Credinţa în profeţii lui Allah

  A. A. Mawdudi   Profeţii au fost numiţi din rândul mai multor neamuri şi în general ei au propovăduit aceeaşi religie pe care a propovăduit-o şi profetul Muhammed. Din acest punct de vedere toţi profeţii sunt egali între ei. Cineva care acceptă pe unul dintre ei, implicit trebuie să-i accepte şi pe ceilalţi, iar […]

0Shares

 

A. A. Mawdudi

 
muhammad-prophet-calligraphyProfeţii au fost numiţi din rândul mai multor neamuri şi în general ei au propovăduit aceeaşi religie pe care a propovăduit-o şi profetul Muhammed. Din acest punct de vedere toţi profeţii sunt egali între ei. Cineva care acceptă pe unul dintre ei, implicit trebuie să-i accepte şi pe ceilalţi, iar cine reneagă pe unul dintre ei, trebuie să renege şi pe ceilalţi în bloc. Motivul acestei situaţii este destul de simplu. Să ne închipuim că zece persoane fac împreună o declaraţie. Dacă accepţi că unul dintre ei spune adevărul, atunci înseamnă că accepţi şi faptul că şi ceilalţi spun adevărul. Iar dacă refuzaţi pe unul dintre ei, înseamnă că îi refuzaţi şi pe ceilalţi în bloc.

Tocmai de aceea în Islam este necesar să credem în toţi profeţii. Este kafir (necredincios) cel care nu recunoaşte unul din profeţi, deşi pe ceilalţi îi recunoaşte şi crede în ei. După tradiţie se afirmă că ar fi existat de-a lungul timpurilor 124.000 de profeţi. Dacă am lua în calcul numărul neamurilor şi popoarelor care au perindat pe pământ de-a lungul istoriei umane, de când s-a întemeiat lumea această cifră n-ar fi exagerată. Dintre aceştia noi trebuie să credem în cei care sunt menţionaţi în Coran, credincioşii sunt îndemnaţi să ştie că şi aceia au fost trimişii lui Allah, pentru a lumina calea oamenilor. De aceea noi credem în toţi profeţii care au apărut în India, China, Iran, Egipt, Africa, Europa şi în multe alte zone şi ţări. Dar din cauză că numele lor nu sunt menţionate în Coran, noi nu avem cunoştinţe privind identitatea lor. Şi nici în ceea ce priveşte personalităţile aparţinând altor religii nu ni s-a permis să vorbim cu dispreţ despre ei. Este posibil ca unii dintre aceştia să fi fost chiar profeţii lui Allah.
Acest lucru nu este permis şi pentru simplu motiv că învăţăturile unora dintre aceştia, aşa cum este cazul profeţilor Moise şi Isus, au fost denaturate, după moartea lor chiar de proprii lor adepţi. De aceea părerile noastre ostle nu vor fi exprimate în niciun caz în legătură cu aceştia ci, mai degrabă, în ce stare a ajuns religia după moartea lor. Noi musulmanii preferăm să tăcem, decăt să comitem un sacrilegiu, criticând vreun profet al lui Allah.
Trebuie să ştim bine faptul că nu există nicio deosebire între ceilalţi trimişi ai lui Allah pe pământ şi profetul Muhammed. Ni s-a poruncit să credem în toţi profeţii, fără niciun fel de discriminare. Cu toate acestea între profetul Muhammed şi ceilalţi profeţi există trei deosebiri:
1. Dacă ceilalţi profeţi au fost destinaţi unor anume popoare şi pentru o anumită perioadă de timp, profetul Muhammed a fost trimis întregii omeniri şi pentru toate timpurile.
2. Învăţăturile celorlalţi profeţi ori nu s-au păstrat deloc, ori s-au păstrat parţial şi cu multe modificări şi denaturări. De aceea este foarte dificil să se stabilească astăzi cu precizie, esenţa învăţăturii acesor profeţi. În contrast, se cunoaşte până în cele mai mici amănunte învăţătura lui Muhammed, biogafia şi predicile lui, modul de viaţă, trăsăturile lui morale, obiceiurile şi virtuţile lui. Pe scurt, întreaga lui viaţă. De aceea profetul Muhammed este singurul profet din şirul lung al profeţilor, pe urmele căruia se poate merge fără frica de a rătăci şi în cea mai mare siguranţă.
3. Învăţăturile trimise cu ceilalţi profeţi nu erau atotcuprinzătoare. Fiecare nou profet a preluat învăţătura predecesorului său, a completat-o şi a actualizat-o. Tocmai prin acest fenomen se explică de ce învăţăturile profeţilor erau sortite uitării. Nu se mai simţea nevoia păstrării unei învăţături care fusese înlocuită cu alta care corespundea mai bine mersului socităţii în etapa respectivă.
În cele din urmă, cea mai perfectă învăţătură a fost transmisă omenirii prin intermediul profetului Muhammed şi toate celelalte învăţături anterioare au fost anulate de la sine. Într-adevăr, n-ar fi avut niciun sens ca oamenii să urmeze o învăţătură cu multe imperfecţiuni, în situaţia existenţei unei învăţături, unei doctrine perfecte. Cine îl urmează pe profetul Muhammed implicit înseamnă că îi urmează şi pe toţi ceilalţi profeţi. Pentru că tot ce există bun şi durabil în învăţăturile acestora, se regăseşte concentrat în învăţătura lui Muhammed.
De aceea un credincios care preferă să urmeze învăţătura unui alt profet riscă să nu găsească toate preceptele şi dogmele necesare lui la acesta. Dar învăţătura lui Muhammed este perfectă şi numai ea poate să satisfacă complet cerinţele acestuia.
Tocmai de aceea credincioşii au datoria sfântă de a-l urma pe Muhammed şi învăţătura sa. Un bun musulman trebuie să creadă, fără şovăire, în Muhammed şi să fie pătruns de faptul că:
a) Muhammed este profetul adevărat, de netăgăduit al lui Allah!
b) Învăţătura, credinţa adusă de el este perfectă şi este la adăpost de orice fel de lacune sau erori.
c) Muhammed este ultimul profet al lui Allah, după el nu v-a mai veni altul până la sfârşitul lumii şi nu va exista o altă persoană pe pământ care să se bucure de credinţa semenilor săi.

