Notice: Function WP_HTML_Tag_Processor::set_modifiable_text was called incorrectly. SCRIPT text with an unrecognized content type cannot contain a SCRIPT tag. Apply the escaping appropriate for the content type. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 7.1.0.) in /home/farasens/public_html/wp-includes/functions.php on line 6260

Tag: Dumnezeu

Viața Profetului Muhammad – partea a 2-a

 

Muhammed s-a nascut pe jumatate orfan, pentru ca tatal sau a murit cu cateva luni inainte de nasterea sa. A fost luat sub tutela de bunicul sau, Abd-ul Muttalib, capetenia clanului hasemit. Dar si acesta a murit dupa cativa ani (pe cand Muhammed avea 8 ani – 579 d.Ch.), ca si mama lui, Amina (pe cand Muhammed avea 6 ani – 577), si Muhammed a ramas complet orfan.

Unchiul sau Abu Talib si sotia sa Fatima l-au primit sub acoperisul lor, ocupandu-se de educatia lui. Familia hasemita era saraca in perioada aceea, dar sa nu uitam ca se bucura de notorietate si de un mare prestigiu religios in fata tuturor arabilor, datorita vocatiei lor de „servitori ai pelerinilor” (cei care sunt insarcinati cu gazduirea pelerinilor veniti la Ka’aba), ceea ce era o mare onoare.

desert-palmsDupă cum era obiceiul, copilul Muhammed a fost trimis să trăiască pentru un an sau doi alături de o familie de beduini. Acest obicei s-a pastrat până de curând de familiile nobile din Mecca, Medina, Taif, şi alte oraşe ale Hijazului. Traiul departe de ai sai in frageda copilarie a avut implicaţii importante pentru Muhammed.

Pe lângă îndurarea greutăţilor specifice vieţii de deşert, el a prins gustul limbii bogate atât de mult iubită de către arabi (vorbirea corecta era arta lor cu care  se mândreau cel mai mult) şi a învăţat să fie răbdător;  a văzut ce înseamnă stăpânirea de sine a păstorilor, cu care a împărtăşit pentru prima oară viaţa lor solitară, pe care mai apoi a înţeles-o şi a apreciat-o.

Datorita onestitatii sale exemplare si a corectitudinii lui, locuitorii din Mecca l-au poreclit Al-Amin, adica cel onest, cel integru. Dupa ce a implinit douazeci de ani, s-a observat ca maturizandu-se onestitatea sa incepea sa fie dublata de un patrunzator simt de discernamant si de o judecata cumpatata. Calitatile sale morale erau atat de mult elogiate, incat o negustoreasa bogata din Mecca, Khadijah i-a propus sa lucreze pentru el. Fiind femeie, era nevoita sa incredinteze unor barbati sarcina de a strabate cu caravana sa drumurile periculoase precum si vanzarile marfurilor sale in tari indepartate.

Conform aceleiasi relatari, din clipa in care Muhammed  a preluat afacerile Khadijei, castigul a sporit substantial. Aceasta asociere de afaceri dintre proprietara si tanarul protejat, inatrita de loialitatea lui Muhammed, a trezit admiratia Khadijei, care l-a cerut in casatorie in anul 576 d.Ch.. Muhammed  a acceptat. El avea doar douazeci si cinci de ani, iar ea avea patruzeci.

Este un fapt mai mult decat semnificativ. Cererea in casatorie a Khadijei si acceptarea ei de catre viitorul profet au marcat nasterea Islamului, demonstrand astfel libertatea si consideratia de care beneficiaza femeia in alegrea sotului sau. Atitudine greu de conceput astazi in mediile rurale si conservatoare ale lumii musulmane. Deci, in ciuda imaginii oferite de unele practici ale Islamului de astazi, trebuie sa intelegem ca modul de viata al musulmanilor nu reflecata intotdeauna mesajul autentic al religiei lor. Iata o motivatie puternica pentru a studia Islamul si sursele sale.Source Link

Views: 2

Lipsa formelor intermediare – 2

 

 

Omul de Neanderthal

Răsturnări de situaţie şi de teorie

Evoluţioniştii nu se pot hotărî unde să-l aşeze pe scara evoluţiei pe cel numit de ei „omul de Neanderthal”.

Mai întâi s-a spus că acesta a reprezentat o specie diferită de Homo sapiens (omul modern).

Apoi, cercetări ulterioare au arătat că omul de Neanderthal a trăit în aceeaşi perioadă cu Homo sapiens. Cei doi ar fi avut un strămoş comun, dar ar fi evoluat diferit. Ne întrebăm însă, cum pot evolua diferit două exemplare care trăiesc în aceeaşi epocă şi în aceeaşi zonă geografică?

neander-skull25.5Apoi, s-a descoperit că omul de Neanderthal era mai inteligent decât ne este arătat în picturile cu brute semi-umane. Potrivit ediţiei din 15 noiembrie 2006 a publicaţiei Live Science, „excavaţiile şi studiile anatomice au arătat că Neanderthalienii foloseau unelte, purtau bijuterii, îşi îngropau morţii, îşi îngrijeau bolnavii şi, posibil, cântau sau chiar vorbeau la fel ca noi. Deşi mult mai modest, creierul lor era uşor mai mare decât al nostru”.

