De ce a creat Dumnezeu omenirea?

De ce a creat Dumnezeu omenirea?   Din perspectiva omenirii, întrebarea „De ce a creat Dumnezeu omul?” implică „Cu ce scop a fost creat omul?”. În revelaţia finală, acestei întrebări i se răspunde fără ambiguitate. Oamenii sunt mai întâi informaţi de către Dumnezeu că fiecare fiinţă umană este născută fiind conştientă de existența lui Dumnezeu. […]

De ce a creat Dumnezeu omenirea?

 

48877447 ml De ce a creat Dumnezeu omenirea?Din perspectiva omenirii, întrebarea „De ce a creat Dumnezeu omul?” implică „Cu ce scop a fost creat omul?”. În revelaţia finală, acestei întrebări i se răspunde fără ambiguitate. Oamenii sunt mai întâi informaţi de către Dumnezeu că fiecare fiinţă umană este născută fiind conştientă de existența lui Dumnezeu. În capitolul Al-ʻA’raf, Dumnezeu a spus:

„Şi când Domnul tău a scos urmaşi din fiii lui Adam, din coastele lor, şi le-a cerut să mărturisească ei înşişi, [zicându-le]: «Nu sunt Eu Domnul vostru?», au răspuns ei: «Ba da, facem mărturie!», pentru ca voi să nu spuneţi în Ziua Învierii: «Noi am fost fără grijă de aceasta!» sau să nu spuneţi: «Părinţii noştri au fost politeişti mai înainte, iar noi suntem urmaşi după ei. Vrei Tu să ne pierzi pentru ceea ce au făcut cei mincinoşi?»” (Coran 7: 172-173).

Profetul a explicat că, atunci când Allah l-a creat pe Adam, acesta a făcut un legământ, într-un loc numit Na’maan, în a noua zi a celei de-a douăsprezecea luni. Apoi El a desprins de la Adam toţi descendenţii care urmau a se naşte până la sfârşitul lumii, generaţie după generaţie şi i-a împrăștiat dinaintea Lui pentru a depune un jurământ şi din partea lui. Le-a vorbit, faţă în faţă, făcându-i martori ai faptului că El era Domnul lor. În consecinţă, fiecare fiinţă umană este responsabilă pentru credinţa în Dumnezeu, credință imprimată în fiecare suflet. Conform acestei credinţe înnăscute, Allah a definit scopul creării omenirii în capitolul Adh-Dhariyat:

„Eu nu i-am creat pe ginni şi oameni decât pentru ca ei să Mă adore.” (Coran 51: 56).

Aşadar scopul esenţial pentru care a fost creată omenirea este adorarea lui Dumnezeu. Oricum, Preaînaltul nu are nevoie de adorare din partea oamenilor. El nu a creat fiinţele umane dintr-o nevoie a Lui. Dacă un singur om nu L-ar adora pe El, aceasta nu I-ar diminua gloria în niciun fel şi dacă toată omenirea L-ar adora, aceasta nu I-ar amplifica gloria. Dumnezeu este perfect. El singur există fără a-I fi ceva necesar. Toate fiinţele create au necesităţi. În consecinţă, omenirea este aceea care are nevoie să-L adore pe Dumnezeu.

Source Link

Views: 7

Semnificaţia adorării

Semnificaţia adorării   Pentru a înţelege de ce fiinţele umane au nevoie să-L adore pe Dumnezeu, individul trebuie să priceapă ce se înţelege prin termenul „adorare”. Termenul „adorare” înseamnă „onorare”. În consecinţă, adorarea este definită ca „practicarea actelor de devotament în onoarea unei zeităţi”. Potrivit acestei semnificaţii, omul trebuie să-şi manifeste mulţumirea faţă de Dumnezeu […]

Semnificaţia adorării

 

univers Semnificaţia adorăriiPentru a înţelege de ce fiinţele umane au nevoie să-L adore pe Dumnezeu, individul trebuie să priceapă ce se înţelege prin termenul „adorare”. Termenul „adorare” înseamnă „onorare”. În consecinţă, adorarea este definită ca „practicarea actelor de devotament în onoarea unei zeităţi”. Potrivit acestei semnificaţii, omul trebuie să-şi manifeste mulţumirea faţă de Dumnezeu prin glorificarea Lui. În capitolul An-Nasr al revelaţiei finale, Allah spune:

„Atunci slăveşte-L cu laudă pe Domnul tău…” (Coran 110: 3).

În glorificarea lui Dumnezeu, omul alege să fie în armonie cu restul creaţiei care în mod natural Îşi glorifică Creatorul. Allah face referire la acest fenomen în multe capitole din Coran. Spre exemplu, în capitolul Al-ʻIsraʼ, Allah afirmă:

,,Îl preamăresc cele şapte ceruri şi pământul şi cei care se află în ele şi nu este nimic care să nu-L preamărească şi să nu-I aducă laude, însă voi nu pricepeţi preamărirea lor.” (Coran 17: 44).

