Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Rabdare si Recunostinta

dupa Ibn Qayyim al-Jawziyyah Salman al-Farsi, Allah sa fie multumit de el, spunea: „Era odata un om caruia i-au fost daruite multe din bogatiile acestei lumi, si apoi i-au fost luate inapoi. Insa el continua sa Ii aduca Lauda si sa-I multumeasca Lui Allah, pana cand totul ii fu luat, pana si patul sau. Si […]

0Shares

dupa Ibn Qayyim al-Jawziyyah

Salman al-Farsi, Allah sa fie multumit de el, spunea: „Era odata un om caruia i-au fost daruite multe din bogatiile acestei lumi, si apoi i-au fost luate inapoi. Insa el continua sa Ii aduca Lauda si sa-I multumeasca Lui Allah, pana cand totul ii fu luat, pana si patul sau. Si totusi el aducea Lauda si Ii multumea Lui Allah. Un alt om, caruia si lui ii fusesera daruite multe din bogatiile acestei lumi, il intreba: „Pentru ce Ii aduci Lauda si Ii multumesti Lui Allah?” Omul raspunse: „Ii aduc Lauda si Ii multumesc pentru binecuvantarile pe care, daca altii m-ar ruga sa le daruiesc lor, nu le-as da, nici in schimbul a tot ceea ce poseda ei.” ” Care pot fi acestea?” intreba celalalt. „Nu vezi?” intreba omul. „Ochii mei, limba mea, mainile mele, picioarele mele…”

Mukhallad ibn al-Husayn, Allah fie multumit de el, spunea: „Definitia recunostintei este de a te abtine de la actiuni rele.” Abu Hazim, Allah fie multumit de el, spunea: „Fiecare binecuvantare care nu te duce mai aproape de Allah, este o nenorocire.” Sulayman spunea „Pomenirea binecuvantarilor Sale, il face pe om sa-L iubeasca pe Allah.”

Hammad ibn Ziyad relata ca Layth ibn Abi Burdah spunea: „M-am dus la Maidah, unde l-am intalnit pe Abdullah ibn Salam, care imi spuse: „Ti-ar placea sa vizitezi un loc vizitat de catre Profet, (sallallahu ‘alayhi wa sallam) si noi sa-ti oferim sawiq si curmale?” Apoi el spuse: “Cand Allah ii va aduna pe oameni in Ziua Judecatii, El le va reaminti de binecuvantarile Sale. Unul dintre robii Sai va spune: „Reaminteste-mi ceva.” Si Allah subhanahu wa ta’ala va spune: „Adu-ti aminte atunci cand ai intampinat cutare greutate, si M-ai rugat, astfel incat Eu te-am eliberat de ea. Adu-ti aminte , atunci cand calatoreai in cutare loc, si Mi-ai cerut un tovaras de drum, si Eu ti-am dat…Adu-ti aminte cand ai cerut mana fetei lui cutare, si altii ii cerusera si ei mana, si Eu ti-am dat-o tie sa te casatoresti cu ea, si pe ceilalti i-am tinut departe de ea.” Robul Sau va sta in fata Domnului sau, Care ii va reaminti de numeroasele Sale bincuvantari.” Atunci, cel care povestea acestea (Layth), planse si spuse: „Sper ca nimeni sa nu stea in fata Domnului Sau, in acest fel, pentru ca cel care va sta astfel, va fi pedepsit.” (adica, daca Allah subhanahu wa ta’ala va trebui sa enumere binecuvantarile Sale, cuiva, acesta va fi un semn de nerecunostinta a aceluia, si el va fi pedepsit.)

Bakr ibn Abdullah al-Muzani spunea: “Cand un om trece printr-o nenorocire, el se roaga lui Allah si Allah il izbaveste de greutate. Apoi Shaytan vine la acel om si ii sopteste „Nu a fost chiar atat de rau cum ai crezut sa fie.” Astfel, recunostinta omului va fi slabita.

Zazan spunea: „Dreptul Lui Allah asupra omului care se bucura de binecuvantarile Sale este ca acest om sa nu foloseasca binecuvatarile Sale pentru a face actiuni rele.” Si un invatat spunea: „Binecuvantarea lui Allah asupra noastra, in a tine departe de noi bogatiile acestei lumi, este mai mare decat binecuvantarea a ceea ce el ne-a daruit, pentru ca Lui Allah nu I-a placut ca Profetul Sau sa aiba bogatiile acestei lumi. Astfel incat eu prefer sa traiesc in felul in care Allah l-a preferat pentru Profetul Sau, decat sa traiesc o viata pe care El nu a placut-o pentru acesta.”

Ibn Abi’d-Dunya spunea: „Mi s-a relatat ca unii invatati spun: `Savantul ar trebui sa-L slaveasca pe Allah pentru a-l fi deposedat de bogatiile acestei vieti, in acelasi fel in care ar trebui sa-L slaveasca pentru ceea ce El i-a daruit`. Cum poti compara binecuvantarile si bogatiile pentru care vei fi tras la raspundere, cu deposedarea de bogatii, care este o scutire in a fi testat, si care mentine mintea libera pentru adorarea si pomenirea lui Allah? Astfel incat el ar trebui sa-I multumeasca lui Allah, pentru toate acestea.”

