Valentina Sadi În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător Jur pe timp! Că omul va fi în pierdere, afară de aceia care cred și împlinesc fapte bune și se îndeamnă unul pe altul către Adevăr și se îndeamnă unul pe altul la răbdare. (Coranul cel Nobil, Al-Asr)
Valentina Sadi
În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător
Jur pe timp! Că omul va fi în pierdere, afară de aceia care cred și împlinesc fapte bune și se îndeamnă unul pe altul către Adevăr și se îndeamnă unul pe altul la răbdare.
(Coranul cel Nobil, Al-Asr)
Source Link
Views: 1
Să ne întoarcem acum la Pământ pentru a descoperi câteva din numeroasele enunţuri miraculoase conţinute în reflectările coranice despre propria noastră planetă. Ele se referă nu numai la fenomenele fizice observate aici, pe Pământ, dar şi la detaliile referitoare la organismele vii care îl ocupă. În acestă chestiune, trebuie să ne întrebăm următorul lucru […]
Să ne întoarcem acum la Pământ pentru a descoperi câteva din numeroasele enunţuri miraculoase conţinute în reflectările coranice despre propria noastră planetă. Ele se referă nu numai la fenomenele fizice observate aici, pe Pământ, dar şi la detaliile referitoare la organismele vii care îl ocupă.
În acestă chestiune, trebuie să ne întrebăm următorul lucru : Cum a putut un om needucat, în mijlocul deşertului, să abordeze cu acurateţe atât de multe şi atât de variate subiecte într-un timp în care mitologia şi superstiţia domneau suprem? Cum a putut el să evite cu atâta înţelepciune fiecare credinţă care avea să fie dovedită a fi total incorectă multe secole mai târziu.
Circuitul apei
Versetele referitoare la sistemele pământeşti sunt un caz în chestiune. Am citat un număr mare din ele în cartea mea, „Biblia, Coranul şi Ştiinţa şi am acordat atenţie deosebită celor care se refereau la circuitul apei în natură. Acesta este un subiect care este bine ştiut astăzi. Prin urmare, versetele din Coran care se referă la circuitul apei par să exprime idei care sunt acum total evidente. Dar dacă luăm în
considerare ideile predominante de la acea vreme, ele par a fi bazate mai mult pe mit şi speculaţie filosofică decât pe realitate observată, chiar dacă totuşi utila cunoaştere practică a irigării pământului era la curent în acea perioadă.
Să examinăm, de exemplu, următorul verset din capitolul az-Zumar:
Oare tu nu vezi că Allah trimite apă din cer, apoi o îndreaptă ca izvoare în pământ, apoi scoate cu ajutorul ei roade de felurite culori, apoi ele se ofilesc şi le vezi galbene, apoi le face bucăţele. Întru aceasta se află îndemnare pentru cei care au pricepere. (Az-Zumar 39:21)
Asemenea noţiuni ne par destul de obişnuite astăzi, dar nu ar trebui să uităm că, nu de mult, ele nu erau obişnuite, şi au continut să rămână aşa până în secolul al XVI-lea, cu Bernard Palissy, care a ajuns la prima descriere coerentă a circuitului apei. Înainte de aceasta lumea credea că apele oceanelor, sub efectul vânturilor, erau împinse spre interiorul continentelor. Ei atunci s-au întors către oceane prin marele abis, care, din timpul lui Plato era numit „Tartarus”.În secolul al XVII-lea gânditori măreţi, cum ar fi Descartes, credeau încă în acest mit. Chiar şi în secolul al XIX-lea erau încă aceia care credeau în teoria lui Aristotel, că apa era condensată în caverne reci muntoase şi forma lacuri subterane care alimentau izvoare. Astăzi ştim că responsabilă de aceasta este infiltrarea apei de ploaie în pământ. Dacă cineva ar compara noţiunile din hidrologia modernă cu informaţiile găsite în Coran pe această temă, nu ar putea să nu observe remarcabilul consens dintre cele două.
Munţii
În geologie, ştiinţa modernă a descoperit recent fenomenele de încreţire care au format lanţuri muntoase. Crusta pământului este ca o coajă solidă, pe când stratele mai adânci sunt fierbinţi şi fluide, şi foarte neospitaliere pentru orice formă de viaţă. A fost descoperit, de asemena, faptul că, stabilitatea munţilor este legată de fenomenele de încreţire. Procesul de formare al munţilor prin încreţire duce crusta pământului în jos, în strate inferioare şi susţine temelii pentru munţi.
