Biodiversitatea

    În data de 22 mai, se celebreaza la nivel mondial Ziua Diversitatii Biologice, in concordanta cu hotararea Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.) care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptarii Conventiei pentru Diversitate Biologica – 22 mai. Prin biodiversitate se intelege varietatea formelor de viata din ecosistemele terestre si acvatice […]

 

 

În data de 22 mai, se celebreaza la nivel mondial Ziua Diversitatii Biologice, in concordanta cu hotararea Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.) care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptarii Conventiei pentru Diversitate Biologica – 22 mai.

Prin biodiversitate se intelege varietatea formelor de viata din ecosistemele terestre si acvatice si dintre complexele ecologice din care fac parte.

jjphoto_globe_collageTransformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea in timp a unor stari de degradare a acestuia au condus la eroziunea si saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen lung pentru natura: distrugerea multor paduri, reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a genofondului lor, cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult rata procesului natural de formare a noi specii. In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.

Pierderea biodiversitatii este la fel de importanta ca modificarile climaterice – modificarile climaterice si pierderea biodiversitatii aflandu-se in stransa legatura.

 

În următoarele câteva relatări ale spuselor profetului Muhammad, vom arăta importanța drepturilor animalelor în perspectiva islamică:

 

„Allah iubeşte blândeţea şi o susţine. Dacă încălecaţi pe un animal slab, poposiţi acolo unde se opreşte el. Dacă pământul este arid, ajutaţi-l pe el pentru a se salva, iar dacă este rodnic, lăsaţi-l slobod unde voieşte să se oprească!”

– Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a trecut pe lângă un măgar însemnat cu fierul roşu pe faţăşi a zis: „Nu aţi aflat că eu l-am blestemat pe acela care-şi înseamnă dobitocul cu fierul roşu pe faţă sau îl bate peste faţă?”

– „A fost iertată o târfă care a trecut pe lângă un câine care gâfâia aproape răpus de sete şi şi-a scos papucul, l-a agăţat de vălul ei şi a scos apă pentru el! Şi i s-a iertat ei pentru aceasta”

– „A fost pedepsită o femeie din cauza unei pisici pe care a ţinut-o legată până ce a murit şi nu a lăsat-o pe ea slobodă să trăiască, hrănindu-se cu gângăniile şi păsările pământului. Şi prin aceasta, ea şi a atras pedeapsa iadului

– „Am văzut-o în Iad pe stăpâna pisicii, fiind muşcată din toate părţile, pentru că a ţinut-o pe ea legată şi nu i-a dat de mâncare şi nu a lăsat-o slobodă, pentru a se hrăni cu gângăniile şi păsările pământului”

– „Nu există vietate şi nici altceva care să fie ucis pe nedrept fără să nu-l judece pe cel vinovat în Ziua Judecăţii de Apoi”

– „Acela care a ucis o vrabie pe nedrept va fi întrebat de Allah Preaînaltul despre aceasta în Ziua Judecăţii de Apoi”

– „Dacă cineva a ucis o pasăre degeaba, să ştie că aceasta se va plânge lui Allah Preaînaltul, în Ziua Învierii zicând: Doamne, cutare m-a omorât degeaba şi nu m-a omorât pentru vreun folos. ”

 

Este de datoria fiecărui musulman să contribuie benefic la eficienta masurilor de conservare, deși periclitata de unele procese si fenomene globale, practic iesite de sub control: ploile acide, efectul de sera, diminuarea startului de ozon, eutrofizarea apelor, nitrificarea si acidifierea solurilor, desertificarea. Musulmanul înțelege că biodiversitatea joaca un rol esential in sustinerea vietii si a mijloacelor de existenta, a dezvoltarii economice si sociale si a bunastarii oamenilor.

Source Link

Views: 2

Să iubim creația

F. Gulen   Dragostea este raţiunea şi esenţa existenţei, este legătura cea mai strânsă care uneşte tot ce a fost creat. Tot ce există în univers este lucrul lui Allah. Astfel, dacă nu te apropii cu dragoste de omenire, care este creaţia lui Allah, atunci îi răneşti pe cei care Îl iubesc pe Allah şi […]

F. Gulen

 

