Profetul Muhammad și mediul

      Noutatea cu care a venit Profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) în ceea ce privește protejarea mediului a fost văzută de mulți drept bizară. Termenul de „mediu” și conceptele înrudite cu acesta, precum „ecologia”, „conștientizarea cu privire la mediu” și „sustenabilitatea” sunt invenții ale lumii moderne, termeni care […]

Earth Resting Atop a LeafNoutatea cu care a venit Profetul Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) în ceea ce privește protejarea mediului a fost văzută de mulți drept bizară. Termenul de „mediu” și conceptele înrudite cu acesta, precum „ecologia”, „conștientizarea cu privire la mediu” și „sustenabilitatea” sunt invenții ale lumii moderne, termeni care au fost formulați vis-a-vis de îngrijorările  crescânde față de statutul actual al lumii naturale din jurul nostru.

Totuși, o privire mai atentă asupra vieții Profetului scoate la iveală faptul că el a fost un veritabil „avocat” al  cauzei protejării mediului. Se poate spune că el a fost un „ecologist avant la lettre”, un pionier în domeniul conservării, dezvoltării sustenabile și managementului resurselor, un om care a căutat să păstreze un echilibru armonios între om și natură. Din toate sursele despre faptele și viața sa, aflăm faptul că Profetul a avut un respect profund pentru faună și floră, precum și o legătură aproape viscerală între cele patru elemente: pământul, apa, focul și aerul.

El a fost un puternic susținător al folosirii sustenabile a apei și cultivării pământului, al comportamentului adecvat cu animalele, plantele și păsările. În acest context, modernitatea viziunii Profetului cu privire la mediu și conceptele introduse de cei care l-au urmat sunt în mod deosebit uimitoare pentru noi; anumite pasaje din Tradiția Profetului putând fi confundate cu ușurință cu elemente de discurs contemporan de mediu.

Source Link

Views: 2

Profeţia şi mesajul

Cuvântul arab “profeţie” (nubu’a) derivă de la naba’ care înseamnă “ştire, veste” şi are sensul de ajungere a unei veşti de la Allah, prin intermediul revelaţiei, la acela dintre robii Săi pe care l-a ales pentru aceasta. Cuvântul este o explicaţie, aşadar, relaţia dintre profet şi Allah Preaputernicul constă în revelaţie şi în transmiterea unor ştiri. Mesajul […]

beach-cottage-rain-water-drops-650x433Cuvântul arab “profeţie” (nubu’a) derivă de la naba’ care înseamnă “ştire, veste” şi are sensul de ajungere a unei veşti de la Allah, prin intermediul revelaţiei, la acela dintre robii Săi pe care l-a ales pentru aceasta. Cuvântul este o explicaţie, aşadar, relaţia dintre profet şi Allah Preaputernicul constă în revelaţie şi în transmiterea unor ştiri.

Mesajul (risala) înseamnă împuternicirea de către Allah a unuia dintre robii Săi cu transmiterea unei legi religioase sau a unor anumite rânduieli. Cuvântul este o explicaţie, aşadar, a relaţiei dintre profet şi ceilalţi oameni, este o relaţie de trimitere ca mesager.

Aşadar, mesajul este înfăţişarea unei legături dintre trimis şi lume, în vreme ce profeţia este înfăţişarea unei legături dintre profet şi Allah Preaputernicul şi Preaînaltul.

Primul profet trimis de Allah Preaînaltul şi sprijinit de o revelaţie şi de rânduieli a fost Adam, strămoşul neamului omenesc, iar ultimul profet a fost profetul Muhammed, după care nu a mai existat vreun alt profet.

“Muhammed nu este tată nici unuia dintre bărbaţii voştri, ci el este Trimisul lui Allah şi încheietorul profeţilor, şi Allah este Atoateştiutor” (33 : 40).

Allah Preaînaltul pomeneşte în Cartea Sa numele a douăzeci şi cinci de profeţi trimişi. Dacă dreptcredinciosul musulman este întrebat despre unul dintre cei a căror profeţie este menţionată în Coran, el nu are dreptul să tăgăduiască faptul că el a fost profet. Aceştia sunt: Adam, Idris, Noe, Hud, Salih, Avraam, Lot, Ismail, Isaac, Iacob,

Iusuf, şu’ayb, Iov, Dhu-L-Kifl, Moise, Aaron, Solomon, David, Elia, Eliasar, Iona, Zaharia, Yahya, Isus şi Muhammed – binecuvântarea şi pacea asupra lor toţi! Mai există şi alţi profeţi, la care Coranul nu se referă în amănunţime şi despre care nu se relatează nimic, ci ne vorbeşte despre ei în ansamblu şi se cuvine să credem în ei ca atare, în sensul că Allah a trimis numeroşi profeţi, la fiecare comunitate şi grup de oameni în diverse locuri şi epoci. Allah Preaînaltul a grăit:

“Poveştile câtorva trimişi ţi le-am spus Noi mai înainte, iar poveştile altor trimişi nu ţi le-am spus” (4 : 164).

