Realizări incredibile din lumea musulmană

Realizări incredibile din lumea musulmană în Epoca de Aur a Islamului  De VLADIMIR MOŞOGLU1 COMENTARIU Casa Înţelepciunii (Bayt al-Hikma), a fost un centru intelectual important în Epoca de Aur a Islamului. A fost fondată de Califul Harun al-Rashid. În ciuda faptului că nu există aşa termen înrădăcinat ca ştiinţă islamică – trebuie însă să recunoaştem faptul […]

Realizări incredibile din lumea musulmană

în Epoca de Aur a Islamului

Casa înţelepciunii - ştiinţa in lumea musulmană

Casa Înţelepciunii (Bayt al-Hikma), a fost un centru intelectual important în Epoca de Aur a Islamului. A fost fondată de Califul Harun al-Rashid.

În ciuda faptului că nu există aşa termen înrădăcinat ca ştiinţă islamică – trebuie însă să recunoaştem faptul că în perioada Evului Mediu întunecat din Europa, progrese ştiinţifice incredibile s-au făcut anume în lumea musulmană.

Odată cu invadarea triburilor nomade, destrămarea Imperiului Roman, Europa occidentală a intrat în declin, marcând scăderi după diverşi indicatori aşa ca, comerţ maritim, urbanizare şi populaţie.

În acelaş timp tânăra civilizaţie islamică formată de urmaşii lui Mahomed, a marcat o ştiinţă, cultură şi economie înfloritoare. Perioadă care mai apoi a intrat în istorie ca, Epoca de Aur a Islamului. Genii din Bagdad, Cairo, Damasc şi Cordoba au luat seamă de lucrările ştiinţifice ale Egiptului, Mesopotamiei, Greciei, Indiei, şi Chinei antice, dezvoltând ceea ce am numi acum ştiinţa „modernă”. Au apărut noi discipline aşa ca, algebra, trigonometria şi chimia, precum şi au avut loc progrese majore în medicină, astronomie, inginerie şi agricultură.

Ca izvor de înţelepciune, textele arabe le înlocuiesc pe cele greceşti, contribuind la conturarea evoluţiei ştiinţifice a Renaşterii. Ceea ce demonstrează încă odată că ştiinţa este o limbă universală a întregii omeniri.

Astfel mi-am pus ca scop să selectez şi să prezint unele din realizările lumii musulmane din Epoca de Aur a Islamului.

1. Dezvoltarea metodei ştiinţifice

Alhazen - Metoda ştiinţifică
Primul care a descoperit că o ipoteză trebuie verificată experimental sau dovedită matematic a fost savantul şi filosoful arab Alhazen (Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham). Prim urmare el a dezvoltat metoda ştiinţifică cu 200 de ani înainte de acceptarea ei de către oamenii de ştiinţă a epocii Renaşterii.

Alhazen este considerat ca fiind unul din cei mai influenţi oameni de ştiinţă din toate timpurile. Cunoscut ca părintele fizicii experimentale, a opticii moderne şi a metodologiei ştiinţifice, el a adus contribuţii semnificative la principiile opticii, astronomiei, matematicii, meteorologiei şi percepţiei vizuale.

Conform majorităţii istoricilor, el a fost pionerul metodei ştiinţifice moderne. Cu lucrarea sa,”Cartea de Optică”, el a schimbat sensul termenului optica şi a stabilit experimentul ca normă a dovezii în domeniu. Investigaţiile sale se bazează nu pe teorii abstracte, ci pe dovezi experimentale.

2. Apariţia primelor teorii ale evoluţiei

Ştiinţa în lumea islamică - evoluţia
Contrar ideii larg răspândite, anume biologii musulmani au dezvoltat primii teorii privind evoluţia, care au fost pe larg predate în şcolile islamice medievale.