Dragostea este raţiunea şi esenţa existenţei, este legătura cea mai strânsă care uneşte tot ce a fost creat. Tot ce există în univers este lucrul lui Allah. Astfel, dacă nu te apropii cu dragoste de omenire, care este creaţia lui Allah, atunci îi răneşti pe cei care Îl iubesc pe Allah şi pe care Allah îi iubeşte. De exemplu, dacă dispreţuieşti opera unui artist precum Picasso, îl dispreţuieşti atât pe artist cât şi pe cei care îl admiră. Dacă rămâi insensibil la graţia Palatului Alhambra, la liniile delicate care înfăţişează căi de purcedere de la ceea ce este finit la ceea ce este infinit, arăţi lipsă de respect pentru această capodoperă şi pentru măiestria artiştilor care au creat-o. În acelaşi fel, fiecare aspect al frumuseţii, măreţiei şi splendorii uimitoare a universului, este un exemplu al măiestriei lui Allah. În acest sens, oamenii, animalele, toate celelalte fiinţe şi chiar şi obiectele lipsite de viaţă au fost create cu o natură proprie demnă de a fi îmbrăţişată cu dragoste. Indiferenţa sau dispreţul pentru ele este indiferenţă şi dispreţ pentru Creator. Atitudinea noastră faţa de creaţie şi faţă de celelalte fiinţe umane trebuie să se bazeze pe dragoste pentru ele din dragoste pentru Creatorul lor. Dacă musulmanii vorbesc de arme, de omoruri şi de măcelărirea altora, şi dacă, procedând astfel, îi îndepărtează pe oameni unii de alţii, atunci înseamnă că ne-am îndepărtat de ceea ce constituie esenţa noastră.

sa iubim creatiaTrebuie să fim recunoscători pentru faptul că, într-un timp în care se fac văzute semnele Paradisului, ne-am regăsit toleranţa. Este una din trăsăturile pe care le pierdusem. Redescoperim acum toleranţa, o valoare inerentă a Islamului, înfăţişată nouă de Coran şi de Profetul Muhammed. Oamenii au primit cu braţele deschise acţiunile legate de toleranţă şi au îmbrăţişat cu căldură spiritul toleranţei. Este un lucru de importanţă vitală. Alături de instituţiile înfiinţate, serviciile de voluntari au trezit şi ele un mare interes. Coranul ne spune:

Acelora care cred şi săvârşesc fapte bune Cel Milostiv le va arăta iubire (Maryam 19:96).

Cu alte cuvinte, atât locuitorii Cerurilor şi locuitorii acestui Pământ îi vor iubi. Aşa cum citim într-un hadith, Allah le spune celor din Cer care sunt oamenii pe care îi iubeşte şi le porunceşte să-i iubească şi ei. Când oamenii aceştia sunt iubiţi de îngerii din Cer, şi oamenii de pe Pământ îi iubesc.

Sămânţa toleranţei a răsărit şi creşte. Va înflori când va veni timpul. Desigur, va avea nevoie de tot sprijinul mijloacelor de comunicare în masă, al ziarelor, al televiziunii, al revistelor şi fundaţiilor.

Source Link

Views: 1

Al-Biruni – Parintele farmaciei arabe – 2

Al-Biruni – Parintele farmaciei arabe – 2 Cartea “Kitab Al-Saydanah” a lui Al-Birûni in textul original din araba poate sa fie divizat in doua parti principale. Prima parte consta intr-o introducere si cinci capitole scurte continand informatii foarte utile. Al-Birûni explica aici metodele intreprinse, modul de a le aborda, planurile sale, cat si ale colaboratorilor […]

Al-Biruni – Parintele farmaciei arabe – 2

Cartea “Kitab Al-Saydanah” a lui Al-Birûni in textul original din araba poate sa fie divizat in doua parti principale.

Prima parte consta intr-o introducere si cinci capitole scurte continand informatii foarte utile. Al-Birûni explica aici metodele intreprinse, modul de a le aborda, planurile sale, cat si ale colaboratorilor sai si obiectivele lor pentru a putea trage o concluzie satisfacatoare. De asemenea, aici, Al-Birûni defineste domeniul important al sanatatii in care intra si arta farmacistului, farmacologia, terapeutica, prezentand interpretari istorice si literare. (12)

Iata cum defineste termenul de “Saydanah” (Farmacie): Cuvantul “Saydanah” este mai familiar decat “Saydalah”. Din contra, cuvantul “Saydalah” este mai intrebuintat: el vrea sa spuna un chimist, un droghist sau un farmacist. Un “Saydali” este cel care recolteaza drogurile simple in cele mai bune conditii posibile si amesteca cele mai bune varietati pentru a prepara medicamente dupa recomandarile “Maestrilor Artei Sanatatii” (13).
Al-Birûni introduce aici cateva sfaturi, cat si pasaje de poezie. El citeaza cativa poeti cum ar fi Abu-Nuwas din timpul lui Harun-Al-Rasid sau Ibn-Al-Rumi.

Partea a doua se refera la “Materia Medica” propriu-zisa si Al-Birûni enumera drogurile in ordine alfabetica incepand cu “Alif” prima litera araba. El descrie tot aici ciupercile, cat si animale ca randunica-de-mare, porcul spinos sau cantaride si de asemenea o varietate de porumbel salbatic (Shiffin Bari, in araba) a carui carne o considera dupa cea de porumbel ca fiind cele mai hranitoare in geriatrie (Fdilat al ghidha) si ca avand o putere miraculoasa pentru a regenera sangele la anemici.