Si se mai spunea: „Recunostinta este renuntarea la actiuni rele.” Ibn al Mubarak spunea: „Sufyan spunea:`Nu intelege corect religia, acela care nu considera rastristea ca pe o binecuvantare, si tihna ca pe o nenorocire.`”

Sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 2

0Shares

Consecințele nefaste ale vorbei – 2

    Versetele din Coran mentionate inainte, hadisurile nobilului profet si sfaturile oamenilor de stiinta musulmani sunt calauze pentru aceia care cauta salvarea impotriva vorbei fara rost. Asa ca inainte sa vorbim , trebuie sa ne intrebam pe noi insine: Aceasta vorba va fi pe placul lui ALLAH? Aceasta vorba ma va apropia de ALLAH? […]

0Shares

Versetele din Coran mentionate inainte, hadisurile nobilului profet si sfaturile oamenilor de stiinta musulmani sunt calauze pentru aceia care cauta salvarea impotriva vorbei fara rost. Asa ca inainte sa vorbim , trebuie sa ne intrebam pe noi insine:
Aceasta vorba va fi pe placul lui ALLAH?
Aceasta vorba ma va apropia de ALLAH?
Aceasta vorba reprezinta supunerea lui ALLAH?”
Pazeste-ti limba de ceea ce este interzis!
Trimisul lui ALLAH, sall ALLAHU alaijhi wa salam, a spus:
„Paziti-va limbile, stati in casele voastre si tineti-va secrete pacatele.”
Relatat de Ibn Mubarak in Az-Zuhd (nr.134), Musnad Ahmed bin Hambal (5/259), Sunan At-Tirmidhi (2531) si autentificat de Al-Albaanee in As-Saheehah (nr.890)
De asemenea trimisul lui ALLAH a spus:
„Cele mai multe dintre pacatele fiilor lui Adam provin de la limba.”
At-Tabaraanee (3/87/1-2).
Autentificat de al-Haafidh al-Mundhiri in al-Targheeb (4/8)
S-a relatat de catre Mughira bin Shu’ba, radiALLAHU anhu ca profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus:
„ALLAH v-a interzis voua:
– sa fiti nerecunoscatori mamelor voastre;
– sa va inrgropati fiicele de vii;
– sa nu respectati drepturile saracilor si ale altora (care au nevoie de caritate);
– cersetoria barbatilor.
Si ALLAH uraste pentru voi:
-Qil si Qal: pacatele si vorba fara sens, asa cum este barfa sau unul sa vorbeasca foarte mult despre altul;
– sa intrebati prea mult( in privinta disputelor religioase)
– sa va irositi averea (prin extravaganta, prin lipsa intelepciunii, fara sa gandesti.”
Sahih al-Bukhari [3:591]

Inshaa ALLAH va continua, pana atunci sa ne abtinem de la vorba si tastatul cu consecinte nefaste, atat aici cat si…dincolo.

Abu Moosa al-Asharee – radiAllahu’ anhu, a spus: „O, trimis al lui ALLAH, care dintre musulmani sunt cei mai buni? Trimisul lui ALLAH a raspuns: „Aceia care nu ii ranesc pe musulmani cu limbile si mainile lor.”
Saheeh al-Bukhari (1/10) si Saheeh al-Muslim (1/64)

Sahl ibn Sa’ad – radiAllahu’ anhu , a spus ca trimisul lui ALLAH (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus:
„Aceluia care garanteaza ceea ce este intre buzele si picioarele lui ii garantez paradisul.”
Saheeh al-Bukhari (8/481).
Relatari similare se pot gasi in Muwatta- Imam Malik (56/11) si Sunan at-Tirmidhi.

Cand companionul profetului , Mu’adh ibn Jabal – radiAllahu’ anhu l-a intrebat pe profet sallALLAHU ‘alaihi wa sallam in legatura cu ceea ce il va face sa intre in paradis si il va salva de foc, el sallALLAHU ‘alaihi wa, i-a spus despre stalpii islamului , despre rugaciunea de noapte (qyam) si despre Jihad. Apoi profetul a spus:
„Sa nu iti spun despre ceva care te salveaza peste toate acestea?” apoi el i-a spus sa-si tina limba si sa se antreneze in a se abtine de la aceasta.
Mu’adh – radiAllahu’ anhu a intrebat:
„O trimis al lui ALLAH, vom fi noi judecati pentru ceea ce am spus cu ea?”
Apoi trimisul lui ALLAH (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a spus:
„Mu`adh, este in afara de ea altcineva responsabil de faptul ca oamenii vor fi tarati in focul iadului pe fetele lor?”
Sunan at-Tirmidhi and Riyaadh as-Saaliheen (2/1522)
Sursa: rasarit.com