 

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 2

0Shares

Cele șase principii ale credinței

  Al-Mawdudi   Profetul Muhammed ne îndeamnă să urmăm următoarele șase principii ale islamului: 1. Credinţa în Allah şi numai în Allah şi supunerea devotată faţă de voia lui; 2. Credinţa în îngerii Lui Allah; 3. Credinţa în cărţile sfinte vestite de Allah şi credinţa în Coran, ultima carte sfântă vestită de Allah; 4. Credinţa […]

0Shares

 

Al-Mawdudi

 

The_First_Pillar_of_Islam_-_The_Muslim_Profession_of_Faith_001Profetul Muhammed ne îndeamnă să urmăm următoarele șase principii ale islamului:
1. Credinţa în Allah şi numai în Allah şi supunerea devotată faţă de voia lui;
2. Credinţa în îngerii Lui Allah;
3. Credinţa în cărţile sfinte vestite de Allah şi credinţa în Coran, ultima carte sfântă vestită de Allah;
4. Credinţa în profeţii lui Allah şi în ultimul profet al său care este Muhammed;
5. Credinţa în lumea de apoi;

6. Credința în soarta bună sau rea de la Allah.
Aceste șase principii constitue fundamentul islamului. Cineva care arată respect şi credinţă faţă de aceste șase principii intră în comunitatea islamică şi devine un membru al acestei comunităţi. Dar, trebuie avut în vedere faptul că cineva nu poate să devină musulmsn doar prin vorbe. Cineva devine un bun musulman, mai ales, respectând şi îndeplinind, cu stricteţe, toate canoanele pe care le-a vestit Allah prin vestitul său Muhammed. Această credinţă în Allah presupune manifestarea deschisă a supunerii faţă de voia Lui. Recunoaşterea Lui Allah ca unic creator şi suprem judecător al lumii presupune implicit şi obligativitatea îndeplinirii unor îndatoriri pentru a câştiga îndurarea lui Allah.
Credinţa în Allah presupune direct şi credinţa în Coran, cartea sfântă vetită de Allah, şi în tot ce cuprinde această carte sfântă. Un bun musulman acceptă fără şovăire faptul că Muhammed este trimisul lui Allah. Această acceptare semnifică, implicit şi acceptarea poruncilor lui Muhammed ca porunci venite de la Allah. Acest lucru înseamnă că trebuie să avem credinţă în Muhammed. Deci, trebuie să se ştie că simpla acceptare şi aderare prin vorbe la islam nu înseamnă nicidecum că cineva a devenitun bun musulman. Această calitate presupune, înainte de toate, respectarea şi aplicarea în viaţă a tuturor cerinţelor şi principiilor islamului. Prima cerinţă şi principiu este cel al rugăciunii. Rugăciunea însemnând îndeplinirea unor datorii de bază față de Creatorul nostru.

 

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 2

0Shares

Ce a lăsat în urmă Muhammad s.a.s.?