Dar geniul lui Al-Birûni nu s-a limitat la studiul “Materiei Medica” si farmacologiei. In cursul celor 75 de ani de existenta (80 de ani lunari dupa calendarul musulman) el a scris numeroase alte opere stiintifice sau literare fara legatura cu “Materia Medica” sau cu “Farmacia”. Numarul lucrarilor pe care le-a scris se apropie de 180. Al-Birûni a scris o lucrare asupra monumentelor ramase din generatiile trecute in araba: “Athar al Baqivah anil quiun al Khalivah”.

Retinut la Curtea din Ghazni, poate ca astrolog oficial, el l-a insotit pe sultanul Mohamed in mai multe dintre expeditiile sale din Nord-Vestul Indiei. El le-a descris intr-o monografie intitulata: “Kitab Ta’rikh al Hind”. In timpul calatoriei sale in India el a invatat sanscrita, a studiat literatura indiana si a tradus numeroase carti indiene in araba.
Dupa moartea sultanului Mohamed in 998, Al-Birûni a continuat munca sa stiintifica sub patronajul succesorului, sultanul Ma’sud. El a rezumat cunostintele astronomice ale arabilor intr-o carte pe care a intitulat-o “Al Qanun al Mas’udi”.
Cam in aceeasi epoca, el a mai scris si un tratat despre geometrie, artimetica, astronomie si astrologie: “Kitab al Tafhin li ava’il sina’at al tandjien”. Spre anul 1000, el a scris un tratat privind trigonometria sferica: “Kitab Maquid Ibn Al Hay’a”. Al-Birûni a scris toate operele sale in araba, care era atunci limba Literaturii si {tiintei in lumea musulmana. De altfel, daca cunoasterea sanscritei i-a permis sa traduca multe lucrari indiene in araba, aceasta i-a permis, lucru destul de curios, sa traduca lucrari din greaca in sanscrita (15).

Biruni - islam stiintaDe-a lungul acestei prea scurte priviri din monumentala opera a lui Abu L-Rayan Mohamed Ibn Ahmad Al-Birûni, se poate usor imagina care a fost stralucirea civilizatiei musulmane in jurul anului 1000 si chiar dupa aceea pana la Reconchista spaniola care s-a terminat in 1492 prin cucerirea Granadei. Daca batalia de la Poitiers in 733 si victoria lui Charles Martel asupra sultanului Abd Er Rhamane a fost o mare victorie a Crestinismului asupra Islamului, a contribuit si la reculul civilizatiei in lumea noastra occidentala si a intarziat cu cateva secole evolutia “moderna” a batranei noastre Europe.

Stralucirea civilizatiei Islamice a trecut din Orient spre Occident, din Mashrek spre Maghreb, de la o extrema la alta a acestei Mediterane care a fost leaganul civilizatiei grecesti, latine si arabe, aceasta Mediterana pe care romanii o numeau “Mare Nostrum” (Notre Mer fr.) si pe care noi o vom putea numi in franceza: “Notre mere” (Mama noastra), anticipand nasterea unei viitoare Euro-Maghreb, leagan al unei noi civilizatii pline de bogatiile tuturor raselor.

 

Michel Soulard
Poitiers, Franta

Traducere Dr. F. C. Iugulescu

 

Bibliografie:
1. “La Peinture Arabe” Editions Skira. Texte de Richard Ethinghausen, p. 11
2. “Islamic Medicine”. Manfred Ulhman at the Edinburgh University press, p. 1273-1274
3. “Medecins et Medecine de l’Islam”. Sleim Amar, p. 42
4. Mohamed Souissi: “Le Message Scientifique d’Al-Birûni et sa portee actuelle dans les Pays Musulmans. Al-Birûni’s Commemorative Volume, p. 786
5. Le Coran
6. Lucien Leclerq: “Histoire de le Medecine Arabe”. Tome I, p. 236
7. “Al-Birûni’s Commemorative volume”, p. 479, 481
8. “Al-Birûni’s Book on Pharmacy and Materia Medica”, p. 35
9. Hakim Mohamed Said: “Pharmacy and Medicine thru Ages”, p. 17
10. Ibn-Al- Baytar: “Traite des Simple”
11. Al-Birûni: “Kitab Al Saydanah fi Al Tibb”, Hamdard Academy, Karachi, p.37
12. “Al-Birûni’s Commemorative Volume”, p. 481, 482
13. “Al-Birûni’ s Book on Pharmacy and Materia Medica”, p. 1
14. “Islamic Medicine”, Manfred Ulhmann at Edinburgh University, p. 1274
15. “Al-Birûni’s Commemorative Volume”, p. 19, 20
16. S. Iszak – Farmacia de-a lungul secolelor – Ed. {t. Enc., Bucuresti, 1979, 419 p.

 

sursa: Revista Galenus

Source Link

Views: 0