Tag: Muhammad

PRIMUL STÂLP AL ISLAMULUI: MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ

  Articol redactat de colectivul redactional new-muslims.info   Musulmanii cred în cele șase principii ale credinței și practică cei cinci stâlpi ai Islamului. Aceștia din urmă sunt: Mărturisirea de credință (shahada) Cele cinci rugăciuni zilnice (salah) Dania (zakah) Postul (sawm) Pelerinaj (hajj). Mărturisirea de Credință Shahadah (șahadah) este mărturisirea de credință a musulmanului și primul […]

Articol redactat de colectivul redactional new-muslims.info

Musulmanii cred în cele șase principii ale credinței și practică cei cinci stâlpi ai Islamului. Aceștia din urmă sunt:

  1. Mărturisirea de credință (shahada)
  2. Cele cinci rugăciuni zilnice (salah)
  3. Dania (zakah)
  4. Postul (sawm)
  5. Pelerinaj (hajj).

Mărturisirea de Credință

Shahadah (șahadah) este mărturisirea de credință a musulmanului și primul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului. Cuvântul shahadah înseamnă în limba arabă declarație, mărturisire. Shahadah presupune să mărturisești două lucruri:

–          că nimic nu merită adorat cu excepția lui Dumnezeu (Allah)

–          și că Muhammad este Trimisul lui Dumnezeu (Allah).

Așadar, musulman este acela care mărturisește și declară că nimic nu merită adorat în afară de Dumnezeu și că Muhammad este Trimisul lui Dumnezeu. O persoană care face această declarație în mod sincer și de bună voie, devine musulmană.

Această mărturisire trebuie făcută de fiecare musulman cel puțin o dată în viață, deplin conștient fiind de sensul ei, ea fiind spusă din inimă. Musulmanii spun de obicei această formulă atunci când se trezesc dimineața, dar și atunci când merg seara la culcare. De asemenea, este repetată de ei în timpul celor cinci rugăciuni zilnice, iar persoana ale cărei ultime cuvinte rostite în viață sunt shahada, acesteia îi este promis Paradisul.

Allah este numele lui Dumnezeu în limba arabă, la fel cum Elah sau Elohim este numele lui Dumnezeu în aramaică menționat în Vechiul Testament. Allah înseamnă Adevărata Divinitate demnă de toată adorarea. Evreii și creștinii vorbitori de limbă arabă se referă la Acea Ființă Creatoare Supremă folosind cuvântul Allah.

1.    Nimic nu merită adorat cu excepția lui Dumnezeu (Allah)

Prima parte a acestei mărturisiri atribuie dreptul de a fi adorat exclusiv lui Dumnezeu, în mod tainic și în mod deschis, simțit de inima și de fiecare mădular al unui om. Doctrina islamică nu doar interzice adorarea altcuiva în afara lui Allah, dar și adorarea altcuiva odată cu EL. El nu are asociați  și nimeni nu poate fi adorat împreună cu El. Adorarea, în sensul ei extins și în toate aspectele ei, este concentrată doar și doar față de Dumnezeu, față de Allah.

Dreptul lui Dumnezeu de a fi adorat reprezintă sensul esențial al mărturisirii credinței islamice: Lā ‘ilāha ‘illā llāh.  O persoană devine musulmană odată cu declararea acestui drept exclusiv al lui Dumnezeu de a fi adorat. Aceasta este chintesența crezului islamic în Dumnezeu, este mesajul central cu care au venit toți profeții și trimișii Lui – mesajul lui Avraam, Isaac, Ismail, Moise, Iisus și Muhammad, fie ca pacea și binecuvântarea lui Dumnezeu să fie asupra lor! De exemplu, Moise a spus:

Ascultă Israele, Domnul , Dumnezeul nostru este singurul Domn.(Deuteronomul 6:4)

Iar Iisus a repetat același mesaj 1500 de ani mai târziu, când a spus:

Prima și cea mai importantă poruncă este: Ascultă, Israel! Domnul, Dumnezeul nostru este singurul Domn. (Marcu 12:29)

și i-a fost amintit Satanei:

Pleacă, Satan, pentru că este scris: Domnului, Dumnezeului tău să I te închini și numai Lui să-I slujești!  (Matei 4:10)

La aproximativ 600 de ani după Iisus, chemarea lui Muhammad a răsunat peste dealurile din Mecca astfel:

Nu exista divinitate in afara de El. El este Cel Milostiv, Indurator. [Ar-Rahman, Ar-Rahim]  (Qur’an 2:163)

Cu toții au afirmat în mod clar și limpede că:

Adoraţi-L pe Allah! Voi nu aveţi altă divinitate în afara Lui! (Qur’an  7 : 59, 7:73, 11:50, 11:84, 23:32)

Însă mărturisirea de credință nu este completă fără a doua parte a ei:

2.    Muhammad este Trimisul lui Dumnezeu (Allah).

Muhammad s-a născut în anul 570 în Mecca, Peninsula Arabică. Genealogia lui ne duce înapoi spre Ismail, fiul profetului Avraam. Precum ceilalți profeți de dinaintea lui, Muhammad a fost tot o ființă umană, însă una specială, aleasă de Dumnezeu pentru a transmite mesajul Său întregii omeniri, nu precum profeților de dinainte trimiși pentru un neam sau trib anume. Musulmanii cred în faptul că Muhammad a adus ultima revelație de la Dumnezeu, iar acceptându-l pe Muhammad ca ultim profet, ei cred că profeția lui confirmă și completează toate mesajele revelate anterior, începând cu cel al profetului Adam. Muhammad reprezintă modelul perfect de viață pentru musulmani prin însăși viața lui.