    Moştenirea lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) Modelul din Medina   Khurram Murad   Pentru Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) religia nu a fost o simplă convingere personală, ci un mod de viaţă, iar oraşul Medina a înflorit sub conducerea sa. […]

0Shares

 

 

Moştenirea lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!)

Modelul din Medina

 

Khurram Murad

 

Pentru Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) religia nu a fost o simplă convingere personală, ci un mod de viaţă, iar oraşul Medina a înflorit sub conducerea sa. Modelul de guvernare din Medina, bazat pe justiţie, respect, demnitate umană şi permanenta conştientizare a lui Allah / Dumnezeu, a fost admirat de toţi musulmanii care au căutat călăuzirea şi inspiraţia după aceea. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a elaborat prima constituţie din lume în care drepturile minorităţilor religioase erau protejate şi s-a angajat în tratative şi alianţe cu toate triburile vecine. A trimis scrisori conducătorilor persani, egipteni, etiopieni şi bizantini, comunicând mesajul său monoteist şi invitându-i să accepte Islamul.

Pentru întâia oară în istorie, copiilor, femeilor, orfanilor, străinilor şi sclavilor le-au fost recunoscute drepturile şi li s-a oferit protecţie. Multe dintre ideile Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) par a fi surprinzător de moderne; el a condamnat rasismul şi naţionalismul, spunând: „Nici un arab nu este superior unui ne-arab şi nici un alb nu este mai presus de un negru decât prin evlavie.”

Quranic_Manuscript_-_3_-_Hijazi_script-247x300El a stabilit legi pentru protecţia animalelor, plantelor şi a mediului. A încurajat comerţul liber şi investiţiile, a interzis camăta şi a reglementat drepturile muncitorilor. El a militat pentru pace, dar a definit şi parametrii în care poate fi utilizată forţa, când aceasta a fost necesară. El a convins oamenii să renunţe la alcool, droguri, prostituţie şi crimă şi a promovat o viaţă sănătoasă. A condamnat violenţa domestică, le-a încurajat pe soţiile sale să exprime ceea ce gândesc, a garantat femeilor musulmane drepturi care vor fi promulgate, chiar şi în Europa, doar câteva secole mai târziu, incluzând dreptul la proprietate personală; a respins ideea căsătoriilor aranjate şi a acordat dreptul de a divorţa fie şi din cauza incompatibilităţii dintre soţi. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) i-a încurajat pe adepţii săi să caute ştiinţa benefică în orice loc şi în orice domeniu, iar rezultatul acestei recomandări a fost că musulmanii nu s-au confruntat cu nici un conflict între ştiinţă şi religie şi au condus lumea multe secole după aceea. Cu toate că legenda Profetului Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a dăinuit în orice aspect al existenţei, de la artă la politică, cea mai mare realizare a lui a fost promovarea monoteismului islamic. Aşa cum nucleul este centrul unui atom şi Allah / Dumnezeu Unicul este inima Islamului. Musulmanii se întorc către Creatorul lor pentru călăuzire, fără a avea nevoie de intermediari şi fără a-şi pierde demnitatea prin alunecarea în idolatrie şi superstiţii.

Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a realizat toate acestea datorită tăriei caracterului său şi prin exemplu personal; el a inspirat şi trezit în adepţii săi, precum nimeni altcineva, dragoste, devoţiune şi respect. În timp ce alţi oameni au fost corupţi atunci când au ajuns să deţină puterea absolută, Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a rămas umil, mereu conştient de sursa binecuvântării sale: „Sunt doar un servitor al lui Allah / Dumnezeu”, şi „am fost trimis doar ca un învăţător”.

El şi-a petrecut zilele servindu-i pe oameni, iar nopţile în rugăciune; a predicat moderaţia şi echilibrul în religie, a interzis urmaşilor săi să practice viaţa monahală, preferând ca ei să îşi întemeieze o familie bazată pe principii islamice şi să se implice în viaţa concretă pentru a face lumea mai bună, rămânând devotaţi lui Allah / Dumnezeu Preaînaltul.

În scurtul interval al unei generaţii şi în timpul vieţii sale, Profetul Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) a transformat cu succes credinţa, mentalitatea şi cultura oamenilor din Arabia; în 100 de ani, mesajul său a atins inima milioanelor de oameni din Africa, Asia şi din unele părţi ale Europei. Relatările Profetului Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah / Dumnezeu fie asupra lui!) au fost notate cu grijă de companionii săi şi consemnate în culegeri de relatări autentice, accesibile astăzi şi în traduceri. Împreună cu Sfântul Coran, aceste texte au format pentru musulmani baza holistică a unui stil de viaţă desăvârşit; pentru alţii, ele oferă o incursiune fascinantă în inima şi mintea unui om excepţional şi un model de la care putem învăţa multe.

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 2

0Shares