Să comparăm acum ideile moderne cu un verset dintre numeroasele din Coran care se ocupă cu această temă. Este extras din capitolul an-Naba’:
Oare nu am făcut Noi pământul un pat Şi munţii ca ţăruşi? (An-Naba’ 78:6-7)
Ţăruşii (awtad), care sunt conduşi în pământ ca aceia folosiţi la ancorarea unui cort, sunt bazele încreţirilor geologice.
Aici, ca în toate cazurile din alte teme prezentate, observatorul obiectiv nu poate să nu observe absenţa oricărei contradicţii cu cunoştinţele moderne.
_____
Miracolul Coranului în Geologie, Adnan Aș-Șarif, Editura Islamul Azi, Constanța, 2003
Source LinkViews: 1
Este important de notat faptul că adevărata religie și mesajul lui Dumnezeu este unul singur de pe vremea lui Adam până la ultimul profet Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui). Allah, PreaÎnaltul, i-a însărcinat pe toți profeții să comunice mesajul monoteismului oamenilor lor. Însă, câteva dintre ritualuri, felul de adorare, conduita […]
Este important de notat faptul că adevărata religie și mesajul lui Dumnezeu este unul singur de pe vremea lui Adam până la ultimul profet Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui).
Allah, PreaÎnaltul, i-a însărcinat pe toți profeții să comunice mesajul monoteismului oamenilor lor. Însă, câteva dintre ritualuri, felul de adorare, conduita socială și legile diferă de la unul la altul.
Și Noi nu am trimis înaintea ta nici un profet fără să nu-i revelăm lui : „Nu există altă divinitate în afară de Mine, deci adorați-Mă pe Mine! (Al-Anbiyaa’ 21:25)
Prin cercetarea religiilor Avraamice, se pot găsi similarități. Musulmanii cred în toți profeții, in unitatea mesajelor lor și in originalitatea Scripturilor.
Allah spune:
Spuneți : <Noi credem în Allah și în ceea ce ne-a fost trimis nouă și ceea ce a fost trimis lui Avraam, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacob și semințiilor ;în ceea ce le-a fost dat lui Moise și lui Isus și în ceea ce le-a fost dat (tuturor) profetilor de către Domnul lor. Noi nu facem deosebire între ei ! Noi Lui Îi suntem supuși (musulmani)!> (Al-Baqarah 2:136)
Allah confirmă în continuare:
El v-a orânduit vouă religia pe care i-a prescris-o lui Noe, pe care ți-am revelat-o ție și am prescris-o pentru Avraam și Moise și Iisus… (Ash-Shura 42:13)
De ce s-a schimbat unitatea mesajului? Cineva se poate întreba.
Unele dintre schimbările de bază la care am asistat în aceste religii nu au fost de inspirație divină ci au fost rezultatul reinterpretării omului a mesajului original, influențele politice de asemenea ca și înclinația de a ridica statutul omului la acela al lui Dumnezeu, care a fost exact opusul mesajului inițial al monoteismului.
Alte credinte au ales multipli idoli, și totuși afirmă că ei cred într-o singură Divinitate Supremă, pe când îi consideră pe idolii mai mici ca ajutoare ale Divinității Supreme.
Allah ne avertizează în Coran cum oamenii au divizat religia Sa în diferite confesiuni și multe secte. (42:13). Aceasta nu a fost intenția lui Allah, ci abuzul liberului-arbitru al oamenilor de a face așa cum doresc de-a lungul timpului.
Cu atât de multe scripturi modificate, pierdute, rescrise și mesajul inițial umbrit de atâtea erori de gândire, cineva s-ar putea întreba ce a mai rămas în care să aibă încredere și în care să mai creadă.
Cineva cu minte deschisă, o căutare amănunțită și fără prejudecăți, va descoperi Coranul, Cartea Sfântă a musulmanilor, care i-a fost revelată Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) în decursul a 23 de ani, ca fiind singura scriptură neschimbată existentă în zilele noastre.
– Sfârșitul părții întâi –
Source LinkViews: 3