Primul biolog musulman care a propus şi a dezvoltat o teorie a evoluţiei a fost al-Jahiz (781-869). El a scris despre efectele mediului asupra probabilităţii supraveţuirii unui animal şi el pentru prima oară a descris aşa numitul proces natural, lupta pentru existenţă. Al-Jahiz a fost, de asemenea, primul care a cugetat despre lanţurile trofice şi de asemenea a fost un adept timpuriu al determinismului geografic, argumentând că mediul poate determina caracteristicile fizice ale locuitorilor unei anumite comunităţi şi că culoarea diferită a pielii umane este rezultatul mediului.

3. Intervenţiile chirurgicale şi instrumentele chirurgicale ale lui Al Zahrawi

Medicina în lumea musulmană -  instrumentele chirurgicale ale lui Al Zahrawi
În jurul anului 1000, celebrul medic Al Zahrawi a publicat o enciclopedie de chirurgie ilustrată de 1 500 de pagini care a fost folosită în Europa ca referinţă medicală pentru următorii 500 de ani.

Pe lângă faptul că Al Zahrawi este considerat cel mai mare chirurg medieval, numit adesea tatal chirurgiei, el şi-a adus contribuţiile de pionierat în domeniul procedurilor şi instrumentelor chirurgicale. Aportul său a avut un impact enorm în Est şi Vest, unde unele dintre descoperirile sale sunt aplicate în medicină şi în zilele noastre.

El a inventat numeroase instrumente chirurgicale, inclusiv primele instrumente unice pentru femei, precum şi utilizarea chirurgicală a catgutului (fir resorbabil preparat din intestinul unor animale întrebuințat în chirurgie, pensetelor, acului chirurgical şi scalpelul. Acestea sunt doar unele din instrumente chirurgicale inventate de Al-Zahrawi, care se utilizează şi în zilele noastre.

Al Zahrawi conform relatărilor, de asemenea, a efectuat prima operaţie cezariană.

4. Cafeaua o datorăm lumii arabe

Acum lumea occidentală bea du jour cafeaua, preparată pentru prima dată în Yemen în jurul secolului al 9-lea. Pe timpuri cafeaua ajuta sufii să steie treji noptea, până târziu, în timpul rugăciunilor.

Mai târziu, a fost adusă de la Cairo de un grup de studenţi, faima cafelei în scurt timp sa răspândit în întregul imperiu. Prin secolul al 13-lea a ajuns în Turcia, dar în Europa cafeaua a început să fie fiartă abia în secolul 16, fiind adusă în Italia de un comerciant veneţian.

5. O încercare de a se desprinde de pământ

Abbas ibn Firnas - primul aparat de zbor
„Abbas ibn Firnas a fost primul om care a făcut o încercare reală de a construi un aparat de zbor şi să zboare” a spus Hassani, profesor la facultatea de Ştiinţe Umanistice de la Universitatea din Manchester.

Firnas în secolul al 9-lea a proiectat un aparat cu aripi, care seamăna cu un costum de pasăre. În încercarea sa cea mai faimoasă de lângă Cordoba, Spania, Firnas şi-a luat zborul pentru câteva clipe, înainte de a cădea la pământ şi a-şi rupe parţial spatele.

Modelele sale fără îndoială, sute de ani mai târziu au fost o sursă de inspiraţie pentru faimosul inventator italian Leonardo da Vinci, a afirmat Hassani.

6. Prima universitate din lume

Ştiinţa în lumea islamică - al-Qarawiyyin, prima universitate din lume
În 859 o tânără prinţesă pe numele Fatima Al-Firhi a fondat prima universitate în Fiz, Maroc. Sora ei Miriam a fondat o moschee adiacentă şi împreună complexul a primit denumirea de Moscheea şi Universitatea al-Qarawiyyin.

Universitatea l-Qarawiyyin, de asememea, a fost înscrisă în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai veche universitatea care a există şi a funcţionează până în zilele noastre.

