutul in posesia sa. Cadiul a hotarat  ca scutul ii revine evreului, iar Ali s-a opus hotararii lui si a iesit.

Aceasta este dreptatea si toleranta, iar Ali a dovedit  modestie si rabdare.

Insa evreul s-a minunat de calitatile lui si de dreptatea si toleranta Islamului si a zis :

« Marturisesc ca acestea sunt calitati ale profetilor, ca aceasta este religia cea adevarata si ca scutul ii apartine lui Ali. Marturisesc ca nu exista alta divinitate in afara de Allah si marturisesc ca Muhammad este trimisul lui Allah ».

Istoricul si cercetatorul britanic vestit Arnold Thomas afirma ca « arabii crestini care traiesc in vremea noastra in mijlocul comunitatilor musulmane reprezinta o dovada a acestei tolerante ».

Iar cunoscuta cercetatoare britanica Eveline Cubold  afirma in lucrarea sa « Cautarea lui Dumnezeu », referindu-se  la toleranta, simplitatea si justetea Islamului : »Eu nu inteleg  cum a fost Islamul departe de indurare, de vreme ce el nu a constrans prin forta nici o singura comunitate sa-l adopte ca religie, in conformitate cu prescriptia coranica referitoare la faptul ca nu exista constrangere in religie ».

Un alt secret si un alt factor al fortei si raspandirii Islamului cel vesnic si singular constau in chemarea lui la credinta intr-o singura divinitate. El este prima si cea din urma religie care a adus omenirii, popoarelor si intregii lumi credinta intr-o singura divinitate, in Allah Cel Unic.

Ganditorul si filozoful francez cunoscut Gustav Le Bon  afirma in lucrarea sa « Civilizatia arabilor »  : « Islamul  si

lebon-ea7acngur  se poate mandri cu faptul ca este prima religie care a adus lumii credinta in divinitatea unica ». Apoi, ganditorul  francez adauga : « Marea usurinta a Islamului se discerne din  monoteismul pur si tocmai in aceasta usurinta se afla secretul  fortei Islamului ».

Ganditorul si filozoful britanic Wells afirma: “ Islamul a  devenit dominat si s-a raspandit pentru ca el este cel mai bun  sistem social care a aparut in decursul timpului”.

Un alt filozof francez afirma in lucrarea sa cu titlul “Progresul gandirii umane” ca “religia lui Muhammad este cea mai simpla dintre religii in privinta normelor ei, cea mai suportabila dintre ele in privinta ritualurilor si cea mai toleranta dintre ele in privinta principiilor”.

 

 

sursa: IslamulAzi

Source Link

Views: 9

Al-Khawarizmi și geografia

  Contribuția la geografie Al-Khwarizmi a contribuit de asemenea la știința geografiei. Datorită traducerii cărții Geography a lui Claudius Ptolemeu (al II-lea secol e.n.) de nenumărate ori în limba arabă, el a avut un model pentru scrierea cărții sale în acest domeniu. Cartea sa pe geografie intitulată Kitâb Sûrat al-Ard (Cartea imaginii Pământului) constă aproape […]

 

Contribuția la geografie

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAl-Khwarizmi a contribuit de asemenea la știința geografiei. Datorită traducerii cărții Geography a lui Claudius Ptolemeu (al II-lea secol e.n.) de nenumărate ori în limba arabă, el a avut un model pentru scrierea cărții sale în acest domeniu. Cartea sa pe geografie intitulată Kitâb Sûrat al-Ard (Cartea imaginii Pământului) constă aproape complet în liste de longitudini cât și latitudini ale localităților și oferă, sub formă de tabel, coordonatele locurilor, precum orașe, munții, mări, râuri, insule, etc. Cartea este aranjată conform sistemului grecesc al celor șapte climate (aqalim), oferind informații contemporane ,dar informațiile dobândite de alți musulmani sunt de asemenea încorporate. Prima secțiune enumeră orașe, a doua, munți (oferind coordonatele punctelor extreme și orientarea); a treia, mările (oferind coordonatele proeminente ale coastelor și o descriere brută a contururilor); a patra, insulele (oferind coordonatele centrelor sale, lungimea și lățimea); a cincea, punctele centrale ale diferitelor regiuni geografice; a șasea, râurile (oferind punctele proeminente și orașele de pe ele)[1]. Această carte a servit ca bază pentru lucrările ulterioare și a stimulat studiile geografice și compoziția tratatelor originale. Se spune că Kitâb Sûrat al-Ard a fost însoțită de hărți regionale a fiecărei clime și de o hartă a lumii unică numită „al-Sûrat al-Ma’muniyya”, care însă a fost pierdută. Se mai spune că această hartă a lumii a fost prima hartă a cerurilor și a lumii desenată de musulmani. Dar editorul cărții Kitâb Sûrat al-Ard, Hans von Mzik, a realizat doar patru hărți. Aceste patru hărți, în cuvintele lui S. Maqbul Ahmad,[2] par a fi cele din urmă replici ale hărților originale. Dar Ibrahim Shawkat[3] argumentează că, din moment ce Al-Khwarizmi a scris o lucrare sumară pe geografie, el nu a desenat o hartă completă a lumii, ci s-a rezumat doar la ilustrarea a celor patru hărți ca imagine desenată. Sursa sa de inspirație se poate să fi fost mappa mundi [4]construită pentru califul Al-Ma’mun de o echipă de geografi în care Al-Khwarizmi însuși ar fi fost inclus.[5]

