Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Folosirea Coranului ca un ghid în exprimare

  În următorul verset din Coran: … Alif. Lam. Ra. [Aceasta este] o Carte pe care Noi ţi-am pogorât-o pentru ca tu să-i scoţi pe oameni din întuneric la lumină − cu voia Domnului lor − pe drumul Celui Puternic [şi] Vrednic de Laudă [Al-’Aziz, Al-Hamid]. (Ibrahim 14:1), Allah ne explică faptul că una dintre binecuvântările […]

0Shares

 

În următorul verset din Coran:

Alif. Lam. Ra. [Aceasta este] o Carte pe care Noi ţi-am pogorât-o pentru ca tu să-i scoţi pe oameni din întuneric la lumină − cu voia Domnului lor − pe drumul Celui Puternic [şi] Vrednic de Laudă [Al-’Aziz, Al-Hamid]. (Ibrahim 14:1),

Allah ne explică faptul că una dintre binecuvântările revelaţiei Coranului este aceea de a le oferi oamenilor un statut superior, aşa cum reiese şi din acest verset: ,,scoţi pe oameni din întuneric la lumină.” Coranul s-a aflat sub protecţia lui Allah din momentul revelării sale până în prezent, el rămânând nemodificat. A fost trimis ca avertisment şi mustrare pentru oameni; pentru cei credincioşi este sursă de alinare, mântuire şi călăuzire. Cuvintele sale sunt nobile, făcând diferenţa dintre bine şi rău, călăuzindu-i pe oameni pe calea cea dreaptă. Cei care înţeleg înţelepciunea Coranului îl iau drept călăuzire. Pentru cei ce au acceptat versetele din Coran cu toată inima lor, moralitatea coranică se observă şi în cuvintele pe care ei le rostesc. În fiecare moment al vieţii lor, indiferent dacă exprimă o decizie sau oferă o interpretare, ei se călăuzesc în mod constant după Coran. De aceea orice cuvânt, decizie, sfat pe care îl oferă este în concordanţă cu textul Coranului. Conversaţia celor care au luat Coranul drept ghid se desfăşoară într-o manieră politicoasă, deoarece versetele Coranului desfiinţează orice logică greşită, aducând adevărul la lumină. Allah explică acestea:

Dimpotrivă, Noi lovim cu adevărul deşertăciunea şi o facem să dispară… (Al-Anbiyaa’ 21:18).

Conceptele morale enunţate în Coran reprezintă o alinare şi o binecuvântare pentru cei sinceri. Limbajul celor care vorbesc în conformitate cu învăţăturile Coranului este plin de înţelepciune. Cei care îi ascultă, cu intenţia de a profita de acest sfat sau pentru a distinge beneficiile şi înţelepciunea prezente în el, găsesc calea spre adevăr prin aceste conversaţii, cu voia lui Allah. Fiecare exemplu pe care îl aleg, fiecare punct de vedere asupra căruia atrag atenţia, fiecare detaliu asupra căruia insistă este eficient şi profund. Aceşti oameni îi încurajează pe cei cărora li se adresează să gândească drept, fără ascunzişuri. Deoarece limbajul lor este sincer, pornind din inimă şi aflat în slujba binelui şi a corectitudinii, capacitatea sa de influenţare este puternică. Cei care ascultă, dar nu sunt sinceri, nu doresc să vadă înţelepciunea şi adevărul din vorbele celor credincioşi, ci încearcă să le modifice prin calomnie. Incapabili să înţeleagă că înţelepciunea Coranului este ceea ce conferă mai multă putere limbajului credincioşilor, ei încearcă să îl explice prin presupuneri ridicole. De fapt, aceste efecte sunt determinate de credinţă şi sunt uşor de obţinut de către toţi cei care se conformează Coranului şi îi acceptă călăuzirea. Totuşi necredincioşii nu reuşesc să înţeleagă acest fapt. În Coran avem un număr important de exemple în acest sens. Astfel, confruntaţi cu onestitatea şi înţelepciunea profetului Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), necredincioşii şi politeştii au fost consternaţi. În scurt timp, un număr mare de oameni au fost mişcaţi de mesajul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar supunerea lor faţă de el a generat consternare în rândul necredincioşilor. Deoarece ei nu reuşeau să înţeleagă versetele Coranului sau, mai degrabă, pentru că refuzau să le accepte, au căutat să inventeze acuzaţii false la adresa Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), i-au reproşat că era vrăjitor sau doar un poet. De fapt, aşa cum se întâmplă cu noi toţi, Allah este Cel care le oferă profeţilor puterea de a ţine un discurs. În versetele următoare din Coran, Allah a declarat:

Tovarăşul vostru nu este rătăcit, nici nu este pe un drum greşit! Nu rosteşte nimic după pofta lui! El [Coranul] nu este decât o revelaţie trimisă… (An-Najm 53:2-4).

