Copiii nevinovați

  Datorita numarului ingrozitor de mare de copii nevinovati ce au cazut victime ale actelor de agresiune din Palestina si Liban, pe 19 august 1983 Adunarea Generala a Natiunilor Unite a decis ca 4 iunie sa fie o zi de comemorare a victimeor. Aceasta zi a devenit astfel Ziua internationala a copiilor nevinovati, victime ale agresiuniifizice, psihice sau emotionale. 4 […]

0Shares

 

Sad ChildDatorita numarului ingrozitor de mare de copii nevinovati ce au cazut victime ale actelor de agresiune din Palestina si Liban, pe 19 august 1983 Adunarea Generala a Natiunilor Unite a decis ca 4 iunie sa fie o zi de comemorare a victimeor. Aceasta zi a devenit astfel Ziua internationala a copiilor nevinovati, victime ale agresiuniifizice, psihice sau emotionale. 4 iunie reaminteste oamenilor ca peste tot in lume copiii sufera din cauza diferitelor forme de abuz si ca este nevoie urgenta sa protejam drepturile copilului.

Din pacate si astazi, ca si in trecut, tortura copiilor ramane o crima ascunsa destul de raspandita si prea putin prezenta in constiinta colectiva. Pentru a pune capat torturii si tratamentului abuziv impotriva copiilor trebuie luate mai multe masuri, iar cele deja adoptate trebuie sa fie mai bine implementate. Mai mult, trebuie sa asiguram tratamentul necesar si reabilitarea copiilor care au cazut victime.

Lumea copiilor

• Exista astazi aproximativ 50 de milioane de oameni dezradacinati peste tot in lume. Jumatate dintre acestia sunt copii.

• Se estimeaza ca peste 2 milioane de copii au fost ucisi in conflicte in ultimul deceniu. Inca 6 milioane se estimeaza ca au fost raniti si 1 milion au ramas orfani. Cifrele au crescut în ultima vreme din cauza conflictelor noi izbucnite în ultima perioadă.

• Copiii din 87 de tari traiesc printre mine. Exista aproximativ 60 de milioane de mine ce rapun in jur de 10000 de copii in fiecare an.

• Peste 300,000 de tineri, inclusiv fete, sunt soldati. Multi dintre ei nu au implinit 10 ani.

• 10 milioane de copii cu varsta pana in 5 ani se sting in fiecare an, majoritatea din cauza unor boli ce pot fi prevenite sau datorita subnutritiei.

• SIDA a ucis peste 3,8 milioane de copii, iar alti 13 milioane au ramas orfani. In ultimii ani HIV/SIDA a devenit cea mai mare amenintare la adresa copiilor, in special in tarile devastate de razboi. In cele mai rau afectate tari pana la jumatate din copiii de 15 ani sunt ucisi de aceasta boala.

• Scolile au devenit una dintre cele mai des folosite tinte in razboi. De exemplu, in timpul conflictului din Mozambic, din anii 1980-90, 45% din scoli au fost distruse.

• In fiecare an, in jur de 40 de milioane de copii nu sunt inregistrati. Astfel, raman fara un nume legal si fara nationalitate.

Compasiunea este o caracteristica islamica fundamentala si a fost una dintre cele mai evidente trasaturi ale Profetului – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! –, asa cum spune Anas: „Nu am vazut niciodata pe nimeni cu mai multa compasiune pentru copii decat Trimisul lui Allah. Fiul sau, Ibrahim, se afla in grija unei doici pe dealurile din jurul Medinei. El obisnuia sa se duca acolo si noi mergeam cu el. El intra in casa, isi lua copilul in brate si il saruta, apoi se intorcea.” [Muslim]

Profetul – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – iubea copiii musulmani atat de mult incat se juca cu ei. El se purta cu ei cu compasiune si afectiune. Anas a relatat: „Ori de cate ori trecea pe langa un grup de baieti, Profetul – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – zambea bland si ii saluta.” [convenit]

Un exemplu referitor la intelepciunea Profetului – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – privind cresterea copiilor il constituie hadis-ul urmator: „Nu este de-al nostru cel care nu este bland cu micutii nostri si nu recunoaste drepturile batranilor nostri.”

In lumina acestei calauziri, adevaratul musulman nu poate fi aspru cu copiii, nu poate sa se poarte cu ei intr-un mod dur sau rautacios, nu poate să rămână indiferent la soarta lor, chiar daca ii sta in fire sa fie indarjit si rezervat, deoarece religia lui, cu invataturile si calauzirea ei, inmoaie inimile si trezeste sentimente de iubire si afectiune. Asadar copiii fac parte din noi, asa cum a spus poetul: „In ale noastre inimi copiii nostri sunt, / Pasindu-ne alaturi pe acest pamant carunt. / O mica adiere de i-ar atinge acum, / De-a noastra ingrijorare n-am mai dormi nicicum.”