 Așhadu an laa ilaaha illaAllah wa așhadu anna Muhammadan rasulullah!

Source Link

Views: 3

Profetul și companionii

Profetul și companionii   Analizează-i viaţa şi judecă cu raţiunea şi intelectul pe care îl deţii. Percepi vreun motiv de suspiciune? Simţi că există vreun neadevăr? A spus vreodată o minciună sau a trădat pe cineva? A judecat pe cineva nedrept? A neglijat vreodată o îndatorire sau a lăsat deoparte o acţiune nobilă? A insultat […]

Profetul și companionii

 

Analizează-i viaţa şi judecă cu raţiunea şi intelectul pe care îl deţii. Percepi vreun motiv de suspiciune? Simţi că există vreun neadevăr? A spus vreodată o minciună sau a trădat pe cineva? A judecat pe cineva nedrept? A neglijat vreodată o îndatorire sau a lăsat deoparte o acţiune nobilă? A insultat vreodată pe cineva sau a adorat un idol? Citeşte cu atenţie şi cu meticulozitate, investighează, pentru că nu există niciun stadiu al vieţii sale care să fie ascuns sau voalat.

Dacă viaţa sa, după cum vezi şi observi, nu constituie nimic decât puritate, adevăr şi glorie, este raţional şi logic ca un om cu astfel de trăsături să spună minciuni la vârsta de patruzeci de ani? În legătură cu ce ar minţi? Despre Allah, pretinzând că el este Profetul Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ales, preferat şi inspirat de către El?

Aceasta, credem, a fost atitudinea primilor credincioşi faţă de Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), al muhaajiruun-ilor precum şi al celor care l-au adăpostit şi l-au susţinut.

A avut o atitudine fermă şi promptă care nu a lăsat loc ezitării sau pasivităţii. Un bărbat care a dus o viaţă atât de pură şi de luminoasă nu putea minţi în legătură cu Allah. Având o intuiţie atât de profundă, credincioşii au văzut lumina lui Allah şi au urmat-o.

Au mulţumit intuiţiei lor când au văzut mai târziu cum Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) era susţinut de către Allah şi cum întreaga peninsulă îi era recunoscătoare. Numeroase binecuvântări nebănuite şi daruri i-au fost oferite, devenind din ce în ce mai modest, mai sobru şi mai evlavios, până când L-a întâlnit pe Allah la momentul stabilit, stând aşezat pe un covoraş care şi-a lăsat urmele pe corpul său.

Şi când l-au văzut, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ale cărui stindarde au acoperit victorios orizontul, a coborât din amvon şi a primit oamenii spunând, cu ochii în lacrimi: „Dacă am biciuit spatele cuiva, aici este spatele meu, deci lăsaţi-l să-şi ia revanşa. Dacă am luat banii cuiva, aici sunt banii mei, deci lăsaţi-l să ia din ei.”

Credincioşii l-au văzut în timp ce unchiul său, Al-’Abbas, îl ruga să-i ofere una dintre slujbele obţinute de către musulmanii obişnuiţi când acesta şi-a cerut scuze cu blândeţe, spunând: „Cu adevărat, unchiule, nu oferim acea slujbă cuiva care întreabă de ea sau cuiva căruia îi pasă de ea.”

desert footsteps 1024x576 Profetul și companioniiEi l-au văzut împărtăşind necazurile şi foametea care s-a abătut asupra oamenilor, impunându-şi sieşi şi semenilor săi un principiu veşnic valabil: „A fi primul care simte foame dacă oamenilor le este foame şi ultimul care să-şi potolească foamea când oamenii sunt înfometaţi.”

Da, primii credincioşi au fost mai recunoscători pentru discernământul lor, prin care au perceput lucrurile adecvat încă dinainte de venirea lor pe lume, mulţumindu-I lui Allah care i-a îndrumat către credinţă.

 

Source Link

Views: 2

PELERINAJUL ȘI TRADIȚIA LĂSATĂ DE PROFETUL AVRAAM

      Pelerinajul (Al-Hajj) reprezintă unul dintre cei cinci piloni ai Islamului, astfel, împlinirea lui o dată în viață devenind obligatorie pentru fiecare musulman care are această posibilitate. Musulmanii împlinesc pelerinajul la Mecca, orașul sfânt aflat în Peninsula Arabică. În acest oraș Profetul Muhammad s-a născut și a crescut, în acest oraș se află […]

Pelerinajul (Al-Hajj) reprezintă unul dintre cei cinci piloni ai Islamului, astfel, împlinirea lui o dată în viață devenind obligatorie pentru fiecare musulman care are această posibilitate.