Funcţionând de aproape 1 200 de ani, Hassani speră că centrul va reaminti oamenilor că învăţământul se află în centrul tradiţiei islamice şi că istoria surorilor al-Firhi va inspira tinerele musulmance din întreaga lume.

7. Introducerea algebrei

Cuvântul algebra provine de la titlul celebrului tratat a unui matematician persan din secolul al 9-lea „Kitab al-Jabr Wa l-Mugabala” care aproximativ se traduce ca „Cartea Argumentării şi Echilibrării”.

Creată pe baza sistemelor greceşti şi hinduse, noua ordine algebrică a fost un sistem unificator pentru numerele raţionale, numerele iraţionale şi mărimile geometrice.

Acelaş matematecian, Al-Khwarizmi, a fost de asemenea, primul care a introdus conceptul de a ridica un număr la o putere.

8. Descoperi în optică

Multe din cele mai importante progrese în studiul opticii sunt de origine din lumea musulmană. În jurul anului 1000 Ibn al-Haitham a demonstrat că oamenii văd obiectele datorită luminii care reflectă de la ele şi intră în ochi, combătând astfel teoriile lui Euclid şi Ptolemeu, conform cărora lumina este emisă de ochi.

Acest mare fizician musulman a descoperit, de asemenea, fenomenul camera obscura, care explică modul în care ochiul vede imagini în poziţie verticală din cauza conexiunii dintre nervul optic şi creier.

9. Muzică şi instrumentele muzicale

Muzica în lumea islamică - instrumentele muzicale
Muzicienii musulmani au avut un impact profund asupra Europei. Începând cu perioada domniei lui Carol cel Mare sa încercat să se concureze cu muzica Bagdadului şi Cordobei.

Printre multele instrumente care au ajuns în Europa prin Orientul Mijlociu sunt lăuta şi rahabul un strămoş al viorii. Printre altele se considera că chitara modernă provine de la un instrument arab mai vechi numit „Oud”. Pătrunzând în Spania medievală din secolul al 12-lea, chitara a fost iniţial denumită guitarra moresca (chitară maură).

Scările muzicale, de semenea se spune, că provin de la alfabetul arab.

 

10. Mecanismul biela-manivela

Multe din elementele de bază automatice moderne au fost utilizate pentru prima oară în lumea musulmană, inclusiv sistemul revoluţionar biela-manivela. Prin transformarea mişcării de rotaţie în una liniară, manivela perimite ridicarea unor obiecte grele cu uşurinţă.

Această tehnologie a fost descoperită de Al-Jazari în secolul al 12-lea, iar apoi sa răspândit masiv pe tot globul, principiu ce sa aplică peste tot de la bicicletă la motorul cu ardere internă.

11. Ceasul Elefant a lui Al-Jazari

Mecanisme lumea islamică - Al-Jazari, Ceasul Elefant

Reproducţia Ceasului Elefant din mallul Ibn Battuta , Dubai.

Cea mai renumită invenţie a lui Al-Jazari este, Ceasul Elefant, un ceas de apă de la începutul secolului al 13-lea, o minune inginerească a lumii medievale. Acesta este un ceas pus în mişcare de apă şi greutăţi în formă de elefant asiatic. Diferite elemente ale ceasului sunt în carcasa aflată sus pe elefant. A fost construit pentru a se muta şi a emite sunet la fiecare jumătate de oră.

Plus la inovaţiile mecanice a ceasului, ceasul este văzut şi ca un exemplu timpuriu al multiculturalismului reprezentat în tehnologie. Elefantul reprezintă cultura indiană şi africană, balaurul cultura chineză, phoenixul cultura Egiptului, mişcarea apei cultura greacă (clepsidra) şi turbanul cultura islamică.

12. Primele spitale publice

Spitalul Ahmad ibn Tulun - primul spital din lume
Spitalele aşa cum le cunoaştem noi astăzi, cu secţii şi centre de învăţământ, apar pentru prima oară în Egiptul din secolul al 9-lea. Primul astfel de centru medical a fost Spitalul Ahmad ibn Tulun, fondat în 872 în Cairo.