Bibliografie:

  • Lumea Educației
  • Centrul Cultural Islamul Azi
Source Link

Views: 2

0Shares

Filosofia și științele

Mustafa Sibaee   Impactul civilizației islamice asupra istoriei Domeniul filozofiei si stiintelor (medicina, matematica, chimia, geografia, astronomia)     Europa s-a trezit ascultand vocea filozofilor si savantilor arabi care predau aceste stiinte in moscheile din Sevilla, Cordoba, Granada si alte orase din Spania. Primii frecventatori ocidentali ai acestor scoli au fost plini de admiratie si […]

0Shares

Mustafa Sibaee

 

Impactul civilizației islamice asupra istoriei

Domeniul filozofiei si stiintelor (medicina, matematica, chimia, geografia, astronomia)

 

 

averroesEuropa s-a trezit ascultand vocea filozofilor si savantilor arabi care predau aceste stiinte in moscheile din Sevilla, Cordoba, Granada si alte orase din Spania. Primii frecventatori ocidentali ai acestor scoli au fost plini de admiratie si pasiune pentru tot ceea ce ascultau, intr-un climat de libertate pe care nu-l cunoscusera pana atunci in tarile lor. In vremea in care savantii arabi le vorbeau elevilor adunati in cercuri in jurul lor despre rotatia pamantului si sfericitatea lui, despre miscarile corpurilor ceresti, mintile europenilor erau inca pline de superstiti si de inchipuire in legatura cu aceste realitati. Apoi, europenii au inceput sa traduca din araba in latina si lucrarile savantilor arabi au inceput sa fie studiate in universitatile occidentale. Qanun fi at-tibb “Canonul medicinii” de Ibn Sina (Avicenna) a fost tradus inca din secolul XII, iar Al-Hawi “Cartea cuprinzatoare” a lui Ar-Razi, mult mai voluminoasa decat “Canonul medicinei” a fost tradusa la sfarsitul secolului XIII. Aceste doua lucrari au fost sursele de baza pentru studierea medicinii in universitatile europene pana in secolul XVI. Cartile de filozofie au durat chiar mai mult decat atat, iar Occidentul a facut cunostinta cu filozofia greceasca prin intermediul lucrarilor si traducerilor arabe.

 

Numerosi occidentali impartiali reunosc ca in Evul Mediu, arabii au fost profesori pentru Europa vreme de sase secole. Savantul Gustave Le Bon afirma: “Cartile arabe traduse si cu deosebire (lucrarile stiintifice) au continuat sa fie aproape singura sursa de predare in universitatile franceze vreme de cinci-sase secol. Se poate spune ca influenta araba in unele stiinte, asa cum este medicina, s-a prelungit pana in zilele noastre. Cartile lui Ibn Sina erau comentate la Montpellier la sfarsitul secolului trecut.” Acelasi savant spunea: numai pe cartile arabe s-au bizuit Roger Bacon, Leonard al-Bizi, Arno al-Filofi, Raymond Lull, Toma d’Aquino, Albert cel Mare, Alfonso X Castilianul.” Iar Renan afirma ca “ Albert cel Mare ii este dator lui Ibn Sina, iar Saint Toma ii este dator in filozofia sa lui Ibn Rusd.” Savantul orientalist a spus: “ Arabii singuri au purtat stindardul civilizatiei medievale, infrangand barbaria Europei, pe care au zgaltaito invaziile triburilor din Nord. Si au mai spus:”Arabii au mers la izvoarele vesnice ale filozofiei Grecilor, dar nu s-au oprit la comorile cunoasterii pe care le-au dobandit, ci le-au extins si au deschis capitole noi in studiul naturii.” Tot el a afirmat in alta parte: “Cand au urmarit stiinta astronomiei, arabii au acordat o atentie deosebita tuturor ramurilor matematicii, avand un rol deosebit in dezvoltarea lor. Ei ne-au fost cu adevarat maestri in acest domeniu.” Apoi a continuat: “Daca vom cerceta ce au luat latinii de la arabi mai intai, vom constata ca Gerberto, care a devenit papa sub numele de Silvestru II ne-a adus intre anii 970-980 cunostintele de matematica pe care le-a asimilat in Andaluzia, ca si Ohilard Englezul care a calatorit intre anii 1100-1128 prin Andaluzia si Egipt, traducand din limba araba lucrara “Elementele” a lui Euclid, pe care arabii nu o cunosteau, ca si Platon atTiquli care a tradus din araba “Europista” de Theodosius, si Rodolfo Perugianul care a tradus din araba “Geografia” lui Ptolomeu , si Kinianos Navarezul care a dat in secolul XIII o noua traducere comentata a cartii lui Euclid, si Qitalion Bolonezul a tradus o carte de optica a lui Ibn al-Haytam in acelasi secol, si Gerard din Cremona care a contribuit la incurajarea studilor de astronomie prin traducerea lucrarii Al-Magste de Ptolomeu, comentariul lui Jabir si altele. In anul 1250, Alfonso Castilianul a poruncit sa fie difuzate calendarele astronomice care-i poarta numele.