De asemenea, s-a spus că omul de Neanderthal nu doar că ar fi trăit în aceeaşi perioadă cu H. Sapiens, dar ar mai fi avut şi relaţii intime cu acesta! Una din două: ori cei doi au fost în realitate una şi aceeaşi specie (aveau acelaşi cod genetic şi erau pur şi simplu oameni), ori Homo sapiens făcea nişte confuzii mari în alegerea partenerilor. Încuscrirea aceasta ar fi condus la asimilarea rudei de la ţară de către Homo sapiens.

În 2012, a fost lansată o nouă ipoteză: omul de Neanderthal a dispărut cu mult timp înaintea lui Homo sapiens, apoi a reapărut (de unde?) pentru scurt timp (?), ca în final să dispară definitiv înainte de apariţia lui Homo sapiens.

Problema devine şi mai complicată prin existenţa mai multor „specii” simultane de ominizi – denisovienii, hobbiţii din Indonezia, omul de Siberia şi populația cerbului roșu din China. Aceste aşa-zise specii sau strămoşi ai omului fac ca teoria evoluţionistă să fie ea însăşi într-o continuă transformare. De altfel, la Congresul Internaţional de Zoologie din anul 1958, dr. A. Cave a declarat că a cercetat fosilele „omului de Neanderthal”, concluzia sa fiind aceea că Neanderthalianul nu fusese altceva decât un om bătrân bolnav de artrită.

Pe de altă parte, în cartea sa Buried Alive, ortodontistul Jack Cuozzo descrie reconstrucţia deficitară a craniilor de Neanderthal, în scopul prezentării lor ca fiind mai primitive şi mai asemănătoare cu ale maimuţelor. De pildă, Cuozzo afirmă că specimenul Le Moustier a fost astfel reconstruit încât mandibula lui să pară mai simiană decât ar fi fost în mod natural.

Nu există nici o îndoială că omul de Neanderthal a fost un om obişnuit.

– finalul celei de-a doua părți –

Source Link

Views: 1

Fosilele index și teoria uniformității – 3

 

 

William_Smith_(geologist)Contemporan cu Cuvier a trait un obscur geodez din Anglia numit William Smith, poreclit de prietenii sai Smith “Strate”. Ambii s-au nascut in acelasi an, 1769, care a fost si anul de nastere al lui Wellington, Napoleon, Humboldt si o serie de alte personalitati. Umbland prin tinuturile de la tara, el prezentase o metoda usoara de a identifica si urmari rocile de la un afloriment la altul, cu ajutorul fosilelor pe care le contineau. El a fost atat de lipsit de cultura generala, incat probabil nici nu a auzit de marele Cuvier, iar celalalt, fara indoială, nu a auzit niciodata de geodezul englez.

Smith nu era preocupat de speculatiile geologice ale vremii sale si nu cunostea destula mineralogie pentru a identifica rocile prin mineralele lor index, dupa schema lui Werner, care era in voga pe atunci. Dar regula lui stangace cu privire la ceea ce numim acum fosile index dadea un rezultat satisfacator si, intrucat avea nevoie de harti pentru munca lui pe teren, a inceput sa le faca pentru partea centrala a Angliei, bazandu-se pe cunoasterea pe care o avea despre fosile. Cand a observat ca prietenii lui erau interesati sa aiba astfel de harţi, le-a dezvoltat pentru a include toata Anglia.

Timp de mai multe secole, englezii au fost mult interesati de minerale si de minerit, dar in vremea despre care se vorbeste aici, epoca lui Napoleon, oamenii lor de stiinta erau inca impiedicati de patriotism să adopte repede teoriile cu privire la fosile care porneau din Franta. Totusi, cand aceleasi idei au fost sustinute de unul de-al lor, n-au mai intarziat sa le adopte si, inainte de a muri, Smith s-a vazut aclamat ca “parintele geologiei engleze”.

Tranzitia de la mineralele index la fosilele index a fost lenta. Deoarece teoria foilor de ceapa era comuna ambelor sisteme, fundalul intelectual in ambele cazuri era acelasi, si cele doua metode de a identifica si clarifica depozitele stratificate au fost folosite simultan timp de o jumatate de secol. Continutul mineral, culoarea si alte metode de identificare de bun simt sunt, desigur, inca intrebuintate pe o scara locala in toate partile lumii, insa nu sunt de nici un posibil folos dincolo de un ocean, sau chiar in cele doua parti ale unui lant muntos.

Totusi, oamenii au considerat ca pot sa clasifice rocile intregii lumi cu ajutorul fosilelor pe care le contin. Aceasta este mai departe aceeasi teorie a foilor de ceapa, desi cu referire la fosile in loc de minerale, si cuprinde in sine aceleasi pretentii de cunoastere supranaturala a trecutului, cand numai cateva forme specifice de viata predominau pe intreaga fata a globului pentru a fi urmate de o alta era, cand o noua grupa de plante si animale au fost universale. Aceasta este o metoda ipotetica sau de conjunctura, fara nici o asemanare cu stiintele inductive, ca astronomia, fizica si chimia.

Cititorul trebuie sa tina minte ca aceasta teorie geologica a multor catastrofe mondiale succesive era in realitate o contrafacere a schemei creatiunii, pretinzand ca arata prin asa-zise realitati stiintifice diferitele stadii prin care globul a fost pregatit ca locuinta pentru neamul omenesc. Aranjamentul diferitelor feluri de fosile in serii succesive, mai intai o era a nevertebratelor, apoi o era a pestilor, apoi una a reptilelor, urmata de o era a mamiferelor si, in cele din urma, era actuala sau a omului, a fost fara incetare prezentat ca fiind o expansiune a zilelor succesive ale creatiunii.

Source Link

Views: 4