Spitalul Tulun a oferit asistenţă medicală gratuită pentru oricine care avea nevoie, o politică bazată pe tradiţia musulmană de a îngriji pe toţi cei care sunt bolnavi. De la Cairo, astfel de spitale s-au răspândit în întreaga lume musulmană.

13. Tabula Rogeriana – Harta lumii lui Al-Idrisi

Tabula Rogeriana – Harta lumii lui Al-Idrisi

Al-Idrisi a incorporat cunoştinţele sale despre Africa, acelea adunate de la comercianţii şi exploratorii islamici despre Oceanul Indian şi Orientul Îndepărtat, înregistrările de pe hărţile islamice cu informaţiile aduse de călătorii normanzi pentru a crea cea mai exactă hartă a lumii din perioada timpurie pre-modernă.

Tabula Rogeriana a fost desenată de către Al-Idrisi în 1154 pentru regele norman al Siciliei, Roger al II-lea, după o şedere de optsprezece ani la curtea sa, unde a lucrat la comentariile şi ilustraţiie de pe hartă. Harta, cu legende scrise în arabă, deşi arată continentul Eurasiatic cu toate elementele sale, prezintă doar partea de nord a continentului african şi nu are detalii ce priveşte Cornul Africii şi Asiei de Sud-Est.

Pentru Roger harta a fost gravată pe un disc masiv de argint, doi metri în diametru.

14. „Dispozitivele ingenioase” a fraţilor Banu Musa

Aceşti trei fraţi au fost celebri matematicieni şi ingineri din Bagdad în secolul al 9-lea. A lor, Carte de Dispozitive ingenioase, publicată în 850, a fost o mare lucrare ilustrată de dispozitive mecanice, care includeau mecanisme automate, puzzle-uri şi trucuri magice.

Studiind lucrările învăţaţilor greci, aşa ca Heron din Alexandria şi Filon din Bizanţ, precum şi a inginerilor indieni, chinezi şi persani, fraţii Banu Musa au creat mai mult de 100 de dispozitive şi accesorii diferite.

Potrivit scriitorului Ehsan Masood, printre invenţiile lor erau fântâni arteziene, înălţimea jeturilor cărora se schimbau la anumite intervale de timp, ceas, echipat cu diverse „trucuri” inteligente şi vasuri-automate pentru distribuirea băuturilor, stocurile lichide a cărora se completau datorită unui sistem bine gândit de flotoare, supape şi sifoane.

15. Inventarea chimiei

Chimia ca ştiinţă se poate spune că fost creată de musulmani. Domeniul în care grecii s-au limitat cu experimentări şi ipoteze vagi, sarazinii au introdus observaţia precisă, experimentul controlat şi înregistrarea prudentă a rezultatelor.

Chimistul secolului 9, Geber, este considerat pionerul chimiei, pentru introducerea unei metode experimentale timpurii în chimie, precum şi pentru inventarea alambicului, o instalaţie utilizată pentru distilarea lichidelor.

De asemenea face de remarcat aşa învăţi ca Al-Kindi, primul care respinge studiul tradiţional alchimic, Avicenna, care a inventat distilarea cu abur şi a produs uleiuri esenţiale, ce a dus la dezvoltarea aromaterapiei. Razi, primul a distilat petrolul, inventând kerosena pentru lămpi, antisepticile, săpunul şi reţetele moderne pentru săpun.


Desigur acestea nu sunt toate descoperirile şi invenţiile lumii musulmane din această epocă, sunt doar puţinele din cele care au stat la baza culturii şi ştiinţei moderne.