Source Link

Views: 8

0Shares

Drepturi individuale prescrise de slam

  A. A. Mawdudi   Este un adevăr de necontestat faptul că omul constituie cel mai crud şi cel mai nedrept duşman al său personal. La prima vedere acest lucru s-ar părea ceva incredibil. Cum de este posibil ca omul să fie nedrept faţă de el însuşi, mai ales că o sumedenie de exemple arată […]

0Shares

A. A. Mawdudi

Este un adevăr de necontestat faptul că omul constituie cel mai crud şi cel mai nedrept duşman al său personal. La prima vedere acest lucru s-ar părea ceva incredibil. Cum de este posibil ca omul să fie nedrept faţă de el însuşi, mai ales că o sumedenie de exemple arată că el se iubeşte mult pe sine. Cum de poate fi propriul său duşman? Apar destul de ilogice aceste afirmaţii, dar la o gândire mai aprofundată ne dăm seama că lucrurile, din păcate, stau aşa.
Partea cea mai slabă a omului este că el nu poate rezista, întotdeauna, unor tentaţii, devenind victima acestora, cu toate consecinţele ce decurg din această situaţie. Sunt oameni care sunt cuprinşi de patima băuturii. Aceştia după ce consumă băuturi alcoolice îşi pierd judecata şi echilibrul. Cei care sunt cuprinşi de acest viciu nu mai ţin cont de nimic, mergând până la distrugerea lor biologică. Există oameni care, consumând alimente în cantităţi exagerate, îşi periclitează propria sănătate. Unii oameni sunt sclavii propriei lor pasiuni sexuale, din care se degradează în ultimul hal.
În acelaşi timp mai există un soi de oameni care sacrifică totul în numele aşa-zise înălţări spirituale. Ei neglijează, în întregime, cerinţele lor fizice, ţin sub control strict pasiunile, îşi leapadă îmbrăcămintea, îşi abandonează casa şi familia, refugiindu-se în munţi, în păduri. Aceştia sunt animaţi de convingerea că lumea nu are niciun sens pentru ei şi nutresc un sentiment de degust faţă de orice este pământesc.
Aceste exemple reprezintă dovezi, de necontestat, ale slăbiciunii umane, care de cele mai multe ori îi conduc la distrugerea personală. Asemenea dovezi de slăbiciune ne este dat să întâlnim la tot pasul.
Islamul propovăduieşte numai şi numai binele şi prosperitatea omului. Scopul lui este de a stabili un echilibru şi o stabilitatea în viaţă. Tocmai de aceea este necesar să arătăm că Șari’ah are un rol aparte în modelarea sufletului fiecărui musulman.
Șari’ah interzice cu desăvârşire orice lucru care prejudiciază grav existenţa fizică, intelectuală şi morală a omului. Se consideră haram (spurcat, nepermis) consumarea sâgelui, băuturile alcoolice, cărnii de porc, cărnii animalelor de pradă otrăvitoare şi murdare şi de asemenea consumarea mortăciunilor, întrucât toate acestea au efecte nocive asupra stării fizice intelectuale, morale şi spirituale ale omului. Interzicând consumarea tuturor acestora, islamul îndeamnă, în acelaşi timp oamenii să consume alimente şi băuturi curate, salubre şi folositoare.
Islamul interzice goliciunea şi îndeamnă oamenii să se îmbrace decent. Condamnă lenevia şi viaţa fără muncă, propovăduind necesitatea de a munci pentru asigurarea celor trebuincioase traiului.
Islamul nu îndeamnă nici la înăbuşirea pornirilor, dorinţelor sexuale. Cere doar ca aceste porniri să se afle tot timpul sub control, subliniind în acest sens importanţa căsniciei.
Islamul interzice cu desăvârşire înrădirile morale şi intelectuale pe care şi le impune omul singur. Permite, chiar porunceşte ca fiecare om să se bucure de binefacerile vieţii, îndemnându-l să lupte pe căi cinstite, să dobândească o viaţă cât mai plăcută.
Nu e neapărat nevoie să părăseşti această lume pentru înălţarea spirituală, puritatea morală, apropierea de Allah, se realizează aici, pe pământ şi de aceea el trebuie să trăiască, supunându-se legilor Lui. Calea izbăvirii nu se află în afara greutăţilor vieţii, ci se află în miezul acestor greutăţi şi în modul cum noi ne achităm de datoriile noastre faţă de Allah.
Islamul interzice cu desăvârşire sinuciderea şi îi înştiinţează pe oameni că viaţa lor aparţine lui Allah. Viaţa este darul dat de către bunul Allah oamenilor, pentru ca ei să se bucure de ea o perioadă de timp determinată. Ea nu ne-a fost dată pentru ca noi s-o prăpădim fără niciun rost.

sursa: Liga Islamica si Culturala din Romania

Source Link

Views: 2

0Shares