Posturile voluntare ale femeilor

   Muhammad Ali Al-Hashimi Adevărata femeie musulmană împlineşte de asemenea posturile opţionale în alte perioade decât în luna Ramadan, dacă nu este prea greu pentru ea să facă acest lucru. Astfel, ea posteşte în ziua ’Arafa, în ziua ’Aşura68 şi în cea de-a noua zi a lunii Muharram, deoarece postul în aceste zile, dar şi […]

 Muhammad Ali Al-Hashimi

Adevărata femeie musulmană împlineşte de asemenea posturile opţionale în alte perioade decât în luna Ramadan, dacă nu este prea greu pentru ea să facă acest lucru. Astfel, ea posteşte în ziua ’Arafa, în ziua ’Aşura68 şi în cea de-a noua zi a lunii Muharram, deoarece postul în aceste zile, dar şi în altele, reprezintă una dintre faptele bune care ne pot izbăvi de păcate, aşa cum ne-a spus Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască!

Abu Qatada – Pacea fie asupra sa! – a zis: „Trimisul lui Allah a fost întrebat despre postul din ziua ’Arafa şi el a zis: «Este o izbăvire pentru păcatele anului care a trecut şi pentru ale celui prezent.»”

Ibn ’Abbas a zis că Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a postit în ziua ’Aşura şi le-a poruncit celorlalţi să postească şi ei în această zi.

Abu Qatada – Pacea fie asupra sa! – a zis că Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a fost întrebat despre postul din ziua ’Aşura şi el a zis: „Este o izbăvire a păcatelor din anul care a trecut.”

Ibn ’Abbas a povestit că Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a zis: „Dacă voi trăi şi la anul, voi posti în cea de-a noua zi (a lunii Muharram).”

Este de asemenea bine să se ţină post şase zile în luna Şawual, aşa cum a spus Profetul: „Pentru cel care a ţinut post în luna Ramadan, apoi l-a continuat cu şase zile [de post] în Şawual va fi precum a postit pentru un an întreg.”

Este de asemenea recomandat să se ţină post timp de trei zile în fiecare lună, conform spuselor lui Abu Huraira: „Cel mai drag prieten al meu (adică Profetul) m-a povăţuit să fac trei lucruri: să postesc trei zile în fiecare lună, să fac două rak’a la rugăciunea duha şi să nu mă culc niciodată până ce nu am făcut uitr.”

Abu Ad-Darda’ – Pacea fie asupra sa! – a zis: „Dragul meu prieten (adică Profetul) m-a povăţuit să fac trei lucruri la care n-am să renunţ niciodată cât voi trăi: să postesc trei zile în fiecare lună, să fac rugăciunea duha şi să nu dorm până nu am făcut uitr.”

’Abdullah ibn ’Amr Al-’Aas – Pacea fie asupra sa! – a spus că Trimisul lui Allah – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a zis: „Postul timp de trei zile în fiecare lună este precum postul pentru o viaţă întreagă.”

Unele relatări descriu aceste zile ca fiind a treisprezecea, a paisprezecea şi a cincisprezecea zi a fiecărei luni, care sunt numite „zilele albe” (al-aiiam al-bid); alte relatări afirmă că Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – obişnuia să ţină post trei zile, fără a le preciza, în fiecare lună.

Mu’adha Al-’Adawiia a zis: „Am întrebat-o pe A’işa: «Trimisul lui Allah obişnuia să ţină post trei zile în fiecare lună?» Ea a zis: «Da.» Am întrebat-o: «În ce perioadă a lunii obişnuia să postească?» Ea a zis: «Pentru el nu conta în care perioadă a lunii ţinea post.»”

sursa: Liga Islamică și Culturală din România

Source Link

Views: 4

Rugăciunea împlinită corect

   Muhammad Ali Al-Hashimi Adevărata femeie musulmană încearcă din greu să împlinească rugăciunile corect, cu o profundă concentrare şi precizie a mişcărilor fizice. În timp ce recită, ea se gândeşte la sensurile versetelor şi la cuvintele de slavă şi laudă pe care le rosteşte. Sufletul ei este pătruns de teama de Allah, de mulţumirea faţă […]

