CE ESTE ISLAMUL?

  În societățile occidentale, Islamul este judecat prin raportare la actele disperate ale unor grupuri de oameni. Această manieră de a analiza o religie nu este una obiectivă; astfel, dimpotrivă, se urmăreşte distorsionarea adevăratului în‏ţeles al Islamului. Dacă această perspectivă ar fi corectă, atunci, aplicată creştinătăţii, ce concluzii am putea trage, gândindu-ne la molestarea copiilor […]

0Shares

 

asfintit minarete CE ESTE ISLAMUL?În societățile occidentale, Islamul este judecat prin raportare la actele disperate ale unor grupuri de oameni. Această manieră de a analiza o religie nu este una obiectivă; astfel, dimpotrivă, se urmăreşte distorsionarea adevăratului în‏ţeles al Islamului. Dacă această perspectivă ar fi corectă, atunci, aplicată creştinătăţii, ce concluzii am putea trage, gândindu-ne la molestarea copiilor şi la homosexualitate? Haideţ‏i să renunţ‏ăm la punctele de vedere propagandistice asupra Islamului! Şi unde putem găsi Islamul mai bine ilustrat decât direct la sursă, adică în Sfântul Qur’an şi Sunnah – tradiţ‏ia profetică? Pentru cineva interesat sincer de adevăr nu există altă cale.

Cuvântul „Islam“ provine din rădăcina „selam“ din limba arabă, care înseamnă „pace“. În limba arabă, ca în orice limbă semitică, pentru a decela rădăcina unui cuvânt trebuie să extragem din el consoanele conform ordinii lor în cuvânt. Înveşmântarea cu vocale sau cu litere mazida (un fel de sufixe şi prefixe) stă la baza tuturor formelor verbale şi a substantivelor derivate. Cu ajutorul diverselor sensuri obţinute, putem distinge, într-un mod foarte precis, rădăcina, în cazul de faţă – SLM. „Islam” reprezintă denumirea acţiunii ce are drept complement pe „muslim“, al cărui verb „aslama“ provine de la rădăcina SLM, ale cărei derivate gravitează toate în jurul cuvântului „pace”:

salam – pace, salut;

silm – stare de pace;

sallama – a saluta, a împăciui, a admite un argument, a se preda (unor convingeri, unei situaţii etc.);

salima – a fi vindecat, a scăpa (de boală, de duşman, de chinurile Iadului etc.);

istaslema – a se preda, a capitula;

aslama –  tranzitiv: a da ceva din toată inima, dintr-un sentiment de adorare, veneraţie, recunoştinţă;

– intranzitiv: a fi pătruns de pace, de pacea lui Dumnezeu.

Islamul este religia care vizează obţ‏inerea păcii prin supunerea faţ‏ă de voin‏ţa divină.  Simpla analiză lingvistică ne descoperă natura acestei religii.  E bine să notăm că acţ‏iunile unui individ sau ale unui mic grup de indivizi nu reprezintă neapărat credinţ‏a unui anumit segment social, iar religia nu poate fi făcută responsabilă de astfel de acţiuni.

Esenţ‏a Islamului o reprezintă acceptarea şi supunerea în faţ‏a lui Allah Preaînaltul, Creatorul şi acceptarea lui Muhammad (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) drept Trimis al Său.

Source Link

Views: 3

0Shares

CUM SA NE TRATAM UNII PE ALTII

De Sheikh Khâlid al-Saq`abî   Islamul ne invata cum ar trebui sa fie relatiile dintre noi oamenii. Cel mai important principiu pe care ar trebui sa ni-l insusim in acest sens este: “a iubi si a detesta de dragul lui ALLAH” Profetul sall-Allahu’alaihi wa sallam a spus: “Acela care iubeste de dragul lui ALLAH, uraste […]

0Shares

De Sheikh Khâlid al-Saq`abî

 

Islamul ne invata cum ar trebui sa fie relatiile dintre noi oamenii. Cel mai important principiu pe care ar trebui sa ni-l insusim in acest sens este: “a iubi si a detesta de dragul lui ALLAH”

Profetul sall-Allahu’alaihi wa sallam a spus: “AInterpersonal-Relations-Skills-300x199cela care iubeste de dragul lui ALLAH, uraste de dragul lui ALLAH, da de pomana de dragul lui ALLAH si opreste (nt de la ceea ce este interzis) de dragul lui ALLAH, intr-adevar credinta lui este perfecta.”

