Profetul Muhammad – s.a.s.

Profetul Muhammad – s.a.s. de S. A. A. Mawdudi Oricine poate să reflecte  asupra acestor chestiuni şi să se minuneze cum de un negustor arab rând, un cioban, într-un ţinut ca Arabia învăluită în întuneric, dintr-o perioadă sumbră precum era acea perioadă acum 1400 de ani, a putut fi învrednicit de această rază de lumină […]

Profetul Muhammad – s.a.s.

de S. A. A. Mawdudi

prophet-muhammad-name-calligraphy-butterfliesOricine poate să reflecte  asupra acestor chestiuni şi să se minuneze cum de un negustor arab rând, un cioban, într-un ţinut ca Arabia învăluită în întuneric, dintr-o perioadă sumbră precum era acea perioadă acum 1400 de ani, a putut fi învrednicit de această rază de lumină miraculoasă, de ştiinţă, de putere, de capacitate si de puterea aceea morală nemaipomenită. El întotdeauna a susţinut că mesajul pe care l-a adus oamenilor este creaţia propriei sale minţi. În caz contrar el ar fi ales calea declarării că este fiul lui Allah sau chiar Allah însuşi. N-ar fi fost deloc greu de convins nişte oameni care nu ezitaseră să recunoască, cu sau fără voia lor drept Allah al lor pe Krishna şi Buda, iar pe Isus îl credeau ca fiu al lui Allah. Mai mult, erau şi dintre aceia care se închinau , fără şovăire, la foc, apă şi aer. Cu atât mai uşor l-ar fi acceptat drept Allah-ul lor pe un asemenea om extraordinar ca Muhammed. Dar el nu a avut niciodată această intenţie. Din contră, el afirma: „Şi eu sunt un om ca voi. Nimic nu v-am adus de la mine. Toate acestea mi-au fost relevate de către Allah. Acest mesaj, care nu poate avea egal în lumea noastră, este mesajul lui Allah. Mesajul acesta nu este produsul minţii mele. Fiecare cuvânt al acestui mesaj este relevat de către Allah şi meritul şi onoarea pentru aceasta aparţine în întregime lui Allah. Nici una din realizările mele extraordinare, legile pe care vi l-am adus şi toate principiile cu cre v-am învredericitit nu-mi aparţin. Mă simt complet incapabil să creez asemenea lucruri care depăşesc capacitatea şi puterea mea. În toate depind numai de Allah. Eu sunt doar un executant fidel al voinţei Lui.”
Observati, ce exemplu superb si exemplar de cinste, de corectitudine şi de onoare este acesta! Dacă un mincinos sau ipocrit ar fi făcut tot ce îi stă în putinţă ca să revendice meritele altora, chiar şi în situaţia când minciuna lui ar fi fost descoperită. Deşi acest mare om ştia că nimeni nu ar fi putut să-l desmintă, pentru că rămâneau învăluite în mister metodele de investigare a surselor sale de inspiraţie, totuşi el nu a încercat vreodată să-şi atribuie aceste merite şi realizări. Oare poate exista o altă dovadă mai concludentă decât aceasta în ceea ce priveşte corectitudinea, cinstea şi măreţia spiritului său? Toţi aceşti factori ne conduc, fără îndoială, la convingerea că acest om este adevăratul trimis al lui Allah.
Iubitul nostru profet Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost un astfel de om. El este purtătorul unor valori extraordinare, este un exemplu de virtute şi bunătate, este simbolul dreptăţii şi corectitudinii, este marele profet al lui Allah şi trimisul Lui pe pământ. Viaţa pe care a dus-o, ideile lui, credinţa în Allah şi bunătatea de care dădea dovadă în orice împrejurare, caracterul lui sublim, conduita sa morală ireproşabilă, de fapt toate realizările lui în slujba oamenilor stau mărturie în ceea ce priveşte profeției lui. Cineva care investighează imparţial viaţa şi învăţătura lui, se va convinge de faptul că el este adevăratul profet al lui Allah, iar Coranul pe care l-a adus oamenilor este cartea adevărată a lui Allah. Niciun cercetător imparţial, onest şi serios nu poate să nu ajungă la această convingere.
În plus, trebuie să ştim bine că numai prin Muhammed putem găsi drumul adevărat al islamului. Coranul şi viaţa lui Muhammed constitue singurele surse demne de crezare pentru a putea cunoaşte voinţa lui Allah. Muhammed este un profet trimis de Allah tuturor oamenilor şi şirul lung de profeţi s-a încheiat cu el. Este ultimul dintre profeţi. Toate poruncile sale adresate oamenilor, Allah le-a trimis prin intermediul lui Muhammed şi sunt consemnate în Coran şi în Sunna (tradiţia sacră a islamului). Şi de aceea orice adevărat şi bun musulman acceptă învăţătura lui şi merge pe calea arătată de el. Aceasta este adevărata cale a reuşitei şi a izbăvirii.