Aşa cum putem vedea din aceste versete, cuvintele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu erau doar extrem de eficiente, ci totodată încărcate de înţelepciune, deoarece el recita din Coran, Cartea care este Cuvântul lui Allah. Cel care determină credinţa şi influenţează inimile celor care Îi ascultă cuvintele şi cred cu adevărat este Allah. Cei care nu apreciază măreţia lui Allah şi încearcă să obţină înţelepciune şi influenţă prin alte mijloace fac o mare greşeală.

 

_______________________

femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 1

0Shares

Timpul liber

  Yusuf Al-Qaradawi FOLOSIREA TIMPULUI LIBER Timpul liber este o binecuvantare vare nu este luata in seama, nefiind apreciata pe deplin de multi oameni, asa cum si Profetul (pbuh) a spus : „Exista doua privilegii acordate de Allah care sunt uitate de multi oameni: sanatatea si timpul liber” (Al Bukhari). Prin „timp liber” intelegem a […]

0Shares

 

Yusuf Al-Qaradawi

FOLOSIREA TIMPULUI LIBER

Timpul liber este o binecuvantare vare nu este luata in seama, nefiind apreciata pe deplin de multi oameni, asa cum si Profetul (pbuh) a spus : „Exista doua privilegii acordate de Allah care sunt uitate de multi oameni: sanatatea si timpul liber” (Al Bukhari).
Prin „timp liber” intelegem a fi liberi de treburile lumesti si de acele obstacole care il impiedica pe om sa se gandeasca la viata de dupa moarte. Acest lucru nu vine in contradictie cu preceptele islamice care incurajeaza omul sa munceasca pentru a-si castiga existenta. Omul trebuie sa munceasca, cu conditia ca nimic sa nu-l impiedice in a-si indeplini indatoririle fata de Allah si in a se cufunda in bucuriile si necesitatile vietii.
De aceea, este o chestiune de a ajunge la un echilibru intre viata si religie. Iata o comparatie care exprima un astfel de echilibru. Persoana careia i s-au incredintat poruncile lui Allah este comparata cu un negustor al carui capital este sanatatea si timpul liber, acestea fiind totodata mijloacele lui de a face profit si de a obtine succes. Prin aceasta comparatie, este clar faptul ca oricine incheie o intelegere cu Allah supunandu-se poruncilor Sale, va obtine profituri, iar oricine incheie o intelegere cu diavolul, urmandu-l pe acesta, va pierde cu siguranta capitalul sau.

In alt hadis, Profetul (pbuh) spune:
„Profitati de cinci lucruri inaintea altor cinci… – si a enumerat intre acste cinci lucruri – timpul vostru liber inaintea meseriei voastre.” (Al-Hakim)
Acest lucru inseamna ca timpul liber nu va ramane intotdeauna liber, pentru ca trebuie sa fie ocupat fie cu fapte bune, fie cu fapte rele. Cel care il umple cu facerea de bine si cu piosenie este binecuvantat, iar cel care-l umple cu ticalosie si stricaciune este blestemat.

Unii dintre drepti spun ca timpul liber este o mare binecuvantare, pe care daca omul o iroseste lasandu-se condus de dorintele sale, atunci Allah il va deposeda de orice puritate sau transparenta pe care era obisnuit sa o simta in inima sa.
Un intelept a spus ca este o mare dezamagire a fi liber de orice ocupatie si a nu te refugia la Allah.
Cat despre predecesorii cei drepti, ei obisnuiau sa deteste un om fara ocupatie, pentru ca timpul liber se transforma astfel din binecuvantare in blestem. In acest caz, atat femeile cat si barbatii sunt egali, pentru ca timpul liber il conduce pe barbat la neglijenta si stimuleaza instinctele femeii.

The_Time_Traveler_by_xetobyte
Acest lucru este clar in povestea Profetului Yusuf (Iosif). Sotia stapanului lui Yusuf a fost atrasa de acesta si a incercat prin multe trucuri sa castige dragostea lui, dar a esuat. Ea a fost determinata sa faca acest lucru de viata tihnita pe care o ducea, iar aceasta ne conduce la concluzia ca timpul liber devine chiar mai periculos cand cineva e tanar si are dorinte sexuale puternice, cat si destui bani ca sa-si indeplineasca asemenea dorinte.

 

 

sursa: Centrul Cultural Islamic Islamul Azi

Source Link

Views: 4

0Shares

Vietuitoarele marilor – permise sau nu?

Vietuitoarele marilor – permise sau nu? Adnan Ash-Shareef     Vânatul pe mare vă este îngăduit, iar mâncarea lui este pentru voi, ca şi pentru călători, merindă. (Al-Ma’ida: 96). Coranul cel Sfânt a permis consumarea cărnii proaspete din vânatul de mare, aşa după cum spun cuvintele lui Allah Preaînaltul: El este Cel care a supus marea, […]

0Shares

Vietuitoarele marilor – permise sau nu?