 

 

sursa:  inbors.com

Source Link

Views: 0

Norii

  Adnan Ash-Shareef   “ŞI PE CELE CARE POARTĂ POVARA” Norii acoperă în fiecare moment întinse suprafeţe ale  pământului  şi, indiferent  dacă sunt nori joşi, mijlocii sau înalţi, ei reprezintă un rezervor de energie compusă din apă şi căldură, aflate în mişcare, pe care vânturile îi risipesc în diverse zone ale globului  pământesc, în funcţie […]

 

Adnan Ash-Shareef

 

“ŞI PE CELE CARE POARTĂ POVARA”

blue_cloudsNorii acoperă în fiecare moment întinse suprafeţe ale  pământului  şi, indiferent  dacă sunt nori joşi, mijlocii sau înalţi, ei reprezintă un rezervor de energie compusă din apă şi căldură, aflate în mişcare, pe care vânturile îi risipesc în diverse zone ale globului  pământesc, în funcţie de voinţa lui  Allah. Se cunoaşte că toţi norii care acoperă  pământul la un moment dat conţin doar o miime din apa  pământului, adică şase mii de milioane de tone apă (în cifre aproximative,  greutatea  pământului este de  şase mii de miliarde de tone, iar apa reprezintă o miliardime din greutatea  pământului, adică şase mii de miliarde de tone, iar norii reprezintă într-o singură zi o miime din greutatea apei de pe  pământ, adică şase mii de miliarde de tone).

Până în secolul al XVII-lea, predomina convingerea că norii nu ar exista decât în strat gros de aer rece, însă, savantul francez Descartes a afirmat pentru prima oară  că aerul  şi vaporii de apă sunt două lucruri diferite.  Coranul cel Sfânt a făcut o distincţie clară între vânturi  şi nori  în zeci de versete  şi a evidenţiat rolul pe care vânturile îl au în apariţia norilor, în deplasarea lor, în adunarea şi distribuţia lor, în producerea ploii şi a frigului.

Meteorologia nu a adăugat nimic în plus la acestea, în afara unor detalii.  Coranul Cel Sfânt a rezumat descrierea norilor cumulus, a norilor care provoacă tunete  sau produc zăpadă şi ploaie, în următoarele cuvinte ale lui  Allah  PreaÎnaltul:

Nu ai văzut tu (omul a văzut acest lucru abia în a doua jumătate a secolului XX)  că Allah mână norii, apoi îi împreună pe ei, apoi îi face grămadă şi apoi vezi tu ploaia (apa) ivindu-se din ei?  Şi El face săcoboare din munţii Lui, grindină (omul nu a văzut acest lucru, decât în secolul XX, cu ajutorul avioanelor, dirijabilelor şi al sateliţilor artificiali, că norii cumulus, aducători de ploaie, şi tunete, seamănă cu nişte munţi şi că ei sunt reci, adică sunt compuşi din apă îngheţată)  şi loveşte cu ea pe oricine voieşte El. Iar scăpărarea fulgerului ei aproape că răpeşte vederea” (An-Nur: 43).

Această descriere a forţei luminii fulgerului este confirmată de piloţii care întâlnesc furtuni cu tunete.

Allah este Cel care trimite vânturile şi ele ridică norii, iar El îi risipeşte pe cer, aşa după cum voieşte,  şi îi face pe ei bucăţi  şi vezi atunci ploaia cum iese din mijlocul lor”  (Ar-Rum: 48).

Cuvântul “ridică” înseamnă “stârnesc”, “fac să apară”, “înalţă”, “risipesc” şi acestea sunt câteva caracteristici ale vânturilor care fac să se ivească, risipesc şi stârnesc norii, căci, nu există nori fără vânt.

În următorul hadis nobil găsim informaţii uluitoare despre tipurile de vânturi şi rolul pe care ele îl joacă în privinţa norilor, iar  ştiinţa nu a descoperit aceste lucruri decât după trecerea a treisprezece secole de la Revelaţie:

Vânturile sunt opt: patru dintre ele sunt pedeapsă şi patru dintre ele sunt îndurare. Pedeapsă sunt vijelia, vântul violent  şi rece, vântul neaducător de ploaie şi cel care vine doar cu tunete.  Îndurare sunt cele care împrăştie, cele vestitoare, cele trimise şi cele care risipesc. Allah le trimite pe cele trimise şi ele agită norii, apoi le trimite pe cele vestitoare care fecundează, apoi le trimite pe cele care risipesc  şi care poartă norii ce provoacă ploaia, apoi le trimite pe cele care împrăştie pentru a împrăştia ceea ce voieşte El”.