Musulmanii împlinesc pelerinajul la Mecca, orașul sfânt aflat în Peninsula Arabică. În acest oraș Profetul Muhammad s-a născut și a crescut, în acest oraș se află sfântul sanctuar Ka’ba. Însă acest oraș are o semnificație multiplă pentru musulmani, iar ritualurile pelerinajului amintesc mai mult de urmarea exemplului profetului Avraam și a familiei sale alese. Musulmanii o urmează pe Agar, soția profetului Ibrahim (Avraam) și mama profetului Ismail, când împlinesc Sa’i – ritualul ce presupune mersul în pas grăbit pe porțiunea cuprinsă între colinele Safa și Marwa.

Istorisirea ei ne spune că ea și Ismail au fost primii locuitori ai acelei zone. Ei au fost lăsați acolo de Ibrahim la porunca lui Allah, fiind singuri în acea regiune deșertică lipsită de orice urmă de vegetație, de orice sursă de hrană sau apă. Ismail, micuț fiind și cuprins de sete cumplită în arșița soarelui, plângea neîncetat. Mama lui, Hajar (Agar), a alergat între cele două coline Safa și Marwa în speranța că va găsi apă sau ceva de mâncare. Atunci Allah a făcut ca dedesubtul piciorușelor lui Ismail să izvorască apă. Cuprinsă de uimire, dar și de bucurie extremă, mama lui a încercat să împiedice acea apă să se scurgă prin nisip și a tot spus „zummi-zummi”, ceea ce în limba ei însemna „adună-te, adună-te!”. Se relatează că de atunci, acea apă poartă denumirea de Zam-Zam și ea reprezintă un izvor de apă binecuvântat din care beau toți pelerinii veniți la Casa lui Allah. Această apă și ruga pe care a făcut-o Avraam atunci când i-a lăsat în acel pustiu au făcut ca acel loc să devină din ce în ce mai mult populat și unul dintre mai marile orașe ale deșertului, cu o importanță deosebită.

Ritualul aruncării cu pietre la cei trei stâlpi aflați pe platoul de la Mina face parte tot dintre ritualurile ce ne amintesc de profetul Avraam. Se relatează că acestuia Dumnezeu i-a poruncit să-și sacrifice unicul fiu de atunci, Ismail, pentru a-i încerca credința. Satana a încercat să îl determine pe profet să ducă la îndeplinire porunca lui Allah și i s-a arătat de trei ori pe drumul către locul în care avea să îl sacrifice. Conștientizând viclenia lui Șeytan, Avraam a aruncat cu pietricele în el. Musulmanii urmează modelul acestui profet, iar la Mina, în acele locuri în care profetul Avraam a aruncat cu pietricele, pelerinii aruncă și ei, pietruindu-l pe Satana într-un mod simbolic.

Ritualul sacrificării unuia dintre animalele poruncite de Allah face parte tot din tradiția rămasă nouă de la profetul Ibrahim. El a fost supus unei încercări foarte mari, Allah poruncindu-i să-și sacrifice unicul fiu de atunci. Ismail, un copil deosebit, viitor profet al lui Dumnezeu, l-a încurajat pe tatăl său să asculte porunca lui Allah, însă îngeri trimiși de EL i-au adus un animal pentru a fi sacrificat în locul băiatului. În prima zi a Sărbătorii Sacrificiului, musulmanii urmează acest ritual amintind mereu și mereu de istorisirea acestor doi profeți și de semnificația sacrificiului. Astăzi pelerinii se pot bucura de serviciile puse în acest scop de organizatorii Hajj-ului și nu sacrifică personal acele animale, ci ele sunt sacrificate în condiții excelente, conform ritualurilor islamice, în spații special amenajate, carnea lor fiind împărțită săracilor din lume.

Pelerinajul este un stâlp al Islamului, iar împlinirea lui este obligatorie pentru cei care au această posibilitate. Însă musulmanii privesc dincolo de aceste ritualuri și meditează la semnificația profundă pe care o au ele, la înțelepciunea din spatele acestui mare eveniment din viața cuiva și la credința profundă în unicitatea lui Dumnezeu a profeților Avraam, Muhammad și a tuturor trimișilor Lui. Mesajul de pace și unitate pe care îl transmite fiecare dintre aceste ritualuri, egalitatea între oameni indiferent de originea lor rasială, etnică, de gen și de orice altă natură, apropierea extraordinară de Allah, Atotcreatorul, duce la un sentiment de împlinire și desăvârșire a personalității islamice a fiecărui musulman aflat în pelerinaj în acele locuri sfinte.

Source Link

Views: 0