Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Orientarea umanista a civilizatiei islamice -2

Orientarea umanista a civilizatiei islamice -2     Islamul continua astfel sa proclame unitatea lumii in privinta naturii sale, ca si cum ar fi frati de la acelasi tata si aceeasi mama si unitatea in cadrul societatii, ca si cum ar fi un pom ale carui crengi se clatina cu toate, atunci cand le atinge […]

0Shares

Orientarea umanista a civilizatiei islamice -2

 

 

Islamul continua astfel sa proclame unitatea lumii in privinta naturii sale, ca si cum ar fi frati de la acelasi tata si aceeasi mama si unitatea in cadrul societatii, ca si cum ar fi un pom ale carui crengi se clatina cu toate, atunci cand le atinge vantul, fara nici o deosebire intre cele de sus si cele de jos. Este de remarcat faptul ca discursul Coranului se adreseaza oamenilor foarte mult cu expresii care ii fac sa simta unitatea originii lor, asa cum sunt: “O, voi cei care credeti!” sau “O, credinciosilor!”, fara sa situeze o natiune mai presus decat alta sau un grup mai presus decat altul.

In ceea ce priveste orientarea umanista in legislatia musulmana, ea este evidenta in toate capitolele acesteia. In timpul Rugaciunii, toti oamenii stau dinaintea lui Allah, fara sa se stabileasca un anumit loc pentru rege, pentru un demnitar sau pentru un invatat. In timpul Postului, toti oamenii se abtin de la mancare in acelasi mod, fara sa se distinga dintre ei un emir, un bogatas sau un nobil. In timpul Pelerinajului, toti oamenii imbraca acelasi strai, stau in aceeasi pozitie si implinesc acelasi ritual, fara nici o deosebire intre cel de departe si cel de aproape, intre cel puternic si cel slab, intre nobili si oamenii de rand.

Daca trecem la normele dreptului civil, constatam ca legea revelata (shari’ah) prevaleaza in relatiile dintre oameni, ca justitia este scopul urmarit prin legislatie, ca indepartarea nedreptatii este stindardul pe care-l poarta legea, pentru ca la umbra lui sa gaseasca aparare toti cei oprimati si nedreptatiti. Daca de la acesta trecem la dreptul penal, constatam ca pedeapsa este aceeasi pentru toti cei care savarsesc o crima sau o infractiune: cel care ucide este ucis, cel care fura este pedepsit, cel care ataca este sanctionat, indiferent daca ucigasul este un invatat sau un ignorant, iar cel ucis este un emir sau un om de rand, indiferent daca agresorul este emirul credinciosilor sau un tesator, iar cel agesat este strain sau arab, oriental sau occidental. Toti sunt egali in fata legii: “Slobod pentru slobod, rob pentru rob, muiere pentru muiere.” Legislatia se ridica chiar mai presus, atunci cand afirma demnitatea oamenilor, indiferent de religia lor, de etnia si de culoarea lor: “Noi i-am cinstit pe fiii lui Allah.” aceasta demnitate este cea care le garanteaza tuturor oamenilor dreptul la viata, la credinta, la stiinta si la mijloacele de trai. Ea este a tuturor oamenilor si este de datoria statului sa o garanteze in mod egal, fara nici o exceptie. Legislatia se inalta peste aceasta la o culme inalta a superioritatii omului atunci cand baza rasplatei si pedepsei lui nu se stabileste pornindu-se de la faptele lui aparante, ci de la intentiile lui: “Allah nu se uita la chipurile voastre.” intentia este baza dezaprobarii sau rasplatei:”Faptele sunt dupa intentii si fiecare om va avea ceea ce a intentionat.” Iar intentia acceptata de Allah este intentia binelui, folosului pentru oameni, cautarii multumirii lui Allah, fara nici un scop material sau castig comercial: “Si adorati-L pe Domnul vostru si faceti bine! Poate ca voi veti izbandi!” Nu se cuvine sa ceri o rasplata in schimbul binelui pe care il impliniti cautand multumirea lui Allah:“Si il hranesc cu mancare din iubire pentru El pe sarman, pe orfan si pe prizonier, / Ci va daruim mancare, cautand multumirea lui Allah si nu voim de la voi rasplata si nici multumiri.” Legislatia atinge cea mai inalta culme a orientarii umaniste atunci cand stabileste unitatea tuturor lumilor om, animale plante, minerale, pamant, astir in privinta supuneii fata de Allah si fata de randuielile firii. Cat de minunata este cererea pe care Coranul le-o adreseaza musulmanilor de a-L pomeni in timpul fiecarei rak’a a Rugaciunii lor: “Lauda lui Allah, al lumilor Stapanilor, / Cel Milostiv, civilizatia islamiceIndurator!” este o datorie ca musulmanul sa-si aminteasca de fiecare data ca el este o parte a universului, o creatie a unui Singur Dumnezeu care se caracterizeaza printr-o indurare deosebita atotcuprinzatoare.