 

 

sursa: Revista franceză „Știința și viața”, martie 1991

Source Link

Views: 0

Al-Biruni – Parintele farmaciei arabe – 2

Al-Biruni – Parintele farmaciei arabe – 2 Cartea “Kitab Al-Saydanah” a lui Al-Birûni in textul original din araba poate sa fie divizat in doua parti principale. Prima parte consta intr-o introducere si cinci capitole scurte continand informatii foarte utile. Al-Birûni explica aici metodele intreprinse, modul de a le aborda, planurile sale, cat si ale colaboratorilor […]

Al-Biruni – Parintele farmaciei arabe – 2

Cartea “Kitab Al-Saydanah” a lui Al-Birûni in textul original din araba poate sa fie divizat in doua parti principale.

Prima parte consta intr-o introducere si cinci capitole scurte continand informatii foarte utile. Al-Birûni explica aici metodele intreprinse, modul de a le aborda, planurile sale, cat si ale colaboratorilor sai si obiectivele lor pentru a putea trage o concluzie satisfacatoare. De asemenea, aici, Al-Birûni defineste domeniul important al sanatatii in care intra si arta farmacistului, farmacologia, terapeutica, prezentand interpretari istorice si literare. (12)

Iata cum defineste termenul de “Saydanah” (Farmacie): Cuvantul “Saydanah” este mai familiar decat “Saydalah”. Din contra, cuvantul “Saydalah” este mai intrebuintat: el vrea sa spuna un chimist, un droghist sau un farmacist. Un “Saydali” este cel care recolteaza drogurile simple in cele mai bune conditii posibile si amesteca cele mai bune varietati pentru a prepara medicamente dupa recomandarile “Maestrilor Artei Sanatatii” (13).
Al-Birûni introduce aici cateva sfaturi, cat si pasaje de poezie. El citeaza cativa poeti cum ar fi Abu-Nuwas din timpul lui Harun-Al-Rasid sau Ibn-Al-Rumi.

Partea a doua se refera la “Materia Medica” propriu-zisa si Al-Birûni enumera drogurile in ordine alfabetica incepand cu “Alif” prima litera araba. El descrie tot aici ciupercile, cat si animale ca randunica-de-mare, porcul spinos sau cantaride si de asemenea o varietate de porumbel salbatic (Shiffin Bari, in araba) a carui carne o considera dupa cea de porumbel ca fiind cele mai hranitoare in geriatrie (Fdilat al ghidha) si ca avand o putere miraculoasa pentru a regenera sangele la anemici.

Dar geniul lui Al-Birûni nu s-a limitat la studiul “Materiei Medica” si farmacologiei. In cursul celor 75 de ani de existenta (80 de ani lunari dupa calendarul musulman) el a scris numeroase alte opere stiintifice sau literare fara legatura cu “Materia Medica” sau cu “Farmacia”. Numarul lucrarilor pe care le-a scris se apropie de 180. Al-Birûni a scris o lucrare asupra monumentelor ramase din generatiile trecute in araba: “Athar al Baqivah anil quiun al Khalivah”.