În arabă, limba revelaţiei finale, adorarea este numită ’ibaadah, cuvânt înrudit cu substantivul ’abd care înseamnă „ sclav”. Un sclav este o persoană de la care se aşteaptă să facă orice stăpânul ei doreşte. În consecinţă, adorarea, potrivit revelaţiei finale, înseamnă „supunere în faţa voinţei lui Dumnezeu”.

Aceasta a fost esenţa mesajului tuturor profeţilor trimişi de către Dumnezeu omenirii. Spre exemplu, această înţelegere a adorării a fost exprimată de către profetul Iisus în Scripturi, potrivit lui Matei 7: 21: „Niciunul dintre aceia care mă numesc «Domn» nu va intra în Împărăţia lui Dumnezeu, ci doar acela care împlineşte voia Tatălui meu din ceruri.” Este de reţinut faptul că „voia” din acest citat înseamnă „ceea ce Dumnezeu vrea ca oamenii să facă”, pentru că nimic nu se materializează fără voia lui Dumnezeu. „Voia lui Dumnezeu este conţinută în legile divine revelate pe care profeţii le-au propovăduit adepţilor lor. În consecinţă, supunerea faţă de legea divină este fundamentul adorării. În acest sens, glorificarea devine adorare atunci când oamenii aleg să se supună legilor lui Dumnezeu.

Source Link

Views: 6

Fulgerul

Fulgerul Adnan Ash-Shareef   “ŞI PRINTRE SEMNELE LUI ESTE [ACELA]  CĂ EL VĂ ARATĂ VOUĂ FULGERUL, CU TEAMĂ [DE TRĂSNET] ŞI CU NĂDEJDE [ÎN PLOAIE]“ Gheaţa sau grindina dă naştere fulgerului: fulgerul apare în norii cumulus încărcaţi cu electricitate negativă, în structurile lor superioare  şi cu electricitate pozitivă, în structurile lor inferioare   sau între baza […]

Fulgerul

Adnan Ash-Shareef

 

“ŞI PRINTRE SEMNELE LUI ESTE [ACELA]  CĂ EL VĂ ARATĂ VOUĂ FULGERUL, CU TEAMĂ [DE TRĂSNET] ŞI CU NĂDEJDE [ÎN PLOAIE]“

1224193186_0Gheaţa sau grindina dă naştere fulgerului: fulgerul apare în norii cumulus încărcaţi cu electricitate negativă, în structurile lor superioare  şi cu electricitate pozitivă, în structurile lor inferioare   sau între baza norilor  şi pământul încărcat cu energie electrică pozitivă, cunoscut fiind faptul că forţa de izolare a aerului dintre cei doi poli ai pământului  şi nori nu poate fi învinsă decât de o energie electrică uriaşă, egală cu o sută de milioane de volţi. Atunci se produce scânteia electrică numită fulger, a cărui vitezăatinge 100. 000 de kilometri pe secundă, adică a treia parte din viteza luminii.

Ştiinţa a descoperit cu numai câţiva ani în urmă  că boabele de grindină încărcate cu energie electrică pozitivă din straturile superioare ale norilor cumulus  şi boabele de grindină încărcate cu energie electrică negativă existente în straturile inferioare ale aceloraşi nori reprezintă cauza fulgerului, fie că el se produce în interiorul norilor, fie că se produce între nori  şi pământ.  Meteorologii afirmă  că nu există fulger fără grindină.  Iată confirmarea miracolului ştiinţific din cuvintele lui  Allah  Preaînaltul:”Şi El face să coboare din cer, din munţii Lui, grindină (norii cumulus seamănă cu nişte munţi şi nu sunt formaţi numai din grindină, ci în ei se găsesc boabe  de grindină şi boabe de apă) şi loveşte cu ea pe cine voieşte El şi o îndepărtează de la cine voieşte El.  Iar scăpărarea fulgerului ei (pronumele “ei” care urmează după cuvântul “fulgerului” se referă la grindină ) aproape că răpeşte vederea” (An-Nur: 43).

Savanţii apreciază forţa luminii rezultate din fulger la cincizeci de milioane de waţi  şi că unda electromagnetică rezultată din fulger  poate să bruieze  sau să scoată din funcţiune aparatura electronică şi reţelele electrice pe o rază de o jumătate de kilometru în jurul locului fulgerului.  În timpul fulgerului, într-un interval de timp ce nu depăşeşte o milionime de secundă, reţelele electrice sunt expuse unei creşteri a tensiunii electrice care depăşeşte o sută de volţi.

Statisticile estimează numărul morţilor din Statele Unite ca rezultat al trăsnetelor ce însoţesc fulgerul la 200 de persoane anual.   Pentru o milionime de secundă, temperatura locului în care se produce fulgerul se ridică la 27.  000 de grade Celsius, ceea ce echivalează cu de cinci ori temperatura de pe suprafaţa soarelui.   Conform calculelor, în fiecare secundă se produc pe pământ o sută de fulgere, ceea ce echivalează cu patru miliarde kilowaţi de energie.

 

 

sursa: Revista franceză „Știința și viața”, martie 1991

Source Link

Views: 1