Notice: Function wp_get_inline_script_tag was called incorrectly. Unable to set inline script data. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.0.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6170

Incercarile la care l-a supus mama lui pe Musab ibn Umayr

Incercarile la care l-a supus mama lui pe Musab ibn Umayr   Mama lui Mus’ab ibn Umayr a fost Khunaas Bint Maalik, personalitate puternică ce inspira teamă în jurul ei. Când Mus’ab a devenit musulman, s-a temut de reacţia mamei sale şi a decis să păstreze secretul convertirii sale câtă vreme voia Allah. Dacă Mekka […]

0Shares

Incercarile la care l-a supus mama lui pe Musab ibn Umayr

 

Mama lui Mus’ab ibn Umayr a fost Khunaas Bint Maalik, personalitate puternică ce inspira teamă în jurul ei. Când Mus’ab a devenit musulman, s-a temut de reacţia mamei sale şi a decis să păstreze secretul convertirii sale câtă vreme voia Allah. Dacă Mekka cu toţi idolii, nobilii şi deşerturile sale l-ar fi provocat, el i-ar fi înfruntat. Dar o dispută cu mama sa nu era binevenită. A continuat să frecventeze Daar Al-Arkam şi să ia lecţii de la Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Era mulţumit cu credinţa sa şi a evitat furia mamei sale care nu avea cunoştinţă despre aderarea sa la Islam.

 

Mekka nu păstra niciun secret la acea vreme din moment ce ochii şi urechile celor din Quraish erau peste tot, extrem de vigilenţi şi verificând fiecare urmă de paşi pe nisipurile sale fierbinţi. Odată, ’Uthman Ibn Talhah l-a văzut intrând în casa lui Al-Arqam, apoi l-a văzut pentru a doua oară rugându-se asemeni lui Muhammad. Imediat a fugit să-i ducă vestea mamei lui Mus’ab care a rămas uluită.

 

Mus’ab a stat în faţa mamei sale, a oamenilor şi a nobililor din Mekka adunaţi în jurul său şi le-a spus adevărul, recitând Coranul prin care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a purificat inimile, umplându-le cu cinste, înţelepciune, dreptate şi evlavie.

 

Mama sa a încercat să-l lovească, însă faţa luminoasă a tânărului, care emana măreţie şi inocenţă, pretinzând respect şi exprimând credinţă, i-a oprit mâna. Cuprinsă de sentimente materne, mama sa l-a scutit de bătaie şi durere, deşi stătea în puterea ei să-şi răzbune zeii pe care el îi abandonase. În schimb l-a dus într-un colţ întunecat al casei sale şi l-a închis. A stat întemniţat până a auzit vestea emigrării (hijrah) unora dintre credincioşi în Abisinia. A reuşit să evadeze, inducându-şi în eroare gărzile şi pe mama sa, şi a emigrat.

A stat în Abisinia alături de tovarăşii săi emigranţi, după care s-a întors în Mekka. El a emigrat în Abisinia pentru a doua oară alături de companionii pe care Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a sfătuit să emigreze și care i s-au supus. Indiferent dacă Mus’ab s-a aflat în Abisinia sau în Mekka, el şi-a exprimat credinţa în toate locurile şi în toate timpurile.

 

Mus’ab a înţeles că viaţa sa a devenit îndeajuns de bună pentru a fi oferită ca sacrificiu marelui Creator. Într-o zi s-a apropiat de un grup de musulmani care stăteau în jurul Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Când l-au văzut, aceştia şi-au plecat capetele şi au lăcrimat observându-i veşmintele uzate. Ei erau obişnuiţi cu înfăţişarea sa de dinaintea convertirii la Islam, când hainele sale erau precum grădinile cu flori, elegante şi parfumate.

 

Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a văzut cu ochii înţelepciunii, recunoscător şi iubitor, iar buzele sale au zâmbit cu graţie, spunând: „L-am văzut pe Mus’ab aici şi nu a existat în Mekka tânăr mai răsfăţat de către părinţii săi decât el. Dar el a abandonat toate acestea de dragul lui Allah şi al Profetului Său!”

 

Mama sa l-a privat de tot luxul cu care fusese copleşit înainte, atunci când nu l-a putut întoarce la religia ei. A refuzat să-i lase pe cei care şi-au abandonat zeii să consume din alimentele ei, chiar dacă era vorba despre fiul său. Ultima sa legătură cu el a fost atunci când a încercat să-l întemniţeze pentru a doua oară, după întoarcerea lui din Abisinia. El a jurat că-i va ucide pe toţi cei care o vor ajuta să-l înlănţuiască. Ea a înţeles hotărârea lui şi a decis să-l lase liber, luându-şi adio de la el plângând.