Acesta este cel mai important principiu care ar trebui sa ne conduca relatiile interpersonale; inseamna ca relatiile cu ceilalti oameni nu sunt bazate pe interese proprii si nu sunt nici motivate de ele.

Musulmanul nu gandeste doar “ce obtin?” ca si cum relatiile sale ar dura doar atat timp cat ar avea un beneficiu de obtinut si s-ar sfarsi cand interesele sale sunt satisfacute.

Pe de alta parte, o relatie bazata pe dragoste, de dragul lui ALLAH, reprezinta o relatie care nu se va termina niciodata, nici chiar dupa moarte; ea va continua etern.

Profetul sall-Allahu’alaihi wa sallam a spus: “Sunt sapte cei pe care ALLAH ii va umbri cu umbra Sa, intr-o zi cand nu va fi nicio umbra decat umbra Sa…” si el a mentionat printre acestia: “…doi oameni care se iubesc de dragul lui ALLAH, se intalnesc si-si petrec timpul doar pentru acest motiv”. [Sahih al-Bukhari, Sahih Muslim]

Ibn Hajr, in comentariile sale asupra acestui acest hadis a spus ca, in mod clar se refera la barbati si la femei deopotriva, cu toate ca, referirea este la barbati.

Sunt o serie de drepturi pe care oamenii le au unii asupra altora. Aceste drepturi ne ajuta sa ne calauzim relatiile. As dori sa mentionez pe scurt opt dintre aceste drepturi pe care noi, ca si musulmani ar trebui sa ne straduim sa le aplicam in modul in care ne tratam unul pe celalalt. Am sa intaresc ceea ce afirm cu exemple concrete din vietile predecesorilor nostri drept-credinciosi.

1. Dreptul financiar pe care il avem unula supra altuia; fiecare dintre noi are obligatia de a intretine din punct de vedere material pe cineva care are nevoie de acest lucru. Cu toate acestea, nu trebuie sa ne facem rau noua insine procedand astfel.

Profetul sall-Allahu’alaihi wa sallam, ne-a vestit ca ALLAH a spus: “Li se cuvine dragostea Mea acelora care isi daruiesc unul altuia de dragul Meu.”

Yazid bin `Abd al-Malik a spus: “Imi e rusine in fata lui ALLAH sa-I cer Lui intrarea in paradis pentru unul dintre fratii mei si pe urma sa ma zgarcesc sa-i dau lui (nt acestui om) o moneda de aur sau de argint.”

2. De asemenea noi trebuie sa le asiguram hrana si imbracaminte acelora care au nevoie de ele. ALLAH sa-l binecuvanteze pe Abu Sulayman al-Darani, care a spus: “Daca toata viata acestei lumi s-ar strange intr-o imbucatura de hrana care a fost in mana mea si un frate s-ar apropia de mine pentru ea, i-as da cu drag lui acea imbucatura.” El a spus de asemenea: “Pot sa pun o bucata de mancare in gura fratelui meu si simt gustul ei in propria mea gura.”

3. De asemenea trebuie sa ne sprijinim unii pe altii, fizic si moral. Trebuie intotdeauna sa fim pregatiti sa dam o mana de ajutor si sa facem ceva personal de dragul altcuiva.

Muhammad bin Ja`far a spus: “Imediat fac ceea ce doresc dusmanii mei sa fac, pentru ca detest ca ei sa fie dezamagiti de mine.” Daca este asa in ceea ce-i priveste pe dusmani, atunci cum ar trebui sa ne comportam fata de prietenii nostri?

4. Trebuie sa le aratam celorlalti sentimente pozitive.

Profetul sall-Allahu’alaihi wa sallam a spus: “Daca unul dintre voi iubeste pe cineva, lasati-l sa-I spuna acestuia.”

Este de asemenea corect pentru noi sa aparam onoarea altcuiva atunci cand cineva vorbeste acea persoana de rau.

Profetul sall-Allahu’alaihi wa sallam a spus: “Oricine apara reputatia fratelui sau musulman, va avea dreptul de la ALLAH sa-l apere pe el de foc in ziua judecatii.”

