Notice: Function WP_HTML_Tag_Processor::set_modifiable_text was called incorrectly. SCRIPT text with an unrecognized content type cannot contain a SCRIPT tag. Apply the escaping appropriate for the content type. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.1.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6260

Căința – partea 4

    Aşa cum stomacul are nevoie de hrană şi sufletul are nevoie de iubirea lui Allah. Ce-ai simţit în primele zile de întoarcere la Allah? Prima dată am simţit că vreau să mor, pentru că nu meritam să trăiesc. Ajunsesem la concluzia că, până acum, nu făcusem nimic bun. Nici măcar acum nu ştiu, […]

Aşa cum stomacul are nevoie de hrană şi sufletul are nevoie de iubirea lui Allah.

Ce-ai simţit în primele zile de întoarcere la Allah?

Prima dată am simţit că vreau să mor, pentru că nu meritam să trăiesc. Ajunsesem la concluzia că, până acum, nu făcusem nimic bun. Nici măcar acum nu ştiu, cum am auzit acea voce la radio. Simţeam că vreau să recuperez tot ceea ce am pierdut şi să mă revanşez faţă de Allah.

Întrebare:

Este de ajuns să te căieşti o singură dată?

Bineînţeles că nu! Căinţa trebuie reînnoită de fiecare dată când păcătuieşti. Dacă ai greşit o dată, iar apoi te-ai întors la acelaşi păcat nu există altă soluţie în afară de o nouă căinţă.

A venit un om la Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) şi l-a întrebat: “-Dacă fac un păcat, mi se scrie? Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), a răspuns că da. A întrebat iar: -Şi dacă mă căiesc? Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), i-a spus că i se iartă acel păcat. A spus: -Şi dacă mă întorc la acel păcat? Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!)  a spus că i se scrie din nou.

În cele din urmă acest om a spus:

Până când îmi va ierta Allah păcatele?

Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus că Allah lasă deschisă poarta iertării atât timp cât omul nu renunţă să se căiască.”

Spune Profetul: „Un om dintr-un popor de dinaintea noastră, a omorât 99 de persoane. El a început să cerceteze despre învăţaţii lumii (care-i puteau arăta calea izbăvirii) şi a fost îndrumat să meargă la un calugăr. O dată ajuns acolo, i-a mărturisit acestuia, că a omorât 99 de oameni şi l-a întrebat dacă Allah îl poate ierta. Călugărul a răspuns negativ şi a fost şi el ucis, completând astfel numărul celor ucişi până la 100. Apoi, acest om a întrebat despre învăţaţii cei mai mari de pe pământ şi a fost îndrumat spre un astfel de învăţat. Omul, i-a spus acestuia, că a omorât o sută de persoane şi l-a întrebat dacă mai există vreo şansă să-i fie acceptată căinţa. El a răspuns afirmativ, iar apoi l-a întrebat: “Ce te împiedică să te căieşti? Mai bine du-te în cutare şi cutare ţinut; acolo sunt oameni devotaţi rugăciunii şi veneraţiei, aşa că ar trebui să te alături lor în rugăciune; dar să nu te întorci în ţinutul tău, căci este un loc păcătos (pentru tine). Atunci, omul a pornit la drum, dar abia străbătuse jumătate de cale, când l-a ajuns moartea. În acel moment, s-a iscat o ceartă între îngerii milei şi cei ai răzbunării. Îngerii milei au spus:”Acest om a venit căindu-se la Allah”, dar îngerii pedepsei au zis:”Omul acesta nu a făcut nici o faptă bună. „Pe urmă, a mai apărut un înger, în chipul unei fiinţe umane (pentru a hotărî problema) şi îngerii care se certau, au convenit ca el să facă pe mijlocitorul între ei. El (îngerul) a zis: „Măsuraţi distanţa între cele două ţinuturi. Se va considera că el aparţine ţinutului de care se afla mai aproape.” Ei au măsurat şi l-au găsit mai aproape de ţinutul credinţei, spre care se îndrepta şi astfel îngerii milei l-au luat în stăpânire. Lăudat fi, Tu, o, ALLAH! Cât de Iertător poţi fi! Acest păcătos care a ucis o sută de suflete a intrat în Paradis doar prin faptul că s-a căit cu sinceritate fără să fi apucat să facă vreo faptă bună.