Daca Roger a incurajat raspandirea cartilor in Sicilia, si in primul rand a cartilor lui Al-Idrisi, nici imparatul Frederic al II nu a manifestat mai putin interes pentru studiul stintelor si literelor arabe. Fiii lui ibn Rusd au locuit in palatul acestui imparat, invatandu-l istoria plantelor si a animalelor. Savantul german Humboldt, in cartea sa despre univers a spus ca arabii sunt cei care au creat farmacia chimica. De la arabi au venit primele retete bune, pe care le-a preluat Scoala din Salerno si care dupa un timp s-au raspandit in sudul Europei. Farmacia si medicina pe care se bazeaza arta terapiei au condus la studiul botanicii si al chimiei concomitent, iar prin arabi s-a deschis o epoca noua in domeniul acestei stiinte. Cunoasterea lumii vegetale de catre arabi a avut ca rezultat adaugarea a doua mii de plante la ierbarul lui Zzalifarides si introducerea in farmacologia lor a cateva plante de care grecii nu au avut cunostinta absolut deloc. Sideo afirma despre Ar-Razi si despre Avicenna ca ei au dominat prin cartile lor scolile din Occident vreme indelungata. Avicenna a fost cunoscut in Europa in primul rand ca medic si el a avut o autoritate absoluta in scolile ei vreme de aproape sase veacuri. Cartea sa “Canonul despre medicina”, alcatuita din cinci parti a cunoscut cateva editii, fiind considerate de baza pentru studiul medicinii in universitatile din Franta si Italia.

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 1

0Shares

Islamul si mediul inconjurator

  Din perspectiva unui musulman, Allah  a creat totul din univers in anumite proportii masurate atat cantitativ cat si calitativ. In Traducerea Sensurilor Versetelor din Coran scrie:  Noi am creat toate lucrurile bine intocmite.  (Al-Qamar 54:19)  …si tot lucrul are la El masura.  (Ar-Ra`d 13:8)  Si cerul El l-a inaltat si El a stabilit balanta. […]

0Shares

 

Din perspectiva unui musulman, Allah  a creat totul din univers in anumite proportii masurate atat cantitativ cat si calitativ.

In Traducerea Sensurilor Versetelor din Coran scrie:

dans-lespace-espace-univers-art-digital Noi am creat toate lucrurile bine intocmite. 

(Al-Qamar 54:19)

 …si tot lucrul are la El masura. 

(Ar-Ra`d 13:8)

 Si cerul El l-a inaltat si El a stabilit balanta.

(Ar-Rahman 55:7)

 In Univers exista o diversitate enorma de forme. Universul este o evidenta a maretiei Creatorului, El este cel care determina si ordona toate lucrurile, si tot ceea ce a creat Il slaveste.

N-ai vazut tu ca pe Allah il preamaresc cei din ceruri si de pre pamant, ca si pasarile care-si intind aripile? Fiecare stie rugacinea sa si lauda sa. Iar Allah este Binestiutor [‘Alim] a ceea ce fac ei. 

(An-Nur 24:41)

 

Fiecare lucru creat de Allah are un scop si un inteles.

El este acela care v-a facut pamantul ca leagan si v-a facut voua pe el drumuri si a pogorat apa din cer.” Si prin ea am facut sa rasara soiuri de felurite plante. 

 Mancati si lasati sa pasca vitele voastre! Intru aceasta sunt semne pentru cei daruiti cu minte. 

(Ta-Ha 20:53-54)

 El nu a creat nimic fara un scop anume:

Si nu am facut Noi cerurile si pamantul si cele ce se afla inte ele, jucandu-ne (in desert) / Nu le-am facut Noi decat intru adevar, insa cei mai multi dintre ei nu stiu. 

(Ad-Dukhan  44:38-39)

 

Tot ce a fost creat in Univers a fost creat pentru a-L servi pe Allah Subhanahu Wa Ta’ala.

Allah este Cel care face sa crape semintele si samburii. El da viata la ceea ce este mort si face sa moara ceea ce este viu. Acesta este Allah! Cum, atunci, va lasati voi abatuti [de la El]?

(Al-An’am  6:95)

 

Dreptul omului de a se bucura de resursele naturale, implica si obligatia omului de a pastra aceste resurse. Allah a creat toate sursele de viata pentru om si toate resursele naturii de care are nevoie pentru a realiza obiective precum contemplare, adorare, constructie, si apreciere. Asadar omul nu are nici un drept sa degradeze mediul inconjurator, sau sa exploateze resursele naturale in mod abuziv.

 

sursa: Lumea Islamica

Source Link

Views: 2

0Shares