 

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 2

Comunitatea musulmană

Comunitatea musulmană   Compasiunea Profetului lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) faţă de comunitatea (Ummah) sa   Ibn Abbas (Allah să fie mulţumit de ei!) a relatat: „Tribul Quraiş i-a spus Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): «Imploră-L pe Domnul tău să transforme (stâncile) Safa în aur. Apoi […]

Comunitatea musulmană

 

Compasiunea Profetului lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) faţă de comunitatea (Ummah) sa

 

DesertIbn Abbas (Allah să fie mulţumit de ei!) a relatat: „Tribul Quraiş i-a spus Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): «Imploră-L pe Domnul tău să transforme (stâncile) Safa în aur. Apoi noi vom crede în tine». El, Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), a întrebat: «Într-adevăr?». Ei au spus: «Da»”. El (naratorul) a spus: „Astfel, Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a invocat ajutorul lui Allah (pentru aceasta). Apoi Jibriil / îngerul Gavriil (pacea fie asupra sa!) a venit la el şi i-a spus: «Domnul tău Atotputernic şi Glorios îţi transmite salutările Lui şi spune: ´Dacă vrei, Eu voi transforma Safa în aur, dar cei care nu vor crede după aceasta vor suferi o pedeapsă atât de severă, pe care nimeni din toate lumile nu o va mai suferi, sau, dacă vrei, Eu pot deschide pentru ei poarta căinţei şi a îndurării´». Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Mai bine poarta căinţei şi a îndurării»”.

Acest hadis este autentic (sahih) şi a fost relatat în „Musnad” de Ahmad.

Profetul Muhammad (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), fiind atât de blând şi uman datorită binecuvântărilor lui Allah Atotputernicul şi Gloriosul asupra sa, obişnuia să invoce ajutorul lui Allah Atotputernicul şi Gloriosul pentru companionii lui. De asemenea, el obişnuia să meargă la Baqi’, acolo unde cei mai mulţi dintre companionii lui au fost îngropaţi, în Al-Medina, şi să se roage la Allah pentru ca ei să se odihnească în pace. El obişnuia să facă acest lucru şi la ceasurile târzii din noapte. Ce inimă bună a avut Profetul!

Ubada bin As-Samit (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat: „Într-o zi, companionii nu l-au găsit pe Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) printre ei. În mod normal, când ridicau o tabără, îl aşezau în mijlocul lor. Erau îngrijoraţi şi se gândeau că Allah se poate să fi ales alţi companioni pentru el. Deodată, l-au văzut venind spre ei şi au exclamat: «Allah Akbar!» / «Allah este Cel mai Mare!» şi au spus: «O, Profet al lui Allah! Ne-am temut că Allah Preamăreţul şi Preaînaltul a ales pentru tine alţi ompanioni decât noi». Profetul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Nu. Voi sunteţi companionii mei în această viaţă şi în Viaţa de Apoi. Cu adevărat, Allah Atotputernicul m-a trezit şi mi-a spus: ´O, Muhammad! Într-adevăr nu am trimis niciun profet și niciun mesager fără să nu îi îndeplinesc o dorință o dorință și acum îţi îngădui acest lucru şi ţie. Deci, o, Muhammad! Cere-Mi ceva şi îţi va fi oferit´».

Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Dorinţa mea este să pot mijloci pentru adepţii mei în Ziua Învierii». Abu Bakr a întrebat: «O, Profet al lui Allah! Ce este mijlocirea?». Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: «Voi spune: ´O, Doamne! Mijlocirea mea este ceea ce Tu mi-ai promis´. Prin urmare Allah Preamăreţul şi Preaînaltul va spune: ´Da´. Apoi Domnul meu îi va lua pe adepţii mei rămaşi în Iad şi îi va primi în Paradis»”.

Acest hadis este autentic (sahih) şi a fost relatat în „Musnad” de Ahmad.

 

sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Source Link

Views: 2

Secretul sacrificării islamice a animalelor

Secretul acestei junghieri şi explicaţia ei Yusuf Al-Qardawi   Secretul acestei junghieri, din câte se pare, este uciderea animalului cât mai repede şi cu cât mai mici chinuri. De aceea s-a pus condiţia existenţei unui instrument ascuţit, care este mai eficient, şi condiţia junghierii în gât – locul cel mai apropiat de inimă , pentru […]

Secretul acestei junghieri şi explicaţia ei

Yusuf Al-Qardawi

4173986334_273df2e04c

 

Secretul acestei junghieri, din câte se pare, este uciderea animalului cât mai repede şi cu cât mai mici chinuri. De aceea s-a pus condiţia existenţei unui instrument ascuţit, care este mai eficient, şi condiţia junghierii în gât – locul cel mai apropiat de inimă , pentru a se pune capăt vieţii cât mai uşor. A fost respinsă sacrificarea cu ajutorul dinţilor şi a unghiilor, fiindcă acestea provoacă chinuri animalului şi conduce în cele mai multe cazuri la asfixiere. Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a poruncit ca lama să fie ascuţită şi ca animalul sacrificat să fie ferit de chinuri: ’’Allah a prescris buna împlinire a oricărui lucru. Dacă omorâţi, faceţi în aşa fel încât omorârea să fie cât mai bună! Dacă junghiaţi, faceţi astfel încât junghierea să fie cât mai bună! Unul dintre voi să ascută lama sa şi să ferească animalul sacrificat de chinuri!’’.

 

Ibn Omar, la rândul său, a relatat că Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a poruncit ca lamele să fie ascuţite şi să fie ascunse de animale, zicând: ’’Când unul din voi se prăgăteşte de junghiere, să o facă astfel încât animalul să moară!’’ .

 

Ibn Abbas a relatat că un bărbat a trântit o oaie la pământ şi apoi s-a apucat să-şi ascută cuţitul. Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – i-a zis: ’’Vrei să o omori de mai multe ori? De ce nu ţi-ai ascuţit cuţitul înainte de a o trânti la pământ?’’.

 

Omar a văzut un bărbat târând o oaie de picior pentru a o înjunghia şi i-a zis lui: „De ce faci asta? Condu-o pe ea către moarte frumos!”.

 

Ideea generală care se degajă din aceste relatări, este aceea a necesităţii recurgerii la blândeţe faţă de animalul necuvântător şi a feririi lui de chinuri, în măsura în care omul poate face acest lucru.

 

În perioada anterioară Islamului, păgânii tăiau cocoaşele cămilelor şi cozile groase ale oilor, păstrând animalele în viaţă, ceea ce le provoca mari chinuri. Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a interzis această practică, spunând: ’’Ceea ce este tăiat de la vita vie este mortăciune!’’.

 

 

_____________

(extract din cartea “Permis şi Interzis în Islam”, autor Dr. Yusuf Al-Qardawi, cap. II “Lucrurile permise si interzise in viata credinciosului musulman”, Editura Islam, 1999, Liga Islamică şi Culturală din România)

Source Link

Views: 2