5. Trebuie sa ne iertam unii altora greselile si defectele; aceste greseli pot fi carente in religia (credinta) persoanei respective, iar altele in modul in care suntem tratati.

In primul caz, ceea ce este nevoie de la noi este un sfat sincer. Trebuie ca dorinta de a incerca sa il calauzim pe fratele sau sora noastra inapoi la calea cea dreapta sa fie puternica. S-a relatat din vietile predecesorilor nostri drept-credinciosi ca doi frati in credinta au fost foarte apropiati, apoi unul dintre ei a pacatuit. Oamenii l-au sfatuit pe omul credincios sa-l abandoneze pe prietenul sau pacatos. Acesta a refuzat spunand: “El are nevoie de mine in aceasta incercare mai mult decat a avut vreodata inainte. Trebuie sa-l ajut si sa ma rog la ALLAH sa-l aduca inapoi asa cum era el.”

Asa cum, in ciuda unui comportament gresit avem alaturi pe cineva, ar trebui sa trecem cu vederea si sa ne amintim ca nimeni nu este perfect si ca nu putem astepta de la altul ca vreodata, intr-o buna zi sa nu manifeste un rau comportament.

6. Trebuie sa ne rugam pentru ceilalti atat in timpul vietii lor, cat si dupa cei ei mor.

Profetul a spus: “Rugii pe care musulmanul o face in taina pentru fratele i se va raspunde. Este un inger pe capul sau si de cate ori se roaga pentru fratele sau, ingerul spune: “Amiin, la fel si pentru tine.” [Sahih Muslim]

Companionul Abu al-Darda`, ALLAH sa fie multumit de el a spus: “Ma rog pentru saptezeci dintre fratii mei in timp ce ma prosternez in rugaciune.”

7. Trebuie sa fim fideli in relatiile noastre. Corectitudinea unul fata de altul este ceva ce trebuie sa continue chiar si dupa ce o persoana a murit, pastrand relatia cu copiii decedatului si cu cei dragi lui. Dragostea ta fata de acea persoana este destinata vietii de apoi si daca aceasta dragoste a incetat cand persoana respective a murit, atunci inseamna ca ea nu a existat niciodata. Se spune ca putina credinta devotata dupa moarte este mult mai pretioasa decat o cantitate mare in timpul vietii.

8. Trebuie sa le usuram oamenilor treburile si sa nu asteptam prea mult de la ei. Nu este bine sa ii impovaram pe oameni cu ceea ce ar fi greu sau costisitor pentru ei.

Imam al-Fudayl a spus: “Cateodata, cand oamenii se abandoneaza unul pe altul, este din cauza impovararii pe care ei si-au impus-o unul altuia.”

Cand oamenii isi usureaza unul altuia, dragostea care exista intre ei se va intari.

Inshaa ALLAH sa ne ajute ALLAH Subhannahu wa Ta`ala sa aplicam aceste principii in vietile noastre si Inshaa ALLAH, EL, Marire Lui sa intareasca dragostea pe care o avem unii fata de altii, de dragul lui ALLAH.

 

Sursa: islaminromania.wordpress.com

Source Link

Views: 2

0Shares

Comportamentul musulmanilor faţă de nemusulmani

Sheikh Muhammad Al-Ghazali   Fiecare religie are simbolurile ei caracteristice care o diferenţiază de celelalte religii. Fără îndoială sunt anumite forme fixe de adorare în Islam care au devenit obligatorii pentru toţi cei care urmează această cale. În afară de acestea, sunt anumite valori răspândite printre aceia care nu au niciun fel de contact cu […]

0Shares

Sheikh Muhammad Al-Ghazali

 

Fiecare religie are simbolurile ei caracteristice care o diferenţiază de celelalte religii. Fără îndoială sunt anumite forme fixe de adorare în Islam care au devenit obligatorii pentru toţi cei care urmează această cale. În afară de acestea, sunt anumite valori răspândite printre aceia care nu au niciun fel de contact cu cei nemusulmani. Dar învăţăturile morale nu se încadrează în această categorie sau sferă a principiului. Fiecare musulman trebuie să se comporte într-un fel civilizat cu toţi cei trăiesc pe acest pământ şi aceasta fără ezitare. Orice musulman este necesar să fie deschis în ceea ce priveşte contactul cu persoanele nemusulmane. Asemenea calităţi precum caritatea, respectarea promisiunilor, toleranţa, decenţa, generozitatea, într-ajutorarea și așa mai departe trebuie respectate când vorbim cu musulmani, dar şi atunci când avem legături cu nemusulmanii. În Coranul cel Sfânt ni se specifică să nu le facem pe plac acelor evrei sau creştini care încurajează antipatia reciprocă, conflictele şi certurile:

Nu discutaţi cu oamenii Cărţii decât în felul cel mai frumos, afară de aceia care sunt nelegiuiţi cu voi, şi spuneţi: «Noi credem în ceea ce ni s-a trimis nouă şi ceea ce vi s-a trimis vouă! Domnul nostru şi Domnul vostru este unul singur şi noi Lui Îi suntem supuşi.» (Al-‘Ankabut 29:46).

Şi discipolii lui Moise şi Iisus (Pacea fie asupra lor!) au fost întrebaţi dacă se lasă prinşi în aceste polemici şi discuţii, surprinzându-se mirarea lor:

Spune: «Voiţi să disputaţi cu noi în legătură cu Allah? El doar e Domnul nostru şi Domnul vostru! Faptele noastre sunt ale noastre, iar faptele voastre sunt ale voastre. Noi numai Lui îi suntem devotaţi.» (Al-Baqarah 2:139).

Există un incident celebru în biografia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!); acesta ar fi datorat ceva unui evreu. Evreii au cerut achitarea datoriei şi pe cel mai aspru ton au spus: „O, voi, fii ai lui Abdul Muttalib! Voi intenţionat întârziaţi achitarea datoriilor voastre!” De faţă era şi ‛Omar bin Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) care a decis să îi înveţe bunele maniere pe evreii care l-au insultat pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) şi şi-a scos sabia din teacă. Dar Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) l-a calmat pe ‛Omar (Allah să fie mulţumit de el!) spunând: „Atât eu, cât şi el merităm un tratament mai bun. Învaţă-l să îşi ceară banii într-un mod mai frumos şi pe mine să îl recompensez cât mai repede cu putinţă!”
Islamul ne învaţă să îl tratăm cu respect şi corectitudine pe adversarul nostru chiar dacă acesta poate fi un necredincios sau un fățarnic. Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ne spune: „Rugăciunile celor oprimați îşi găsesc răspuns. Dar dacă omul este viclean şi necredincios, toate efectele rele se vor întoarce împotriva lui.” (Ahmed).
Într-un alt hadis ni se spune: „Chiar dacă persoana oprimată este un ipocrit, nu este nicio piedică între rugăciunea lui şi răspuns. Renunţă la lucrurile îndoielnice şi îmbrăţişează-le pe cele în care nu există nicio urmă de îndoială!” Prin prisma acestor legi şi porunci, Islamul şi-a sfătuit adepţii să nu îşi trateze adversarii religioşi şi ideologici cu răutate. Legat de obligaţia de a-i trata pe cei de altă religie într-o manieră caldă mai există un alt hadis conform căruia Ibn ‛Omar relatează că o capră a fost sacrificată în casa lui. Când s-a întors acasă, a întrebat dacă i s-a oferit o parte şi vecinului său evreu. El a continuat spunând că l-a auzit pe Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) zicând că îngerul Gavriil a insistat atât de mult să îşi trateze cu ospitalitate vecinii, încât s-a gândit că va trebui să îşi facă vecinul urmaş la moştenirea pe care o va lăsa. (Bukhari).
De asemenea, în Islam ni se spune că adepţii acestei credinţe trebuie să fie buni cu rudele lor, chiar dacă acestea nu au îmbrăţişat Islamul sau urmează alte culte religioase. Aşadar a urma calea adevărului nu înseamnă că drepturile rudelor noastre pot să fie încălcate:

Rămâi împreună cu ei în această lume, cu dreptate, dar urmează calea celor care se întorc către Mine, căci apoi la Mine este întoarcerea şi Eu vă voi vesti ce aţi făcut. (Luqman 31:15).

__________

Caracterul Musulmanului, Sheikh Muhammad Al-Ghazali, Editura Femeia Musulmana, Bucuresti, 2010

Source Link

Views: 4

0Shares