Cea mai bună rugă de căinţă conform spuselor Profetului (Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască) este: ” O, Allah! Tu eşti Stăpânul Meu. Nu există altă divinitate în afara Ta. Tu m-ai creat iar eu sunt robul Tău. Mă ţin de promisiunea pe care ţi-am dat-o atât cât îmi stă în putinţă. Cer ocrotirea Ta de răul păcatelor pe care le-am săvârşit. Recunosc darurile pe care mi le-ai oferit. Îmi recunosc lipsurile şi păcatele. O, Allah iartă-mă căci nimeni nu poate ierta păcatele în afara Ta!”

Ne vesteşte Profetul, (Allah să-l binecuvânteze şi să-l  miluiască) că cine rosteşte această rugă crezând cu convingere în  ceea ce spune şi moare va intra în Paradis.

O, Allah, fă-ne dintre cei care vor intra în Paradis!

Exemple de păcate mari:

-facerea de asociaţi lui Allah;

-omorul (fără drept);

-Comportamentul urât faţă de părinţi;

-preacurvia;

-vrăjitoria;

-tranzacţiile cu dobânzi;

-„să mănânci” averea orfanilor;

-defăimarea unei persoane (prin atribuirea unor minciuni acesteia);

-mărturia mincinoasă;

-furtul;

-consumul alcoolului, a cărnii de porc.

În final, ne rugăm Celui care ne-a dăruit această posibilitate de a ne căi – Celui care ne cheamă în fiecare noapte spunând: „E cineva care-şi doreşte ceva, iar Eu să-i împlinesc dorinţa?” – să ne ierte pe toţi, să fie mulţumit de noi, să ne răsplătească cu Gennetul şi să-i reîntoarcă pe musulmani la religia Lui!

sursa: Islamul Azi

Source Link

Views: 5

Rugăciunea este stâlpul religiei

  Bismillahir-Rahmanir-Rahim (În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel  Îndurător) „Rugăciunea este stâlpul religiei” Bediuzzaman Said Nursi Dacă vrei să înțelegi, cu aceeași  certitudine cu care doi plus doi fac patru, cât de valoroasă și cât de importantă este rugăciunea și cât de ieftină și cu cât de puțină cheltuială este câștigată și cât de […]

Bismillahir-Rahmanir-Rahim

(În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel  Îndurător)

„Rugăciunea este stâlpul religiei”

Bediuzzaman Said Nursi

Dacă vrei să înțelegi, cu aceeași  certitudine cu care doi plus doi fac patru, cât de valoroasă și cât de importantă este rugăciunea și cât de ieftină și cu cât de puțină cheltuială este câștigată și cât de naiv și de dăunător poate fi omul care o neglijează, ascultă cu atenție următoarea pildă și privește…

Odată, un conducător măreț le-a dat celor doi servitori ai săi câte douăzeci și patru de monede de aur și i-a trimis la o fermă frumoasă și privată, la o depărtare de două luni de mers, spunându-le: ”Folosiți acești bani pentru biletul de drum și cumpărați-vă ceea ce aveți nevoie acolo pentru locuit. La o zi distanță de mers se află o stație. Acolo există și căruță și vapor și tren și avion. Ele pot fi folosite în funcție de capitalul fiecăruia.”

După ce au ascultat, cei doi servitori au pornit la drum. Unul dintre ei care a fost norocos, și-a cheltuit până la stație o parte mică din bani. Dar, în această cheltuială, a fost inclusă și o afacere atât de profitabilă încât l-a încântat pe stăpânul său, mărindu-și astfel capitatul de o mie de ori.