 Muhammad Ali Al-Hashimi

Adevărata femeie musulmană încearcă din greu să împlinească rugăciunile corect, cu o profundă concentrare şi precizie a mişcărilor fizice. În timp ce recită, ea se gândeşte la sensurile versetelor şi la cuvintele de slavă şi laudă pe care le rosteşte. Sufletul ei este pătruns de teama de Allah, de mulţumirea faţă de Allah şi de adevărata laudă pe care o aduce lui Allah. Dacă se întâmplă ca, în timpul rugăciunii, Satana (Şeitan) să-i şoptească vreun lucru care să-i abată atenţia de la rugăciune, ea, pentru a-l alunga, se concentrează asupra versetelor din Coran pe care le recită şi asupra cuvintelor de laudă pe care le rosteşte.

După ce a terminat rugăciunea, femeia musulmană nu se grăbeşte să ajungă din nou la gospodăria ei şi la treburile casnice. Mai degrabă, aşa cum obişnuia să facă Profetul, ea cere iertarea lui Allah, spunând de trei ori: „Astaghfirullah!” [Cer iertarea lui Allah!] şi repetă ruga: „Allahumme antas-salaam ua minka as-salaam, tabaarakta yaa dha’l-jalaali ual-ikraam!” [O, Allah, Tu eşti Pacea şi de la Tine vine pacea, Binecuvântat eşti Tu, o, Domn al Măreţiei şi al Cinstei!] Apoi repetă pomenirile şi rugile pe care se ştie că le recita Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – după ce termina de făcut rugăciunea. Există multe astfel de pomeniri  (adhkaar53), una dintre cele mai importante este să se repete de treizeci şi trei de ori „Subhan Allah”; de treizeci şi trei de ori „La ilahe ill-Allah”; de treizeci şi trei de ori „Allahu Akbar” şi apoi, ca să fie o sută: „La illahe ill-Allah uahdehu laa şerike lahu, lehul-mulku lahul-hamd, ue huua ’ala kulli şai’in qadiir.”

Potrivit unui hadis sahih (relatare autentică), Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a zis: „Cel care îl laudă pe Allah (spune: „Subhan Allah”) de treizeci şi trei de ori după fiecare rugăciune, îl slăveşte pe Allah (spune: „Al-Hamdu lillah”) de treizeci şi trei de ori şi îl preamăreşte pe Allah (spune: „Allahu Akbar”) de treizeci şi trei de ori, toate adunate ajung la nouăzeci şi nouă, apoi împlineşte în încheiere o sută, spunând: „La illahe ill-Allah uahdehu laa şerike lahu, lehul-mulku lahul-hamd, ue huua ’ala kulli şei-in qadiir” [Nu există altă divinitate în afară de Allah Unicul, care nu are pe nimeni egal, a Lui este Împărăţia şi Slava şi El este mai presus de toate Atotputernic!], păcatele acestuia vor fi iertate, chiar dacă acestea erau precum spuma mării.”

Apoi ea se întoarce cu smerenie la Allah şi Îi cere să îndrepte toate treburile ei în această viaţă şi în cea ce va să vină, să o binecuvânteze şi să o călăuzească în toate lucrurile.

Astfel, femeia musulmană termină de făcut rugăciunea cu inima şi mintea curate şi învigorate cu o doză de energie spirituală, care o va ajuta să facă faţă poverilor vieţii de zi cu zi, ştiind că se află sub paza lui Allah. Ea nu va intra în panică dacă i se va întâmpla un lucru rău şi nici nu va deveni lacomă dacă are parte de lucruri bune. Aceasta este starea femeilor cu dreaptă credinţă care se roagă şi au teamă de Allah:

Omul a fost făcut nestatornic; / Când are parte de rău, el este abătut / Iar când are parte de bine, el este zgârcit, / Afară de cei care fac Rugăciunea, / Care sunt stăruitori în Rugăciunea lor, / Din a căror avere este un drept hotărât, / Pentru cerşetor şi pentru cel lipsit.  [Coran 70:19-25]

sursa: islam.ro

Source Link

Views: 0

Preamărirea Puterii lui Allah

  În toate situaţiile prin care trec credincioşii, ei sunt martorii înţelepciunii, cunoaşterii şi ai măreţiei lui Allah, prosternându-I-se Lui cu supunere. Această iubire sinceră, respectul şi supunerea se reflectă în limbaj, ca de altfel în întreaga lor viaţă. Credincioşii sunt conştienţi că Allah nu are nevoie de nimic şi că toate creaturile depind de […]

 

În toate situaţiile prin care trec credincioşii, ei sunt martorii înţelepciunii, cunoaşterii şi ai măreţiei lui Allah, prosternându-I-se Lui cu supunere. Această iubire sinceră, respectul şi supunerea se reflectă în limbaj, ca de altfel în întreaga lor viaţă. Credincioşii sunt conştienţi că Allah nu are nevoie de nimic şi că toate creaturile depind de El. Deoarece au înţeles măreţia şi puterea lui Allah, ei sunt de asemenea conştienţi de propria lor slăbiciune. Ei ştiu că nu pot face nimic fără permisiunea lui Allah. În esenţă, indiferent cât de virtuoşi sunt, ei nu dau frâu liber sentimentelor de superioritate şi vanitate. Sunt permanent conştienţi de limitele şi de dependenţa lor faţă de Allah; când fac referire la orice succes obţinut, pun în practică cunoaşterea rezultată din învăţăturile lui Allah. De asemenea, atunci când primesc laude, rămân umili, ştiind că acestea se datorează înţelepciunii supreme a lui Dumnezeu. Limbajul celor capabili să aprecieze cu adevărat gloria lui Allah include cuvinte care preamăresc inteligenţa, cunoaşterea, măreţia şi puterea Sa. Inimile lor sunt devotate lui Allah în orice moment al vieţii lor; indiferent unde merg, indiferent ce văd sau aud, ei recunosc semnele puterii lui Allah în toate şi îşi exprimă sincer încântarea pe care o simt. Aşa cum spune Coranul, inimile credincioşilor sunt tot timpul cu Allah, indiferent de activitatea pe care o au, reflectând asupra măreţiei lui Allah, preamărindu-L:

Care Îl pomenesc pe Allah, stând [în picioare], şezând [jos] sau pe o parte şi cugetă la facerea cerurilor şi a pământului, [zicând]: «Doamne, n-ai făcut acestea în deşert! Slavă Ţie! Apără-ne pe noi de chinul Focului!» (Sura ’Al ’Imran: 191).

Musulmanii sunt conştienţi de aceasta în orice moment al vieţii lor şi în orice acţiune pe care o iniţiază. Ei ştiu că Allah este Cel Care permite ca hrana lor să fie cultivată în pământul uscat şi apoi aşezată în faţa lor, în cel mai plăcut mod, şi că, de asemenea, El este Cel Care a permis ca ei să fie mulţumiţi de ea. Chiar dacă îi mulţumesc bucătarului, ei ştiu că lui Allah ar trebui să-I mulţumească mai întâi. De asemenea, ei sunt conştienţi că, atunci când o dorinţă li se îndeplineşte pe neaşteptate, nu reprezintă un accident şi Îi mulţumesc lui Allah. Atunci când admiră arhitectura superbă a unei construcţii, vor aprecia artistul, dar nu vor uita că adevăratul artist este, de fapt, Allah. Ei nu îşi atribuie cu mândrie talentul pe care îl manifestă, ci sunt conştienţi de condiţia lor de umili servitori ai lui Allah. În Coran ni se spune că Allah este Cel care merită cu adevărat laudele:

Spune: «Laudă lui Allah, care nu Şi-a luat niciodată un fiu, care nu are părtaş la stăpânire şi nici nu are nevoie de ocrotitor împotriva umilinţei!» Şi slăveşte-L pe El, aducându-I preamărirea cuvenită! (Sura Al-’Isra’: 111).

 

femeiamusulmana.wordpress.com

Source Link

Views: 4