Musulmanul trebuie sa fie in aceasta lume in care traieste si de care are nevoie, un model pentru indurarea in care se caracterizeaza Allah, care nu are nevoie de aceste lumi.

Acestea au fost cateva aspecte ale orientarii umaniste a civilizatiei islamice si a legislatiei sale atunci cand ele au fost proclamate.

 

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 2

0Shares

Consultarea între credincioși

  O trăsătură a modului de exprimare a celor care se află departe de moralitatea coranică o reprezintă faptul că întotdeauna aceştia încearcă să aibă ultimul cuvânt. Decât să înţeleagă şi să beneficieze de ceea ce alţii afirmă, ei încearcă să îşi exprime propriile idei şi să îi forţeze pe ceilalţi să le accepte. De […]

0Shares

 

Consultarea între credincioșiO trăsătură a modului de exprimare a celor care se află departe de moralitatea coranică o reprezintă faptul că întotdeauna aceştia încearcă să aibă ultimul cuvânt. Decât să înţeleagă şi să beneficieze de ceea ce alţii afirmă, ei încearcă să îşi exprime propriile idei şi să îi forţeze pe ceilalţi să le accepte. De fapt, nu contează care este nivelul de cunoaştere al unui om, întotdeauna pot fi lucruri care pot fi învăţate de la alţii. Chiar dacă altul are mai puţine cunoştinţe, este întotdeauna posibil să ofere o altă perspectivă asupra subiectului în cauză, să îl evalueze mai obiectiv şi să aducă o înţelegere mai bună asupra sa. Cei care ştiu că toţi oamenii pe care îi ascultă au fost creaţi de către Allah consideră că poate fi ceva bun ascuns în discursul oponenţilor, discurs din care pot deriva beneficii; ei încearcă să descopere aceste beneficii. Chiar în privinţa unui subiect pe care îl cunosc foarte bine, ei sunt conştienţi că este încă posibil ca să îşi fi format o idee neadecvată sau incorectă. Prin respectarea următorului verset din Coran:

… peste oricine are ştiinţă este cineva mai ştiutor. (Yusuf 12:76),

ei recunosc că nu contează cât de bine eşti informat asupra unui subiect, altcineva poate fi mai bine informat decât tine şi poate să ajungă la concluzii mai bune; astfel, credincioşii se menţin la stadiul deschis de comentarii şi sfaturi. Mai mult, în asemenea circumstanţe, chiar înainte de a fi spus ceva, ei se consultă cu cei în a căror inteligenţă, conştiinţă şi sinceritate au încredere; cu alte cuvinte, ei fac schimb de păreri cu alţii. Una dintre cele mai importante trăsături a drept-credincioşilor este aceea de a analiza prin consultare un anumit subiect. Într-un verset din Coran se afirmă după cum urmează:

Pentru aceia care răspund Domnului lor şi împlinesc Rugăciunea [As-Salat], iar pentru treburile lor [ţin] sfat laolaltă şi dau Dania [Az-Zakat] din cele cu care îi înzestrăm… (Ash-Shura 42:38).

În plus, nu există loc pentru dogmatism în exprimarea unui drept-credincios. Ceea ce este important nu este să convingă cealaltă parte de justeţea ideilor lui, ci să fie apt să descopere ceea ce este cel mai corect. Când vorbesc, credincioşii fac adesea referire la Coran, deoarece Coranul este ghidul lor şi sunt dependenţi de el în luarea fiecărei decizii. Într-un verset din Coran, atenţia ne este atrasă asupra acestei caracteristici a credinciosului:

Şi aceia care, atunci când le sunt pomenite semnele Domnului lor, nu se apleacă asupra lor surzi şi orbi… (Al-Furqan 25:73).