 

deserts palm.ngsversion.1478272215144 Incercarile la care l-a supus mama lui pe Musab ibn UmayrMomentul plecării a însemnat statornicia în necredinţă a mamei sale şi întărirea în credinţă a fiului său. Când i-a spus, alungându-l din casa ei: „Pleacă! Eu nu mai sunt mama ta.”, el s-a apropiat de ea şi i-a zis: „O, mamă, inima mea îţi este alături, te rog mărturiseşte faptul că nu există alt Dumnezeu în afară de Allah şi că Muhammad este servitorul şi Profetul Său.” Ea i-a răspuns furioasă: „Pe stele, nu voi adera niciodată la religia ta, nu-mi voi degrada statutul şi nici nu-mi voi schimba sentimentele!”

 

Astfel, Mus’ab a părăsit luxul în care trăise. S-a mulţumit cu o viaţă grea pe care nu o cunoscuse înainte, purtând cele mai aspre haine, mâncând într-o zi şi înfometându-se în următoarea. Acest suflet, care era cuprins de cea mai puternică credinţă împodobită cu lumina lui Allah, l-a transformat într-un bărbat care a impresionat şi alte suflete deosebite.

Source Link

Views: 5

0Shares

Realizatorul filmului Fitna in orasul Profetului

      Un fost activist inversunat impotriva Islamului care a dobandit notorietate in urma producerii filmului Fitna, un film in care Profetul Muhammed este portretizat in mod defaimator, eronat, s-a convertit la Islam, iar cu doi ani in urma si-a gasit pacea si linistea sufleteasca in timpul implinirii pelerinajului – Hajj. Arnoud Van Doorn, […]

0Shares

Un fost activist inversunat impotriva Islamului care a dobandit notorietate in urma producerii filmului Fitna, un film in care Profetul Muhammed este portretizat in mod defaimator, eronat, s-a convertit la Islam, iar cu doi ani in urma si-a gasit pacea si linistea sufleteasca in timpul implinirii pelerinajului – Hajj.

Arnoud Van Doorn, fost membru al Partidului Olandez al Libertatii PVV, partid cu ideologie de extrema dreapta, condus de Geert Wilders, s-a convertit la Islam in urma cu un an, dupa ce fusese initiatorul campaniilor anti-islamice timp de multi ani la rand. Van Doorn regreta  acum enorm ca a participat la producerea filmului care incita la ura, film numit Fitna si afirma ca a intentionat sa mearga pe meleagurile sfinte pentru a isi sterge pacatele. “M-am regasit printre aceste inimi pline cu credinta. Sper ca lacrimile mele varsate cu cainta, cu regret, sa spele toate pacatele mele.” , afirma Van Doorn. El spune ca simte ca are  o datorie si ca va produce un nou film care va infatisa adevarata esenta a Islamului si personalitatea adevarata a Profetului Muhammad (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!).

Van Doorn descrie acum filmul Fitna drept total eronat si recunoaste ca au fost introduse numeroase informatii incorecte menite sa perpetueze preconceptii bazate pe ura impotriva islamului, informatii ce nu au  nicio baza adevarata in ceea ce privea Islamul sau profetul sau cel nobil. Van Doorn marturiseste ca odata ajuns pe taramurile sfinte, el a inceput sa traiasca cele mai bune zile din viata sa si spera sa se intoarca in Medina  dupa terminarea ritualurilor de Hajj si sa poata petrece mai mult timp in orasul Profetului s.a.s.

“M-am simtit atat de rusinat in fata mormantului Profetului… M-am gandit la gresala enorma pe care am facut-o prin realizarea acelui film profanator. Sper ca Allah ma va ierta si imi va accepta cainta.”, spune el. Van Doorn afirma ca a citit foarte mult despre Islam si ca regreta ostlitatea sa din trecut fata de religia aceasta mareata.

_________________________

Sursa: HA/IINA , Iqraa.com , new-muslims.info

Source Link

Views: 3

0Shares

Abentofal

  ’Abū-Bakr bin Tufayl al-Qaysi (care a trait intre 1105 si 1185), cunoscut în latina medievală sub numele de Abentofal sau Abubacer, este unul din marii gânditori arabi andaluzi.   Ibn Tufayl s-a născut la Wadi-’Aș (Cadiz), în provincia Granada din Andaluzia, în jurul anului 1105. Studiază medicina, matematica, filosofia, astronomia, precum și limba și […]

0Shares

 

’Abū-Bakr bin Tufayl al-Qaysi (care a trait intre 1105 si 1185), cunoscut în latina medievală sub numele de Abentofal sau Abubacer, este unul din marii gânditori arabi andaluzi.
 
invatat musulmanIbn Tufayl s-a născut la Wadi-’Aș (Cadiz), în provincia Granada din Andaluzia, în jurul anului 1105. Studiază medicina, matematica, filosofia, astronomia, precum și limba și literatura arabă. Este menționat de contemporanii săi mai ales ca medic, filosof și poet. Pentru o vreme lucrează ca medic în Granada, după care devine sfetnic al guvernatorului acestei provincii. Se mută, apoi, la Marrakech unde devine vizir și medic al celui de-al doilea suveran din dinastia almohazilor, ’Abū -Ya‘qūb Yūsuf (1163-1184). În 1182, îi oferă locul său de medic de curte, discipolului său Ibn Rușd (Averroes). Moare în 1185.
 
