CE ESTE ISLAMUL?

  În societățile occidentale, Islamul este judecat prin raportare la actele disperate ale unor grupuri de oameni. Această manieră de a analiza o religie nu este una obiectivă; astfel, dimpotrivă, se urmăreşte distorsionarea adevăratului în‏ţeles al Islamului. Dacă această perspectivă ar fi corectă, atunci, aplicată creştinătăţii, ce concluzii am putea trage, gândindu-ne la molestarea copiilor […]

0Shares

 

asfintit minarete CE ESTE ISLAMUL?În societățile occidentale, Islamul este judecat prin raportare la actele disperate ale unor grupuri de oameni. Această manieră de a analiza o religie nu este una obiectivă; astfel, dimpotrivă, se urmăreşte distorsionarea adevăratului în‏ţeles al Islamului. Dacă această perspectivă ar fi corectă, atunci, aplicată creştinătăţii, ce concluzii am putea trage, gândindu-ne la molestarea copiilor şi la homosexualitate? Haideţ‏i să renunţ‏ăm la punctele de vedere propagandistice asupra Islamului! Şi unde putem găsi Islamul mai bine ilustrat decât direct la sursă, adică în Sfântul Qur’an şi Sunnah – tradiţ‏ia profetică? Pentru cineva interesat sincer de adevăr nu există altă cale.

Cuvântul „Islam“ provine din rădăcina „selam“ din limba arabă, care înseamnă „pace“. În limba arabă, ca în orice limbă semitică, pentru a decela rădăcina unui cuvânt trebuie să extragem din el consoanele conform ordinii lor în cuvânt. Înveşmântarea cu vocale sau cu litere mazida (un fel de sufixe şi prefixe) stă la baza tuturor formelor verbale şi a substantivelor derivate. Cu ajutorul diverselor sensuri obţinute, putem distinge, într-un mod foarte precis, rădăcina, în cazul de faţă – SLM. „Islam” reprezintă denumirea acţiunii ce are drept complement pe „muslim“, al cărui verb „aslama“ provine de la rădăcina SLM, ale cărei derivate gravitează toate în jurul cuvântului „pace”:

salam – pace, salut;

silm – stare de pace;

sallama – a saluta, a împăciui, a admite un argument, a se preda (unor convingeri, unei situaţii etc.);

salima – a fi vindecat, a scăpa (de boală, de duşman, de chinurile Iadului etc.);

istaslema – a se preda, a capitula;

aslama –  tranzitiv: a da ceva din toată inima, dintr-un sentiment de adorare, veneraţie, recunoştinţă;

– intranzitiv: a fi pătruns de pace, de pacea lui Dumnezeu.

Islamul este religia care vizează obţ‏inerea păcii prin supunerea faţ‏ă de voin‏ţa divină.  Simpla analiză lingvistică ne descoperă natura acestei religii.  E bine să notăm că acţ‏iunile unui individ sau ale unui mic grup de indivizi nu reprezintă neapărat credinţ‏a unui anumit segment social, iar religia nu poate fi făcută responsabilă de astfel de acţiuni.

Esenţ‏a Islamului o reprezintă acceptarea şi supunerea în faţ‏a lui Allah Preaînaltul, Creatorul şi acceptarea lui Muhammad (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) drept Trimis al Său.

Source Link

Views: 3

0Shares

CE REPREZINTĂ PROFETUL MUHAMMAD PENTRU MUSULMANI

CE REPREZINTĂ PROFETUL  MUHAMMAD PENTRU MUSULMANI Allah a trimis profeţi pentru a arăta umanităţii calea cea dreaptă, pentru a-i avertiza pe oameni de pedeapsa Lui şi pentru a aduce veşti bune referitoare la răsplata de care se vor bucura credincioşii în Viaţa de Apoi. Profeţii au fost bărbaţi a căror viaţă continuă să ne ofere […]