Kitâb Sûrat al-Ard depinde, chiar dacă într-un mod indirect, de Geography (Geografia) lui Ptolemeu,[6] dar în opinia lui Ibrahim Shawkat, a fost bazată pe lucrarea lui Marinus.[7] Cartea a fost realizată cu sprijinul califului Al-Ma`mun în jurul anului 830 e.n. în care orașele și munții sunt prezentați într-o formă tabelată, iar oceanele, mările, insulele, țările, izvoarele și râurile sunt redate într-o manieră descriptivă. Din nou, orașele, munții, izvoarele și râurile sunt descrise conform climatelor (aqalim) cărora le aparțin, pe când descrierea oceanelor și a mărilor nu sunt limitate de aceste climate. În mod similar sunt descrise insulele, sub mările și oceanele cărora le aparțin. Descrierea țărilor este de asemenea fără limitele climatelor. Împreună cu numele geografice ale perioadei islamice, un număr însemnat de nume antice ale locurilor sunt în carte, dar în ultimele fragmente aceste nume încep să dispară cu repeziciune.

Harta lumii a lui Al-Khwarizmi intitulată al-Sûrat al-Ma’muniyya a fost reconstituită în întregime de un învățat indian, Dr. S. Razia Jafri,[8] pe baza descrierilor și informației din cartea sa Kitâb Sûrat al-Ard. Este împărțită în 38 de secțiuni care sunt la rândul lor împărțite în 1740 de pătrate mici de la vest la est și în 1200 de pătrate mici de la sud la nord. Trebuie menționat că împărțirea generală a hărții în climate este conform lui Al-Khwarizmi, dar subîmpărțirea climatelor în secțiuni este realizată de Dr. Razia Jafri în mod arbitrar. În acest mod este precum un Atlas. Trebuie menționat că Academia de Științe Sovietică din Tajik a publicat-o cu introducerea și cuvântul înainte ale Prof. S. Maqbul Ahmad și Dr. Kamal Ayni. Editarea acestei lucrări a fost realizată sub supravegherea Prof. M.S. Asimov care era un savant eminent și președintele Academiei de Științe a fostei Republici Sovietice Tajik la Dushanbe.

Al-Khwarizmi este autorul a numeroase alte cărți pe astronomie și istorie. El a devenit cunoscut ca un matematician și se spune că este autorul celei mai vechi lucrări pe algebră. Dar regretatul profesor Aydin Sayili spune într-una din lucrările sale de cercetare intitulată „Contribuția turcească la știință” următoarele: „Abu`l Fadl Abdulhamid Ibn Wasi Ibn Turk a fost aparent primul matematician musulman care a scris o carte pe algebră”.

Cu siguranță el, cel mai probabil, și-a scris alegbra lui înainte ca Al-Khwarizmi să și-o scrie pe a sa. Fiindcă, spre deosebire de Al-Khwarizmi, el nu a scris o algebră completă, și, mai mult, există dovezi că Al-Khwarizmi era încă în viață la mijlocul secolului al IX-lea. Abdulhamid Ibn Turk a fost de asemenea, autorul anumitor cărți despre numere, aritmetică comercială, și despre arta calculării, probabil cu sistemul decimal. Este de asemenea, realist să spunem că lucrările lui Al-Khwarizmi pe matematică au avut o influență puternică în apariția științei vestice și el este numit, pe bună dreptate „tatăl algebrei” și un geograf inegalabil.[9]

 


[1] G.J. Toomer, “Al-Khwarizmi”, Dictionary of Scientific Biography, volumul 7, p. 361.