Cât despre celălalt servitor, de vreme ce era ghinionist și trântor, și-a cheltuit douăzeci și trei de bani de aur până la stație, pe jocuri de noroc și pe altele asemenea, rămânându-i un singur ban de aur. Prietenul lui i-a spus: ”Folosește acel ban pentru un bilet. Așa nu vei merge pe jos și nici nu vei muri de foame. Iar stăpânul nostru este generos; poate că va fi milostiv cu tine și îți va ierta greșelile. Te va sui într-un avion și vom ajunge la destinație într-o singură zi.

Dacă nu, vei fi nevoit să mergi pe jos, prin deșert, singur și flămând, timp de două luni.”

Oare cel mai nepriceput om nu poate să înțeleagă cât de stupid, cât de dăunător și fără noroc este acela care, dacă din cauza încăpățânării, nu și-ar cheltui acel ultim ban de aur pentru un bilet, care este precum o cheie a unei comori, ci în schimb l-ar cheltui pentru vicii trecătoare?

Source Link

Views: 4

Rugile sunt ascultate

  Noi, musulmanii, ne prosternăm în rugăciuni lui Allah de cinci ori pe zi şi IL invocăm după fiecare dintre acestea. Atunci când facem du’a, ne aşteptăm ca acestea să ne fie acceptate. Însă, uneori, unii oamenii se pot simţi trişti sau supăraţi şi aleg să nu se mai roage, uitând că semnul unui adevărat […]

Noi, musulmanii, ne prosternăm în rugăciuni lui Allah de cinci ori pe zi şi IL invocăm după fiecare dintre acestea. Atunci când facem du’a, ne aşteptăm ca acestea să ne fie acceptate. Însă, uneori, unii oamenii se pot simţi trişti sau supăraţi şi aleg să nu se mai roage, uitând că semnul unui adevărat credincios este acela că el cere de la Allah, face suplicaţii pentru orice problemă pe care o are.

Ar trebui să ne punem mereu în minte câteva lucruri esenţiale:

  •     Allah este lângă noi întotdeauna. În Coranul cel Glorios ni se spune:

  „Şi dacă te vor întreba robii Mei despre Mine, [spune-le] Eu sunt aproape, răspund rugii celor care Mă cheamă, atunci când Mă cheamă, dar şi ei să-Mi răspundă şi să creadă în Mine. Poate că ei vor fi bine călăuziţi.” [Surat Al-Baqara, 2:186]

  •       Allah ne aude întotdeauna. Profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:

     Eu sunt (pentru robul Meu) aşa cum gândeşte el despre Mine că sunt, şi Eu sunt cu el dacă M-a pomenit, şi dacă M-a pomenit în sinea lui, l-am pomenit în Sinea Mea, şi dacă M-a pomenit într-o adunare (de oameni), îl voi pomeni într-o adunare mai bună decât aceast .” [Bukhari şi Muslim]

Ruga unei persoane va primi răspuns atâta timp cât aceasta nu este făcută pe grabă. Profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:

     «Suplicaţia unei persoane va fi acceptată atâta timp cât suplicaţia nu se referă la un păcat sau la ruperea legăturilor de familie, atâta timp cât persoana nu devine grăbită.» Oamenii l-au întrebat: «O, Mesgaer al lui Allah, cum ar putea o persoană să devină grăbită?»  El (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a răspuns: «O persoană care spune: „M-am rugat şi m-am rugat, însă nu am observat ca ruga (dua) mea să fie acceptată.” este grăbită, deoarece a pierdut interesul şi a abandonat suplicaţia sa.»[Muslim]

  •      Trei rugi nu vor fi respinse. Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:

     „Trei (sunt cei) ale căror rugi nu sunt respinse: cel care ţine Post până ce încheie Postul său, un conducător drept şi cel care este nedreptăţit. Pe acestea (nrugile) le ridică Allah deasupra norilor şi descchide pentru ele porţile cerului şi spune Stăpânitorul: «Jur pe Măreţia Mea că te voi face izbânditoare, chiar şi dacă după un timp.»” [Tirmidhi]

sursa: frumusețea Islamului

Source Link

Views: 4