0Shares

CE REPREZINTĂ PROFETUL  MUHAMMAD PENTRU MUSULMANI

Allah a trimis profeţi pentru a arăta umanităţii calea cea dreaptă, pentru a-i avertiza pe oameni de pedeapsa Lui şi pentru a aduce veşti bune referitoare la răsplata de care se vor bucura credincioşii în Viaţa de Apoi. Profeţii au fost bărbaţi a căror viaţă continuă să ne ofere un exemplu de credinţă adevărată, invitând oamenii la virtute şi moralitate şi călăuzindu-i spre un grad de credinţă care le poate aduce cea mai mare răsplată. În Coran ni se spune că profeţii lui Allah au adus oamenii din întuneric la lumină, le-au ridicat poverile şi i-au condus spre salvare:

Pentru aceia care îl urmează pe trimis, profetul neînvăţat, despre care află scris la ei în Tora şi în Evanghelie. El le porunceşte ceea ce este bine şi-i opreşte de la ceea ce este urât, le îngăduie lor bunătăţile şi le opreşte lor pe cele necurate şi-i uşurează pe ei de povara lor şi de lanţurile care au fost asupra lor. Cei ce cred în el şi îl susţin şi îl ajută şi urmează lumina care a fost pogorâtă să fie cu el, aceia vor fi izbânditori.(Al-A’raf 7:157).

Aşa cum ni se spune în alt verset din Coran:

A venit la voi un Trimis chiar dintre voi, căruia îi sunt grele necazurile ce vă lovesc, care este plin de grijă pentru voi, iar cu drept-credincioşii este El Iertător şi Îndurător.(At-Tawbah 9:128),

Profetul nostru (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a comportat cu modestie, compasiune şi milă faţă de credincioşi. Drept-credincioşii sinceri au fost descrişi în acest verset:176 99074 690x517 CE REPREZINTĂ PROFETUL MUHAMMAD PENTRU MUSULMANI

Allah şi-a arătat bunăvoinţa faţă de credincioşi, trimiţându-le un Profet chiar din mijlocul lor, care să le recite versetele Sale, să-i curăţească şi să-i înveţe Cartea şi Înţelepciunea, chiar dacă au fost mai înainte în rătăcire învederată. (Aal ’Imran 3:164);

ei erau conştienţi de marea favoare şi milă a lui Allah, Cel care le-a trimis un profet. Din acest motiv, toţi musulmanii urmează calea Profetului nostru (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi îl apără şi-l susţin în orice clipă şi în orice loc. Ni s-a amintit acest tip de comportament în versetul următor:

Noi te-am trimis pe tine ca martor, vestitor de bine şi prevenitor, pentru ca voi să credeţi în Allah şi în Trimisul Său şi pentru ca să-l sprijiniţi şi să-l cinstiţi [pe Profet] şi să-L preamăriţi dimineaţa şi seara [pe Allah]! (Al-Fath 48:8-9).

Modul de exprimare prin care credincioşii îl apără şi îl susţin pe Profetul nostru (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) reprezintă una dintre cele mai importante trăsături ale moralităţii. Allah ne explică faptul că jurământul de loialitate faţă de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este jurământul de loialitate faţă de El:

Cei care fac jurământ de credinţă faţă de tine fac jurământ de credinţă faţă de Allah; mâna lui Allah este deasupra mâinilor lor. Acela care calcă [jurământul] îl calcă numai în defavoarea lui, iar aceluia care-şi ţine legământul făcut lui Allah El îi va dărui răsplată mare. (Al-Fath 48:10).

Astfel, dragostea credincioşilor, devoţiunea şi supunerea lor faţă de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) provin din credinţa în Allah. Din acest motiv, în fiecare moment şi prin tot ceea ce spun şi fac, drept-credincioşii îşi exprimă loialitatea faţă de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), reafirmă înţelepciunea sfatului său şi superioritatea calităţilor sale morale şi îl apără în cel mai bun mod posibil.

