Tag: Islam

Aţi putea explica circumstanţele în care a fost ales Osman calif?

O situaţie similară precum la alegerea celui de-al doilea calif a apărut atunci când Omar era pe moarte acolo unde a făcut sugestii pentru a evita prea multe conflicte şi diviziuni. El a numit şase companioni proeminenţi ai Profetului care erau cunoscuţi a fi dintre cei zece. În tradiţia islamică există zece companioni ai Profetului care au primit în mod explicit vestea că ei vor merge în Paradis. Aceasta înseamnă că, atât Allah cât şi Profetul erau foarte mulţumiţi de credinţa şi cu practica lor şi de faptul că ei aveau să-şi trăiască vieţile lor, dar şi să moară ca dreptcredincioşi. Aceştia şase îi includeau pe ’Ali, ’Osman (care a fost ales cel de-al treilea calif), AbdulRahman ibn ‘Auf, Sa’ad ibn Mu’adh, Al Zubair şi Talha. Aceştia erau cei şase pe care ’Omar i-a nominalizat.

El a fost destul de strict şi a spus că toţi cei şase ar trevui să se întâlnească şi să numească pe cineva dintre ei pentru a fi sugerat oamenilor şi că nu ar trebui să existe vreo diviziuneşi nimeni nu ar trebui să devieze. Odată ce exista o înţelegere asupra acestui lucru, cu toţii ar fi trebuit să fie uniţi pentru ca ei să aleagă unul dintre cei şase, pe care să-l spijine cu toţii. În timpul întrunirii celor şase, AbdulRahman bin ’Auf a făcut o sugestie şi a întrebat „Cine dintre voi se oferă să-şi retragă nominalizarea?”. A urmat un moment de linişte, iar el a luat iniţiativa şi a afirmat că îşi va retrage nominalizarea şi că nu vrea să devină un conducător.

Astfel ei au convenit ca el să fie mediator. El a luat de la ei jurământul că indiferent d ce se decide, cu toţii vor urma acel lucru. Ela  încercat în mai multe feluri să afle care era consensul. Astfel el a ales doi membri mai proeminenţi ai acestei comisii pe ’Ali şi pe ’Osman. El a mers la fiecare în parte atunci când ei erau singuri. A mers la ’Osman şi i-a spus „Presupune că nu vei fi tu cel ales să fii conducător; cine crezi că ar fi în acest caz cel care merită cel mai mult?”. El a răpuns că acela ar fi ’Ali (vărul Profetului). Apoi a mers la ’Ali şi i-a pus aceeaşi întrebare, iar ’Ali i-a spus că ’Osman. În afară de aceştia doi, alţi doi membri proieminenţi, Al-Zubair şi Sa’a şi-au manifestat preferinţa accentuată pentru  ’Osman. Aceasta fusese una dintre căile prin care a obţinut o părere de la membrii comisiei. În plus, AbdulRahman ibn ’Auf şi-a petrecut mai ulte nopţi întrunindu-se, discutând şi consultându-se cu companioni ai Profetului pe lângă consultarea cu oameni obişnuiţi. El a constatat că atât ’Ali cât ’Osman păreau a fi candidaţii cei mai puternici şi mai mult acceptaţi, cu o uşoară inclinaţie spre ’Osman. În acel moment nevoia părea să încline balaţa spre ’Osman.

Pe lângă aceasta, el a ţinut o întrunire generală după rugăciunea din zori (fajr) care se împlineşte cu 75 de minute înainte de răsăritul soarelui. La acea rugăciune erau foarte mulţi oameni prezenţi în moschee, printre care oameni care emigraseră de la Mecca la Medina şi unii dintre bătinaşi (Al-Ansar), unii comandanţi de luptă sau alţi comercianţi cunoscuţi. Ei au vorbit acolo despre virtuţile lui ’Osman şi ale lui ’Ali, iar în opinia lui AbdulRahman ibn ’Auf au sfârşit cu concluzia în favoarea lui ’Osman. Atunci când el a propus că legământ ar trebui făcut faţă de ’Osman, oamenii au acceptat. Încă o dată vreau să punctez că această numire a avut loc abia după ce ’Osman a câştigat legitimitatea din partea maselor drept al treilea succesor sau conducător după Profetul Muhammed.

sursa: Interviuri cu Jamal Badawi

Views: 6