Adnan Ash-Shareef

 

 

topex_fish_browseVânatul pe mare vă este îngăduit, iar mâncarea lui este pentru voi, ca şi pentru călători, merindă. (Al-Ma’ida: 96).

Coranul cel Sfânt a permis consumarea cărnii proaspete din vânatul de mare, aşa după cum spun cuvintele lui Allah Preaînaltul:

El este Cel care a supus marea, pentru ca voi să mâncaţi din ea carne proaspătă.  (An-Nahl: 14);

Cele două mări nu sunt la fel; aceasta este bună, dulce, plăcută la băut, iar aceasta este sărată şi amară. Şi, totuşi, din fiecare [dintre cele două] mâncaţi carne proaspătă. (Fatir: 12).

Tradiţia nobilă a detaliat sensul cărnii proaspete, precizând: „Mâncaţi ceea ce a fost viu când l-aţi pescuit şi apoi a murit, dar, nu mâncaţi ceea ce aruncă marea şi pluteşte la suprafaţa ei!” (Transmis de Jabir).

Legea divină a îngăduit, de asemenea, călătorilor sămănânce vânatul din mare. Dar acest lucru este condiţionat de conservarea peştelui, astfel încât să nu se altereze şi de prelucrarea lui, aşa cum se procedează astăzi. Toate aceste lucruri sunt clare, nu au nevoie decât de o explicare simplă, dar ceea ce ne atrage atenţia aici, este pronumele afix din expresia „mâncarea ei”. Oare el se referă la vânat, adică la mâncare sau la mare? Dacă se referă la vânat, atunci care este mâncarea pe care ne-a îngăduit-o Domnul? Dacă pronumele se referă la mare, atunci care este mâncarea mării, în afară de peştele pe care-l vânăm?

a) Mâncarea vânatului de mare:

Peştele pe care-l vânăm se hrăneşte cu planctonul, alcătuit din specii mici şi microscopice de peşti şi crustacee. Specialiştii în biologia marină au descoperit recent că sute de miliarde de tone din aceste vietăţi mici, care constituie hrana vânatului de mare, se ridică în fiecare noapte din adâncul oceanelor la suprafaţa apei şi se hrănesc cu ele peştii mici şi mijlocii, iar la ivirea zorilor coboară din nou în adâncuri. S-a constatat, de asemenea, că planctonul, care reprezintă hrana peştilor, este una dintre sursele alimentare cele mai bogate în proteine şi, de aceea, omul îl pescuieşte, îl prelucrează şi-l împarte cu peştii, ajungând aproape să-i priveze de el, dar să se priveze şi pe sine, în consecinţă, de toate bunurile mărilor!

b) Mâncarea mării în afară de peşte:

În apa mării se află resurse alimentare uriaşe. Alături de peşte, de crustacee şi de mâncarea lor, vegetaţia marină reprezintă o sursă de energie alimentară ce nu este de neglijat. De câţiva ani, Japonia singură extrage 140000 de tone dintr-un anumit soi de alge, numite “wakme“, care au o valoare nutritivă înaltă,întrucât sunt alcătuite din 20 % substanţe proteice, pe lângă sărurile minerale, vitamine, sodiu, fier, potasiu şi calciu. Ele au şi unele efecte terapeutice, întrucât reduc grăsimile şi scad tensiunea sangvină. Există un soi de alge uriaşe, numite kelp, care cresc cu o viteză de 60 de centimetri pe zi şi pe care omul a început să le exploateze, extrăgând din ele substanţe chimice folosite în producerea energiei, aşa cum este gazul metan. Vietăţile marine animale şi vegetale conţin substanţe chimice folosite în combaterea  diverselor boli. Din unele soiuri de alge roşii s-a extras substanţa chimică “acidul cianic”, folosit pentru distrugerea unor viermi care trăiesc în aparatul digestiv. Din alte alge şi ciuperci s-au extras antibiotice cu un efect puternic în combaterea microbilor care atacă vieţuitoarele. Dar şi mai interesant este faptul că aceste substanţe au fost găsite în ciupercile care cresc în jurul gurilor canalelor de scurgere a apelor murdare şi a gunoaielor, fiindcă acţiunea acestor ciuperci este curăţirea mărilor de microorganism ele dăunătoare care se înmulţesc cu o viteză uimitoare în apele murdare. Omul nu a extras până în momentul de faţă decât puţine medicamente din surse marine şi este posibil să fie descoperite mii de alte medicamente în vieţuitoarele marine. Este suficient  să menţionăm că în apa mării trăiesc sute de specii de peşti, crustacee şi moluşte otrăvitoare, din al căror venin se pot extrage zeci de medicamente  eficace.

 

 

Sursa: Centrul Cultural Islamic IslamulAzi

Source Link

Views: 2

0Shares