 

__________

sursa: www.femeiamusulmana.blogspot.com

Source Link

Views: 1

0Shares

ACEASTĂ VIAŢĂ ESTE TRECĂTOARE

ACEASTĂ VIAŢĂ ESTE TRECĂTOARE Cei care adoră lucrurile lumeşti adoptă un limbaj particular care ne permite să observăm clar că această viaţă este ceea ce ei îşi doresc cel mai mult. Unii se adresează cu invidie, unii cu lăcomie, atunci când fac referire la mici lucruri pe care alţii le deţin. Aceste dorinţe ascunse din […]

0Shares

ACEASTĂ VIAŢĂ ESTE TRECĂTOARE

Cei care adoră lucrurile lumeşti adoptă un limbaj particular care ne permite să observăm clar că această viaţă este ceea ce ei îşi doresc cel mai mult. Unii se adresează cu invidie, unii cu lăcomie, atunci când fac referire la mici lucruri pe care alţii le deţin. Aceste dorinţe ascunse din inimile lor provin din necunoaşterea adevărului acestei vieţi, precum şi a celeilalte; în Coran ni se spune că binecuvântările acestei lumi sunt doar un test:

Şi să ştiţi că bunurile voastre şi copiii voştri nu sunt decât o încercare şi că la Allah se află răsplată mare. (Al-Anfal 8:28).fani ACEASTĂ VIAŢĂ ESTE TRECĂTOARE

Deoarece nu sunt conştienţi de acest fapt, cei care nu au credinţă adoptă un mod inadecvat de a vorbi despre cei care au cele mai multe bunuri în această lume. De exemplu, vorbind despre hainele şi maşina unei persoane bogate şi faimoase, gelozia lor profundă, dublată de sentimente de inferioritate, iese la iveală. Ei îşi manifestă această dorinţă prin afirmaţii precum: „Dacă aş fi fost la fel de bogat precum el…”; „Dacă aş fi fost în locul lui acum…”; „Ce maşină frumoasă are! De-ar fi fost a mea…”. De fapt, cei asupra cărora ei privesc cu invidie sunt, precum şi cei care îi admiră, slabi, fără putere în faţa lui Allah. Tot ceea ce acei oameni posedă Îi aparţine, în ultimă instanţă, lui Allah. Noi toţi, pe tot parcursul vieţii noastre, suntem testaţi prin binecuvântările pe care Allah le oferă. Adevărata viaţă este Cea de Apoi; astfel, credincioşii se străduiesc de-a lungul întregii lor vieţi pământeşti să obţină dreptul de a intra în Paradis. Ei îşi doresc plăceri lumeşti, precum avere şi proprietăţi, numai pentru a le folosi într-un mod plăcut lui Allah, pentru a-I mulţumi şi a-L preamări. Datorită acestei moralităţi extraordinare, chiar dacă vor pierde ceva din ceea ce deţin sau chiar totul, ei nu alunecă în disperare şi nici nu se întristează. Ei consideră că totul este sortit de Allah să se întâmple şi speră ca Allah să le ofere adevărata binecuvântare şi cele mai frumoase bucurii în Viaţa de Apoi. În plus, se poate înţelege din tot ceea ce spun faptul că ştiu că Allah este Cel care oferă susţinere prin înţelepciunea şi mila Sa. Într-un verset din Coran, Allah ne spune:

Allah dăruieşte cu prisosinţă sau cu măsură cele de trebuinţă pentru trai cui voieşte El. Şi ei se bucură de viaţă în această lume, dar nu este viaţa în această lume decât plăcere trecătoare faţă de Viaţa de Apoi. (Ar-Ra’d 13:26).

Allah a predestinat neînţelegerea acestor scopuri, astfel ca aceşti oameni, devotaţi averii lor, să interpreteze evenimentele din perspectiva admiraţiei lor faţă de lucrurile lumeşti. De exemplu, o persoană invidiată pentru averea şi faima sa poate avea o moralitate îndoielnică. Totuşi cei care nu înţeleg aceste aspecte nu o vor considera astfel şi nici nu se vor gândi la ceea ce i se va întâmpla în Ziua Judecăţii; de asemenea, nu se vor simţi vinovaţi dacă îşi vor dori să aibă averea şi reputaţia acelei persoane. În schimb, musulmanii ştiu adevărul despre viaţa pământească şi încearcă să obţină Viaţa de Apoi. De aceea maniera lor de exprimare reflectă constant cunoaşterea acestei realităţi. De exemplu, în Coran ni se relatează povestea unor oameni care invidiau averea unui om bogat, pe nume Qarun:

Qarun a fost din neamul lui Moise, însă el s-a răzvrătit împotriva lor. Şi i-am dat Noi atâtea comori, încât numai cheile lui apăsau greu asupra unei cete de [bărbaţi] vânjoşi. Şi când i-a zis lui neamul său: «Nu te semeţi, fiindcă Allah nu-i iubeşte pe cei care se semeţesc…» (Al-Qasas 28:76).

Dependenţi de plăcerile acestei vieţi şi, tocmai din această cauză, incapabili să realizeze ce exemplu negativ oferea Qarun, aceşti oameni au spus următoarele, atunci când i-au văzut averea:

Şi a ieşit el dinaintea neamului său cu toată podoaba sa. Cei care voiau viaţa lumească au zis atunci: «O, de-am avea şi noi asemenea cu ceea ce i s-a dat lui Qarun! El este [un om] cu mare noroc!»(Al-Qasas 28:79).

În timp ce musulmanii le reaminteau că Allah este Cel care i-a asigurat lui Qarun toată această avere şi că destinaţia lui reală era tot Viaţa de Apoi, cei care nu au reuşit să îi înţeleagă au început să se comporte arogant, influenţaţi de averea lui Qarun. În Coran ni se povesteşte care erau sfaturile pe care musulmanii le-au dat acestor oameni:

Însă aceia cărora le-a fost dăruită ştiinţa au zis: «Vai vouă! Răsplata lui Allah este mai bună pentru aceia care cred şi săvârşesc fapte bune!» Însă ea [răsplata] nu va fi primită decât de către cei statornici.» (Al-Qasas 28:80).

În Coran ni se spune că, din cauza imoralităţii sale, Qarun a fost pedepsit, iar casa lui distrusă. Cei care iniţial îl invidiau pentru avere au văzut atunci cât de lipsit de putere era el în faţa lui Allah şi, realizând greşelile făcute, au răspuns de această dată ca nişte musulmani:

Noi am făcut ca pământul să-l înghită pe el şi casa lui şi nu a avut el nicio ceată care să-l sprijine împotriva lui Allah şi nu a fost el dintre cei în stare să se ajute pe ei înşişi. Şi cei care doriseră ieri să fie în locul lui au zis în dimineaţa următoare: «Vai! Într-adevăr Allah măreşte câştigul aceluia care voieşte El dintre robii Săi sau îl micşorează. Dacă Allah nu ar fi fost milostiv cu noi, ar fi [lăsat pământul] să ne înghită şi pe noi. Vai! Într-adevăr necredincioşii nu izbândesc!» (Al-Qasas 28:81-82).

Aşa cum ni se spune în versetul următor:

Să nu te uluiască averile lor, nici copiii lor! Allah voieşte numai să-I pedepsească prin ele în această viaţă şi-şi dau ei sufletul, fiind necredincioşi. (At-Tawbah 9:55),

musulmanii demonstrează că nu râvnesc la averile din această lume, ci se gândesc constant la Allah şi la Viaţa de Apoi: toate acestea sunt reflectate de toate faptele lor, dar şi de limbaj. Allah îi va binecuvânta şi răsplăti în cel mai bun mod, atât în această viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi, pe cei care se purifică de ambiţii lumeşti şi încearcă doar să Îl mulţumească.

Pe cel ce face o faptă bună − bărbat ori femeie − şi este credincios îl vom dărui Noi cu o viaţă bună. Şi Noi îi vom răsplăti pe ei după [faptele] cele mai bune pe care le-au săvârşit. (An-Nahl 16:97).

_______

Sursa: Modul de exprimare al musulmanului, Editura Femeia Musulmană, 2010

Source Link

Views: 1

0Shares