Opera lui Ibn Tufayl s-a pierdut în cea mai mare parte. Se spune că ar fi scris poeme ce însumează circa șapte mii de versuri, de asemenea, un tratat despre suflet Risalat fi al-nafs (Epistolă despre suflet), precum și un tratat de medicină Rajaz fi at-tibb (Rajaz în medicină). Singura carte rămasă de la Ibn Tufayl este Hayy bin Yaqzan ‘aw min ‘asrar al-hikma al-mașriqiyya (Hayy bin Yaqzan sau despre tainele înțelepciunii răsăritene), considerată a fi una dintre cele mai desăvârșite piese de literatură arabă, deopotrivă, operă beletristică și operă mistico-filosofică.
Hayy bin Yaqzan (Cel viu fiul Celui treaz) este povestea unui om care crește singur, pe o insulă pustie, din fragedă pruncie până la adânci bătrâneți. Hayy bin Yaqzan începe cunoașterea lumii de la stadiul de beznă. Încetul cu încetul, el descoperă diversele laturi ale acestei lumi, ajungând să înțeleagă manifestările diferite ale materiei în cele trei regnuri, mineral, vegetal și animal. Datorită hazardului, Hayy bin Yaqzan își dă seama de existența sufletului, atunci când mama lui adoptivă, gazela, moare, iar trupul ei inert îl duce cu gândul că ceva trebuia să fi animat acel trup. Încet, pornind de la această descoperire, și întrebându-se asupra rostului acestei lumii, intuiește necesitatea existenței unui Creator pe care îl denumește Al-mawjūd al-wajib al-wujūd (Existentul necesar existenței) și cu care stabilește o legătură spirituală. Ajuns la această ultimă treaptă a evoluției sale spirituale, înțelege că există o legătură calitativă între lucrurile din lumea percepută prin simțuri și cele din lumea care nu poate fi percepută senzorial. Calitățile tuturor lucrurilor din lumea perceptibilă conduc la cunoașterea lucrurilor din lumea imperceptibilă și vice-versa. Astfel, prin ascensiunea către lumea imperceptibilă, el dobândește știința perceptibilului, după cum prin intuiție asupra perceptibilului, reușește să pătrundă imperceptibilul. Prin reflecțiile sale asupra naturii și stărilor propriei sale ființe, înțelege esența umană, strădania acesteia de a atinge desăvârșirea divină. Intuind teofania universală, realizează că întreaga ființă vine de la Unul, că aceasta îmbracă o formă materială de care apoi se leapădă, întorcându-se iarăși la Unul, Existentul necesar existenței.
Ibn Tufayl nu a influențat numai gândirea arabă islamică, fie direct prin opera sa, fie indirect prin discipolul său Averroes, ci și gândirea altora. Un exemplu în acest sens este marele erudit iudeu andaluz, Maimonide (Moșe ben Maimon, 1134-1204), care în lucrarea More nebuchim (Călăuza celor rătăciți) care face dese referiri la această operă a lui Ibn Tufayl. Hayy bin Yaqzan este citat în în operele lui Albert cel Mare (Albertus Magus) (1207-1280) și în lucrarea Contra Gentiles a lui Toma de Aquino (1225-1274) .
 
Reflexe ale lucrării Hayy bin Yaqzan – care circula în diverse versiuni latine – se regăsesc la filosoful francez, René Descartes (1596-1650), cu precădere în cunoscuta sa teorie cu privire la conștiința de sine a eului (Cogito ergo sum).
 
De asemenea, filosoful Baruch Spinoza (1632-1677) este influențat de Hayy bin Yaqzan în Capitolul V din Etica – De potentia intellectus, seu de libertate humana – unde apar o serie de ideii deja enunțate de Ibn Tufayl cum ar fi aceea că Dumnezeu este substanța universală și că toate lucrurile existente nu ar fi altceva decât manifestări ale acesteia.
 
De asemenea, un alt mare filosof, reprezentantul cel mai de seamă al Iluminismului german, Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), și-a exprimat admirația față de Hayy bin Yaqzan, căruia i-a acordat un interes deosebit.
 
Nu numai partea spirituală a acestei opere a fost fructificată de a lungul vremii în diverse culturi, ci și partea materială, lumească, care a fost sursa de sursa de inspirație pentru celebrul roman de aventuri a lui Daniel Defoe, Robinson Crusoe (1719) și a operei lui Rudyard Kipling, Cartea Junglei.
Source Link

Views: 4

0Shares