Retinut la Curtea din Ghazni, poate ca astrolog oficial, el l-a insotit pe sultanul Mohamed in mai multe dintre expeditiile sale din Nord-Vestul Indiei. El le-a descris intr-o monografie intitulata: “Kitab Ta’rikh al Hind”. In timpul calatoriei sale in India el a invatat sanscrita, a studiat literatura indiana si a tradus numeroase carti indiene in araba.
Dupa moartea sultanului Mohamed in 998, Al-Birûni a continuat munca sa stiintifica sub patronajul succesorului, sultanul Ma’sud. El a rezumat cunostintele astronomice ale arabilor intr-o carte pe care a intitulat-o “Al Qanun al Mas’udi”.
Cam in aceeasi epoca, el a mai scris si un tratat despre geometrie, artimetica, astronomie si astrologie: “Kitab al Tafhin li ava’il sina’at al tandjien”. Spre anul 1000, el a scris un tratat privind trigonometria sferica: “Kitab Maquid Ibn Al Hay’a”. Al-Birûni a scris toate operele sale in araba, care era atunci limba Literaturii si {tiintei in lumea musulmana. De altfel, daca cunoasterea sanscritei i-a permis sa traduca multe lucrari indiene in araba, aceasta i-a permis, lucru destul de curios, sa traduca lucrari din greaca in sanscrita (15).

Biruni - islam stiintaDe-a lungul acestei prea scurte priviri din monumentala opera a lui Abu L-Rayan Mohamed Ibn Ahmad Al-Birûni, se poate usor imagina care a fost stralucirea civilizatiei musulmane in jurul anului 1000 si chiar dupa aceea pana la Reconchista spaniola care s-a terminat in 1492 prin cucerirea Granadei. Daca batalia de la Poitiers in 733 si victoria lui Charles Martel asupra sultanului Abd Er Rhamane a fost o mare victorie a Crestinismului asupra Islamului, a contribuit si la reculul civilizatiei in lumea noastra occidentala si a intarziat cu cateva secole evolutia “moderna” a batranei noastre Europe.

Stralucirea civilizatiei Islamice a trecut din Orient spre Occident, din Mashrek spre Maghreb, de la o extrema la alta a acestei Mediterane care a fost leaganul civilizatiei grecesti, latine si arabe, aceasta Mediterana pe care romanii o numeau “Mare Nostrum” (Notre Mer fr.) si pe care noi o vom putea numi in franceza: “Notre mere” (Mama noastra), anticipand nasterea unei viitoare Euro-Maghreb, leagan al unei noi civilizatii pline de bogatiile tuturor raselor.

 

Michel Soulard
Poitiers, Franta

Traducere Dr. F. C. Iugulescu

 

Bibliografie:
1. “La Peinture Arabe” Editions Skira. Texte de Richard Ethinghausen, p. 11
2. “Islamic Medicine”. Manfred Ulhman at the Edinburgh University press, p. 1273-1274
3. “Medecins et Medecine de l’Islam”. Sleim Amar, p. 42
4. Mohamed Souissi: “Le Message Scientifique d’Al-Birûni et sa portee actuelle dans les Pays Musulmans. Al-Birûni’s Commemorative Volume, p. 786
5. Le Coran
6. Lucien Leclerq: “Histoire de le Medecine Arabe”. Tome I, p. 236
7. “Al-Birûni’s Commemorative volume”, p. 479, 481
8. “Al-Birûni’s Book on Pharmacy and Materia Medica”, p. 35
9. Hakim Mohamed Said: “Pharmacy and Medicine thru Ages”, p. 17
10. Ibn-Al- Baytar: “Traite des Simple”
11. Al-Birûni: “Kitab Al Saydanah fi Al Tibb”, Hamdard Academy, Karachi, p.37
12. “Al-Birûni’s Commemorative Volume”, p. 481, 482
13. “Al-Birûni’ s Book on Pharmacy and Materia Medica”, p. 1
14. “Islamic Medicine”, Manfred Ulhmann at Edinburgh University, p. 1274
15. “Al-Birûni’s Commemorative Volume”, p. 19, 20
16. S. Iszak – Farmacia de-a lungul secolelor – Ed. {t. Enc., Bucuresti, 1979, 419 p.

 

sursa: Revista Galenus

Source Link

Views: 0