[2] Encyclopaedia of Islam, (ediția nouă), vol. 4.

[3] Khara’it Jughrafiqyyi al-‘Arab al-awwel, Majallet al-Ustadh of Baghdad, 1962, pp. 7-8.

[4] Mappa Mundi este un termen folosit pentru harta lumii.

[5] Encyclopaedia of Islam, vol. 4, p. 1078

[6] Idem

[7] Tafkir al-cArab al-Jughrafi wa’itaqat al-Yunan bihi”, extras din Jurnalul “A l-Ustadh“, Baghdad 1961.

[8]  Unul dintre membrii Universității Islamice Aligarh din India.

[9] Aydin Sayili, “Contribuțiile turcești la Activitatea științifică în Islam”, Belleten ( Societatea istorică turcească), vol. 43, Ankara 1979, p. 16.

 

 

________________

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 3

Daţi Cezarului ce este al Cezarului

      Cum răspund-ţi celor care spun că Iisus a spus „Daţi, dar, Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”?     Chiar dacă am presupune că Iisus chiar a spus aceasta, înţelegerea mea ca musulman ar fi aceea că el nu a vrut să o spună în […]

 

 

 

Cum răspund-ţi celor care spun că Iisus a spus

„Daţi, dar, Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”?

 

 

Chiar dacă am presupune că Iisus chiar a spus aceasta, înţelegerea mea ca musulman ar fi aceea că el nu a vrut să o spună în felul în care este interpretat acum de majoritatea. Dacă ar fi să analizăm acest citat în mod particular şi să citim contextul, vom observa că oamenii vin cu o intenţie rea de a întinde o cursă. Ei încercau să dovedească autorităţilor romane că acest om sfida autoritatea lor şi că trebuia pedepsit pentru aceasta. O cale de a încerca să-şi împlinească acest obiectiv a fost aceea de a veni la el şi de a încerca să extragă din gura lui o declaraţie care să fie interpretată ca o sfidare la adresa autorităţilor romane.

Aşadar au venit la el şi l-au întrebat dacă ei ar trebui să plătească taxele faţă de autorităţile romane (formei de guvernare). În înţelegerea mea, profetul Iisus era destul de inteligent şi călăuzit divin pentru a înţelege intenţia rea din spatele acestei întrebări aparent inocente. Aşadar el a răspuns „Daţi, dar, Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”. Nu a vrut niciodată să spună că există două autorităţi şi că în acest univers există o parte a autorităţii aflată sub dominaţia lui Dumnezeu, limitată la Biserică, şi o altă parte care să aparţină autorităţilor temporale. Aceasta nu a dat duşmanilor săi şansa de a lua de la el ceea ce şi-au dorit de fapt. Cineva poate face referire la faptul că natura misiunii profetului Iisus, aşa cum a fost explicată în Coran, nu era aceea de a veni cu o lege completă şi putem cita din Evanghelie

„Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate.” (Matei 5:17-18).

100_3162Aşadar misiunea lui nu a fost aceea de a veni cu un nou set de legi şi reguli, ci acela de a veni cu un surplus de spiritualitate la practica tipicară a religiei care exista printre israeliţi la acea vreme. După cum Coranul indică în misiunea lui Iisus, aceasta a fost una tranzitorie care a acoperit o anumită perioadă de timp până ce profetul Muhammad a vorbit prin revelaţia pogorâtă lui, revelaţie completă, cu un mod de viaţă mult mai explicit care include aspecte spirituale, dar si legale ale vieţii. Natura şi scopul misiunii lui au determinat caracterul nenecesar al reglementării detaliate a relaţiei cu autoritatea temporală.

După cum am spus mai devreme, noţiunea separării religiosului de temporal este ceva străin esenţei întregii revelaţii pogorâtă tuturor profeţilor pentu că ea contrazice noţiunea de slujire exclusivă a lui Dumnezeu.

 

 

_________________________

sursa: Interviuri cu Jamal Badawi

Source Link

Views: 3