Calităţile pe care trebuie să le întrunească profeţii:

1. să fie bărbat;

2. să fie demn de încredere, adică să fie sincer şi Allah să-i apere atât manifestările exterioare, cât şi manifestările interioare, de orice amestec în ceea ce este oprit;

3. să fie ferit de căderea în păcat;

4. să fie cu mintea întreagă, exact şi drept.

 sursa: islam.ro

Source Link

Views: 1

Principii comune ale mesajelor divine

1 – Toate mesajele divine se întâlnesc în ceea ce priveşte doctrina care constituie fundamentul pe care se clădeşte întreaga structură a religiei, pe care se clădesc concepţiile omului şi ideile sale generale despre univers şi despre viaţă. Doctrina monoteismului, care se bazează pe credinţa în Allah, în trimişii Săi, în îngerii Săi, în cărţile […]

Rain-Drop-Photography-10

1 – Toate mesajele divine se întâlnesc în ceea ce priveşte doctrina care constituie fundamentul pe care se clădeşte întreaga structură a religiei, pe care se clădesc concepţiile omului şi ideile sale generale despre univers şi despre viaţă.

Doctrina monoteismului, care se bazează pe credinţa în Allah, în trimişii Săi, în îngerii Săi, în cărţile Sale şi în Ziua de Apoi, reprezintă numitorul comun al tuturor mesajelor cu care au venit profeţii. Toţi profeţii au chemat la credinţa în Dumnezeu, la venerarea Lui, la monoteism, au vestit răsplata şi au avertizat în legătură cu pedeapsa. Pentru a sublinia acest adevăr şi pentru a conduce omenirea către El, Coranul oferă exemple din discursul profeţilor şi din propovăduirile cu care ei s-au adresat comunităţilor şi popoarelor lor.

În Coran e scris:

“Doar a zis Mesia: “O, fii ai lui Israel, adoraţi-L pe Allah, Domnul meu şi Domnul vostru!” (5 : 72).

 şi mai este scris astfel:

“şi [neamului] ‘Ad [i l-am trimis] pe fratele lor Hud, care le-a zis: “O, neam al meu! Adoraţi-L pe Allah! Voi nu aveţi altă divinitate în afara Lui! şi oare nu vă temeţi voi?” (7 : 65).

şi tot în Coran scrie:

“Noi l-am trimis pe Noe la neamul său, căruia i-a zis: “O, neam al meu! Adoraţi-L pe Allah! Voi nu aveţi altă divinitate în afara Lui!” (7 : 59).

şi, asemenea, e scris într-un verset coranic:

“[şi adu-ţi aminte aminte] şi de Avraam, când a zis neamului său: “Adoraţi-L pe Allah şi fiţi cu frică de El! Aceasta este mai bine pentru voi, dacă voi ştiţi!” (29 : 16).

şi tot în Coran e scris:

“Noi am trimis la fiecare comunitate un trimis [ca să le zică]: “Adoraţi-L pe Allah şi ţineţi-vă departe de Taghut!” Pe unii dintre ei i-a călăuzit Allah, însă altora le-a fost hărăzită rătăcirea” (16 : 36).

şi în Coran scrie:

«şi Noi nu am trimis înaintea ta nici un profet fără să nu-i revelăm lui: “Nu există altă divinitate în afară de Mine, deci adoraţi-Mă pe Mine!”» (21 : 25).

2 – Toate mesajele propovăduiesc morala aleasă şi valorile umane, cheamă la săvârşirea de fapte bune, la îndreptarea omenirii şi la curăţirea sufletului omenesc şi orânduiesc viaţa pe baza adevărului, dreptăţii şi opoziţiei faţă de nedreptăţi, nelegiuiri şi stricăciune. Toţi profeţii au fost ideali şi modele de evlavie prin vorbele şi faptele lor şi prin dragostea pentru bine. În Coran stă scris astfel:

“şi i-am făcut Noi ocârmuitori, care au călăuzit [lumea] după porunca Noastră, şi le-am revelat lor să facă fapte bune, să împlinească Rugăciunea [As-Salat] şi să dea Dania [Az-Zakat] şi ei Ne-au fost Nouăadoratori” (21 : 73).

sursa: islam.ro

Source Link

Views: 1