 

 

sursa: Asociația Surori Musulmane

Source Link

Views: 4

0Shares

Acestea sunt inviolabile!

  Credința:  Credința (adorarea exclusivă a lui Dumnezeu) a fost întotdeauna motivația și scopul creării omului. Acesta este motivul pentru care profeții lui Dumnezeu au venit cu aceasta și au chemat oamenii la:   Noi am trimis la fiecare comunitate un trimis [ca să le zică]: „Adorați-l pe Allah și țineți-vă departe de Taghut!” (An-Nahl […]

0Shares

 

Credința:

youthhr Credința (adorarea exclusivă a lui Dumnezeu) a fost întotdeauna motivația și scopul creării omului. Acesta este motivul pentru care profeții lui Dumnezeu au venit cu aceasta și au chemat oamenii la:

 

Noi am trimis la fiecare comunitate un trimis [ca să le zică]: „Adorați-l pe Allah și țineți-vă departe de Taghut!” (An-Nahl 16:36)

 

Așadar fericirea constă în aflarea răspunsului la întrebarea: De ce suntem creați și ce misiune ar trebui să îndeplinim?

 

Intelectul și Rațiunea:

 

Intelectul și rațiunea sunt fundamente cu care Dumnezeu l-a înzestrat pe om, și prin urmare i-a pouncit să aibă grijă de ele. În mai multe pasaje din Coran apelativul folosit este adresat nouă, oamenilor, să ne folosim mințile și să ni le folosim în mod corect. De aceea Dumnezeu interzice alcoolul și orice ne întunecă gândirea și ne afectează cumpătarea.

 

O, voi cei care credeți! Vinul, jocul de noroc, pietrele ridicate [idolii] și săgețile [pentru prezicere] sunt numai murdării din lucrătura lui Șeytan. Deci feriți-vă de ele ca să izbândiți! (Al-Ma’idah 5:90)

 

Nafs (Sufletul):

 

Uciderea unei persoane este un păcat major în Islam. Interzicerea crimei și sacralitatea vieții umane sunt foarte clar evidențiate în Coran:

 

…și nu vă aruncați cu propriile voastre mâini [pradă] pieirii! Și faceți bine, căci Allah îi iubește pe binefăcători! (Al-Baqarah 2:195)

 

Dumnezeu stabilește măsuri și pedepse pentru a asigura sigranța omului și pentru a îl proteja de agresiunea și atacurile oamenilor, indiferent de credința lor:

 

O, voi cei care credeți, v-a fost prescris talionul pentru cei uciși…  (Al-Baqarah 2:178)

 

Familia și descendența:

 

Islamul a evidențiat chestiunea conservării an-nasl (familiei și decendenței) într-un fel care asigură recunoașterea descendenței oamenilor și a progeniturilor lor într-un sistem social sigur și stabil bazat pe moralitate și bună conduită.

 

– In Islam căsătoria este un legământ sacralizat.

 

– Islamul încurajează căsătoria și subliniază importanța facilitării accesibilității ei, ușurând împlinirea ei.

 

– Islamul interzice relațiile sexuale ilicite și perversiunile sexuale.

 

– Protejarea onoarei reprezintă unul dintre cele cinci obiective ale legii islamice.

 

-Islamul interzice acuzațiile de adulter sau discreditare a descendenței.

 

– Dumnezeu a onorat umanitatea și a interzis atingerea persoanei individuale, a pielii sau a onoarei lui. Și aceia care sunt uciși în scopul auto-apărării sau apărării familiei sunt considerați martiri în islam.

 

Banii și proprietatea:

Economisirea și câștigarea banilor este o necesitate legitimă în Islam. Însă Islamul condamnă și interzice riba (dobândă/interes), categorisindu-le drept modalități de manifestare a urii și dușmăniei, drept urmare sunt considerate a fi fraudă, corupție și lăcomie.

 

sursa: truth-seeker.info

Source Link

Views: 5

0Shares